ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.11.2018

1ra-1846/2018 — art. 188 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
28.11.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 188 alin. 3 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1846/2018 — art. 188 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1846/2018

Curtea Supremă de Justiție

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Popa Marin în numele inculpatului Drojjin Maxim, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 iunie 2017 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Drojjin Maxim XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.02.2017 pînă la 23.06.2017;

Instanța de apel de la 14.07.2017 pînă la 06.12.2017;

Instanța de recurs de la 16.08.2018 pînă la 28.11.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (3) lit. c) și d)

Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă, înaintată de către BC „EuroCreditBank” SA s-a admis și s-a

încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul BC „EuroCreditBank” SA prejudiciul

material în sumă de 19 700 lei.

Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată, Luță Ivan s-a admis parțial și

s-a încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul lui Luță Ivan prejudiciul material în

sumă de 10 235 lei 70 bani, prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și cheltuielile

pentru asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

Acțiunea civilă, înaintată de către partea vătămată, Șaptefrați Cristina, s-a admis

parțial și s-a încasat de la Drojjin Maxim în beneficiul lui Șaptefrați Cristina

prejudiciul material în mărime de 950 lei 83 bani, prejudiciul moral în mărime de 5

000 lei.

S-a încasat de la inculpatul Drojjin Maxim, în contul statului, cheltuielile

judiciare în sumă de 57 lei.

Maxim, la 25 noiembrie 2016, aproximativ ora 18:50, acționând din interes material,

având scopul sustragerii bunurilor altor persoane prin atac tâlhăresc, având mască

medicinală pe față, mănuși pe mâini și căciulă pe cap, a pătruns în incinta agenției nr.

20 a BC „EuroCreditBank” SA, situată în or. XXX, str. XXX, unde aplicând violență

periculoasă pentru viața și sănătatea gardianului public, Luța Ion, a.n. 1948,

manifestată prin împușcare din pistol traumatic în regiunea feței și aplicarea

loviturilor cu o rangă metalică peste diferite părți ale corpului, iar apoi amenințând

din același pistol pe casiera Șaptefrați Cristina, a.n. 1988, a sustras în mod deschis de

la ultima mijloace financiare în sumă totală de 19 700 lei, cauzându-i părții civile BC

„EuroCreditBank” SA un prejudiciu material în sumă de 19 700 lei, după care a

1

sustras deschis din tocul armei gardianului public, arma personală de model Baikal

442, nr. 1144200272, deținută legal în baza permisului de armă nr. B 80015982,

cauzându-i părții vătămate Luța Ion un prejudiciu material în sumă de 6000 lei. În

rezultatul atacului săvârșit și a violenței aplicate, Luța Ion a suferit vătămări corporale

în formă de plagă împușcată a ochiului stâng cu zdrobirea globului ocular - pierderea

vederii, corpuri străine a orbitei stângi, TACC, plagă contuză a capului cu hogrom

subdural pe stânga, fractură deschisă a falangei osului metacarpian 2 mâna stângă -

care potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 237 din 30

decembrie 2016 prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale

grave.

Acțiunile inculpatului Drojjin Maxim au fost calificate în baza art.188 alin. (3)

lit. c) și d) Codul penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, soldată cu

vătămarea gravă a integrității corporale, comisă cu deosebită cruzime.

inculpatului Drojjin Maxim, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui

Drojjin Maxim învinuit în baza art. 188 alin. (3) lit. c), d) Codul penal, pe motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului s-au invocat următoarele:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de

probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că anume Drojjin

Maxim, a săvârșit infracțiunea incriminată;

- învinuirea înaintată inculpatului Drojjin Maxim și starea de fapt constatată

de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești iar probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod

eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că fapta nu

a fost săvârșită de inculpat;

- organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiunile sale pentru a

descoperi infractorul, reținând o persoană nevinovată pentru a obține un indiciu la

descoperirea infracțiunii care este de o rezonanță sporită și mediatizată și a evitat

sancționarea angajaților acestora pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu inadecvat;

- învinuirea se bazează pe presupuneri. Orice dubiu urmează de interpretat în

favoarea inculpatului.

- depozițiile date de inculpat organelor de justiție nu conțin contradicții și se

coroborează cu alte probe administrate legal în ședința de judecată, cum ar fi

declarațiile martorilor, Jomir Eugeniu, Țurcan Veaceslav, Drojjin Iuri, Drojjin

Ecaterina.

