1ra-1846/2018 — art. 188 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 23 iunie 2017, Drojjin Maxim, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă, înaintată de către BC „EuroCreditBank” SA s-a admis și s-a încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul BC „EuroCreditBank” SA prejudiciul material în sumă de 19 700 lei. Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată, Luță Ivan s-a admis parțial și s-a încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul lui Luță Ivan prejudiciul material în sumă de 10 235 lei 70 bani, prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5 000 lei. Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată, Șaptefrați Cristina, s-a admis parțial și s-a încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul lui Șaptefrați Cristina prejudiciul material în mărime de 950 lei 83 bani, prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei. S-a încasat de la inculpatul Drojjin Maxim, în contul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 57 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Drojjin Maxim, la 25 noiembrie 2016, aproximativ ora 18:50, acționând din interes material, având scopul sustragerii bunurilor altor persoane prin atac tâlhăresc, având mască medicinală pe față, mănuși pe mâini și căciulă pe cap, a pătruns în incinta agenției nr. 20 a BC „EuroCreditBank” SA, situată în or. XXX, str. XXX, unde aplicând violență periculoasă pentru viața și sănătatea gardianului public, Luța Ion, a.n. 1948, manifestată prin împușcare din pistol traumatic în regiunea feței și aplicarea loviturilor cu o rangă metalică peste diferite părți ale corpului, iar apoi amenințând din același pistol pe casiera Șaptefrați Cristina, a.n. 1988, a sustras în mod deschis de la ultima mijloace financiare în sumă totală de 19 700 lei, cauzându-i părții civile BC „EuroCreditBank” SA un prejudiciu material în sumă de 19 700 lei, după care a 1 sustras deschis din tocul armei gardianului public, arma personală de model Baikal 442, nr. 1144200272, deținută legal în baza permisului de armă nr. B 80015982, cauzându-i părții vătămate Luța Ion un prejudiciu material în sumă de 6000 lei. În rezultatul atacului săvârșit și a violenței aplicate, Luța Ion a suferit vătămări corporale în formă de plagă împușcată a ochiului stâng cu zdrobirea globului ocular - pierderea vederii, corpuri străine a orbitei stângi, TACC, plagă contuză a capului cu hogrom subdural pe stânga, fractură deschisă a falangei osului metacarpian 2 mâna stângă - care potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 237 din 30 decembrie 2016 prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Acțiunile inculpatului Drojjin Maxim au fost calificate în baza art.188 alin. (3) lit. c) și d) Codul penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale, comisă cu deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul Zagaiciuc Victor, în numele inculpatului Drojjin Maxim, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Drojjin Maxim învinuit în baza art. 188 alin. (3) lit. c), d) Codul penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea apelului s-au invocat următoarele: - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că anume Drojjin Maxim, a săvârșit infracțiunea incriminată; - învinuirea înaintată inculpatului Drojjin Maxim și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că fapta nu a fost săvârșită de inculpat; - organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiunile sale pentru a descoperi infractorul, reținând o persoană nevinovată pentru a obține un indiciu la descoperirea infracțiunii care este de o rezonanță sporită și mediatizată și a evitat sancționarea angajaților acestora pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu inadecvat; - învinuirea se bazează pe presupuneri. Orice dubiu urmează de interpretat în favoarea inculpatului. - depozițiile date de inculpat organelor de justiție nu conțin contradicții și se coroborează cu alte probe administrate legal în ședința de judecată, cum ar fi declarațiile martorilor, Jomir Eugeniu, Țurcan Veaceslav, Drojjin Iuri, Drojjin Ecaterina.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, a fost respins apelul avocatului Zagaiciuc Victor în numele inculpatului Drojjin Maxim cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Drojjin Maxim a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură 2 penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Ne cătând la faptul că, inculpatul Drojjin Maxim nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a conchis că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, reieșind din: declarațiile părții vătămate Luță Ivan, declarațiile reprezentantului părții vătămate BC „EuroCreditBank” SA, Bujor Igor, declarațiile părții vătămate Șaptefrați Cristina, declarațiile martorilor Oprea Radu, Catană Vitalie, Vizitiu Oxana, Miron Nicolae, Marola