2017, a fost respins apelul avocatului Zagaiciuc Victor în numele inculpatului Drojjin

Maxim cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Drojjin Maxim a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care

au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură

2

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Ne cătând la faptul că, inculpatul Drojjin Maxim nu și-a recunoscut vina,

instanța de apel a conchis că, prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, reieșind din: declarațiile

părții vătămate Luță Ivan, declarațiile reprezentantului părții vătămate BC

„EuroCreditBank” SA, Bujor Igor, declarațiile părții vătămate Șaptefrați Cristina,

declarațiile martorilor Oprea Radu, Catană Vitalie, Vizitiu Oxana, Miron Nicolae,

Marola Gheorghe, Zagorjevschi Sergiu, Gîrneț Vitalie, Priguza Titana, Grițco

Svetlana, Țurcan Veaceslav, Jomir Eugeniu, Dumbrava Nicolai, Drojin Iuri, Drojin

Ecaterina, precum și:

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 29.11.2016 (f.d.55-59 Vol.

II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.11.2016

(f.d.99-100 Vol II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.11.2016

(f.d. 104 Vol I);

- procesul-verbal de ridicare din 25.11.2016 (f.d. 142, vol 1);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.12.2016 (f.d. 144 Vol I);

- corp delict: un CD cu înregistrarea video din „Eurocreditbanc” (f.d. 143, vol

I);

- procesul-verbal de examinare a imprimărilor video din 08.12.2016 (f.d. 149,

vol I);

- corp delict: un CD cu înregistrarea video de la E-Market SRL UPGRADE din

or. Strășeni, str. M. Eminescu 6. (f.d.148, vol I);

- procesul-verbal de examinare din 17.01.2017, potrivit căruia au fost

examinate descifrările convorbirilor telefonice parvenite de la SA „Modtelecom”.

(f.d.82, vol I);

- mijloace materiale de probă: descifrările parvenite de la SA „Moldteleconf’,

apeluri de intrare-ieșire efectuate de pe nr.XXXși XXX, care aparțin lui Jomir

Eugeniu, respectiv Drojjin Maxim, (f.d.77,81, vol II);

- procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare

a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din 29.11.2016 (f.d.125, vol II);

- proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din data de

25.11.2016 (f.d.8-13, vol II);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 30.12.2016 (f.d.140, vol I).

Astfel, instanța de apel a constatat că, probele menționate mai sus demonstrează

cu certitudine vina inculpatului Drojjin Maxim în comiterea infracțiunii imputate și

combat argumentele declarate de către inculpat, ori, declarațiile depuse de către

inculpatul Drojjin Maxim, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor

imputate lui, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se

eschiva de la răspunderea penală.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Drojjin Maxim a comis

infracțiunea imputată și acțiunile lui au fost corect calificate de către prima instanță

prin prisma art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Codul penal.

De asemenea, s-a menționat faptul că, argumentele invocate de avocatul

inculpatului în apel au fost combătute prin sentința primei instanțe, ori, atît martorii

cît și părțile vătămate, fără echivoc, l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care

3

a comis infracțiunea și anume după trăsăturile inculpatului cum ar fi înălțime,

structura corpului, mișcările comise și după glas cu referire la părțile vătămate Luță

Ivan și Șaptefrați Cristina. Nu au fost relevate careva circumstanțe (de exemplu:

situații de conflict dintre inculpat și părțile vătămate etc) ce ar pune la îndoială

declarațiile părților vătămate. Totodată instanța de apel a menționat că, alți martori,

care au fost menționați, l-au recunoscut pe inculpat chiar din imaginile video

distribuite prin sursele media, ori, persoanele dezinteresate fără a avea careva păreri

preconcepute au menționat că din imaginele video l-au recunoscut pe Drojjin Maxim

ca fiind persoana care a comis tâlhăria respectivă.

Referitor la aplicarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Codul penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Conform art. 16 alin. (4) Codul penal, infracțiunea săvârșită de către Drojjin

Maxim, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave. Circumstanțe atenuante sau agravante conform prevederilor art.