Gheorghe, Zagorjevschi Sergiu, Gîrneț Vitalie, Priguza Titana, Grițco Svetlana, Țurcan Veaceslav, Jomir Eugeniu, Dumbrava Nicolai, Drojin Iuri, Drojin Ecaterina, precum și: - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.11.2016 (f.d.55-59 Vol. II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.11.2016 (f.d.99-100 Vol II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.11.2016 (f.d. 104 Vol I); - procesul-verbal de ridicare din 25.11.2016 (f.d. 142, vol 1); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.12.2016 (f.d. 144 Vol I); - corp delict: un CD cu înregistrarea video din „Eurocreditbanc” (f.d. 143, vol I); - procesul-verbal de examinare a imprimărilor video din 08.12.2016 (f.d. 149, vol I); - corp delict: un CD cu înregistrarea video de la E-Market SRL UPGRADE din or. Strășeni, str. M. Eminescu

(f.d.148, vol I); - procesul-verbal de examinare din 17.01.2017, potrivit căruia au fost examinate descifrările convorbirilor telefonice parvenite de la SA „Modtelecom”. (f.d.82, vol I); - mijloace materiale de probă: descifrările parvenite de la SA „Moldteleconf’, apeluri de intrare-ieșire efectuate de pe nr.XXXși XXX, care aparțin lui Jomir Eugeniu, respectiv Drojjin Maxim, (f.d.77,81, vol II); - procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din 29.11.2016 (f.d.125, vol II); - proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din data de 25.11.2016 (f.d.8-13, vol II); - raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 30.12.2016 (f.d.140, vol I). Astfel, instanța de apel a constatat că, probele menționate mai sus demonstrează cu certitudine vina inculpatului Drojjin Maxim în comiterea infracțiunii imputate și combat argumentele declarate de către inculpat, ori, declarațiile depuse de către inculpatul Drojjin Maxim, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Drojjin Maxim a comis infracțiunea imputată și acțiunile lui au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Codul penal. De asemenea, s-a menționat faptul că, argumentele invocate de avocatul inculpatului în apel au fost combătute prin sentința primei instanțe, ori, atît martorii cît și părțile vătămate, fără echivoc, l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care 3 a comis infracțiunea și anume după trăsăturile inculpatului cum ar fi înălțime, structura corpului, mișcările comise și după glas cu referire la părțile vătămate Luță Ivan și Șaptefrați Cristina. Nu au fost relevate careva circumstanțe (de exemplu: situații de conflict dintre inculpat și părțile vătămate etc) ce ar pune la îndoială declarațiile părților vătămate. Totodată instanța de apel a menționat că, alți martori, care au fost menționați, l-au recunoscut pe inculpat chiar din imaginile video distribuite prin sursele media, ori, persoanele dezinteresate fără a avea careva păreri preconcepute au menționat că din imaginele video l-au recunoscut pe Drojjin Maxim ca fiind persoana care a comis tâlhăria respectivă. Referitor la aplicarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Codul penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 alin. (4) Codul penal, infracțiunea săvârșită de către Drojjin Maxim, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Circumstanțe atenuante sau agravante conform prevederilor art. 76, 77 Codul penal, nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a conchis că, inculpatul Drojjin Maxim trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (3) lit. c), d) Codul penal, i-a aplicat pedeapsa în mărime de 11 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, și vinovăția autorului faptei ilicite. Astfel, instanța constată că, este probată existența faptului ilicit (comiterea tâlhăriei), cauzarea vătămărilor grave ale sănătății, legătura cauzală dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția inculpatului în comiterea faptei ilicite. Partea civilă BC „EuroCreditBank” SA a solicitat suma prejudiciului material în mărime de 19 700 lei. Instanța de apel a constatat că, în urma actului de control efectuat inopinat la casa de schimb valutar din 28 noiembrie 2016 s-a constatat anume suma respectivă, astfel instanța de apel a considerat că, suma menționată urmează a fi încasată din contul inculpatului Drojjin Maxim. De asemenea, sub același aspect urmează a fi tratată și situația în privința părții vătămate Șaptefrați Cristina care a dovedit integral prejudiciul material suportat pentru tratament în mărime de 950,83 lei. Referitor la Luță Ion, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a încasat din contul inculpatului Drojjin Maxim suma de 10 235,70 lei cu titlu de prejudiciul material prin prisma art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, deoarece suma respectivă a fost dovedită prin probe ca fiind suma ce urmează a fi suportată de d-lui. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a verificat dacă cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu următoarele circumstanțe: nivelul (gradul) suportării de către părțile vătămate Luță Ion și Șaptefrați Cristina a suferințelor fizice; vârsta victimei, care, în mod incontestabil, amplifică suferințele 4 morale în cazul lui Luță Ion care inclusiv nu este angajat în câmpul muncii; capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-economice a societății unde locuiește partea vătămată; aplicarea uniformă a cuantumului prejudiciului moral în cazuri comparabile. Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut că prima instanță corect și echitabil a stabilit cuantumul prejudiciului moral în cauza respectivă și a încăsat după cum urmează: 1) în favoarea lui Luță Ion suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral; 2) în favoarea dnei Șaptefrați Cristina suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciul moral. 5. Nefiind e acord cu decizia instanței de apel, avocatul Popa Marin în numele inculpatului Drojjin Maxim, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Drojjin Maxim, pe motiv că, fapta nu a fost comisă de inculpat. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ori persoana care a comis infracțiunea era vorbitor de limba română, iar Drojjin Maxim este vorbitor de limba rusă. Ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă cu încălcări. Lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate, ori, la inculpat nu au fost depistate bunurile sustrase și nici obiecte cu care a săvârșit infracțiunea. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Popa Marin în numele inculpatului Drojjin Maxim, prin care a menționat că, recursul urmează a fi respins, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra faptelor invocate. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârile cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, fiind în corespundere cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. În recursul ordinar, apărătorul invocă în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de apelant care confirmă vinovăția inculpatului în cele incriminate. Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. 5 Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei. Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanței de apel nu s-au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursul apărătorului a fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectând prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs apărătorul nu a indicat. Referitor la nevinovăția inculpatului Drojjin Maxim, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4.1. din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluziile în privința inculpatului să fie legale și întemeiate. În continuare, instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele invocate de apărător, precum că prin probele administrate la materialele dosarului nu se confirmă vinovăția lui Drojjin Maxim în comiterea infracțiunii imputate. În acest sens, este de menționat că analiza și reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza condamnării inculpatului, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Cât privește argumentul recurentului, precum că, ordonanța de punere sub învinuire a fost formulată fără date concrete, locul, descrierea mijloacelor și modul de săvârșire a infracțiunii, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Astfel, instanța de recurs nu se va expune asupra acestui argument, din motivul că nu a fost invocat în apel. Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, temei invocat de recurent și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și consecințe). În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele în ședința instanței de apel, verificându-le și sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Drojjin Maxim privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod penal, să fie întemeiată și legală și contrazice argumentul invocat de recurent precum că „elementele infracțiunii nu sunt întrunite”. Mai mult, nu este clară poziția recurentului, care pe de o parte invocă că în acțiunile lui Drojjin Maxim lipsește fapta infracțiunii, apoi că nu s-au constatat 6 elementele infracțiunii, ca ulterior să solicite achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, ori, probele invocate și analizate la pct. 4.1. din prezenta decizie, confirmă faptul că anume Drojjin Maxim este persoana care a săvârșit infracțiunea de tâlhărie. Astfel, Colegiul penal constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit, acțiunilor săvârșite de către Drojjin Maxim, li s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise, persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Popa Marin în numele inculpatului Drojjin Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Drojjin Maxim XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 27 decembrie 2018. Președinte: Iurie Diaconu, Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 7