76, 77 Codul penal, nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a considerat că, prima

instanță corect a conchis că, inculpatul Drojjin Maxim trebuie să poarte răspundere

penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea

și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (3) lit. c), d) Codul penal, i-a

aplicat pedeapsa în mărime de 11 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Pentru

angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, și vinovăția

autorului faptei ilicite. Astfel, instanța constată că, este probată existența faptului

ilicit (comiterea tâlhăriei), cauzarea vătămărilor grave ale sănătății, legătura cauzală

dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția inculpatului în comiterea faptei ilicite.

Partea civilă BC „EuroCreditBank” SA a solicitat suma prejudiciului material în

mărime de 19 700 lei. Instanța de apel a constatat că, în urma actului de control

efectuat inopinat la casa de schimb valutar din 28 noiembrie 2016 s-a constatat

anume suma respectivă, astfel instanța de apel a considerat că, suma menționată

urmează a fi încasată din contul inculpatului Drojjin Maxim. De asemenea, sub

același aspect urmează a fi tratată și situația în privința părții vătămate Șaptefrați

Cristina care a dovedit integral prejudiciul material suportat pentru tratament în

mărime de 950,83 lei. Referitor la Luță Ion, instanța de apel a menționat că instanța

de fond corect a încasat din contul inculpatului Drojjin Maxim suma de 10 235,70 lei

cu titlu de prejudiciul material prin prisma art. 118 alin. (1) Codul de procedură

civilă, deoarece suma respectivă a fost dovedită prin probe ca fiind suma ce urmează

a fi suportată de d-lui.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a verificat dacă

cuantumul prejudiciului moral este în coraport echitabil cu următoarele circumstanțe:

nivelul (gradul) suportării de către părțile vătămate Luță Ion și Șaptefrați Cristina a

suferințelor fizice; vârsta victimei, care, în mod incontestabil, amplifică suferințele

4

morale în cazul lui Luță Ion care inclusiv nu este angajat în câmpul muncii;

capacitatea făptuitorului de a recupera prejudiciul moral; condițiile socio-economice

a societății unde locuiește partea vătămată; aplicarea uniformă a cuantumului

prejudiciului moral în cazuri comparabile. Reieșind din aceste circumstanțe, instanța

de apel a reținut că prima instanță corect și echitabil a stabilit cuantumul prejudiciului

moral în cauza respectivă și a încăsat după cum urmează: 1) în favoarea lui Luță Ion

suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral; 2) în favoarea dnei Șaptefrați

Cristina suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciul moral.

inculpatului Drojjin Maxim, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Drojjin Maxim, pe motiv că,

fapta nu a fost comisă de inculpat. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, ori persoana care a comis infracțiunea era vorbitor de limba

română, iar Drojjin Maxim este vorbitor de limba rusă. Ordonanța de punere sub

învinuire a fost emisă cu încălcări. Lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a

infracțiunii imputate, ori, la inculpat nu au fost depistate bunurile sustrase și nici

obiecte cu care a săvârșit infracțiunea.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Popa Marin în numele inculpatului Drojjin Maxim, prin care a menționat că, recursul

urmează a fi respins, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detaliat

asupra faptelor invocate. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele

administrate și hotărârile cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, fiind în

corespundere cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În recursul ordinar, apărătorul invocă în drept temei de casare a deciziei instanței

de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, precum că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de

apelant care confirmă vinovăția inculpatului în cele incriminate.

Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei

pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală.

5

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor

probatorie este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanței de

apel nu s-au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate

în recursul apărătorului a fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta

respectând prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs apărătorul nu a

indicat.

Referitor la nevinovăția inculpatului Drojjin Maxim, Colegiul penal

menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4.1. din prezenta decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel, în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv

probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții,

atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluziile în privința

inculpatului să fie legale și întemeiate.

În continuare, instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele

invocate de apărător, precum că prin probele administrate la materialele dosarului nu

se confirmă vinovăția lui Drojjin Maxim în comiterea infracțiunii imputate.

În acest sens, este de menționat că analiza și reaprecierea probelor, în modul

propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza

condamnării inculpatului, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Cât privește argumentul recurentului, precum că, ordonanța de punere sub

învinuire a fost formulată fără date concrete, locul, descrierea mijloacelor și modul de

săvârșire a infracțiunii, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 427 alin. (2) Cod

de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar

în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs nu se va expune asupra acestui argument, din motivul

că nu a fost invocat în apel.

Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, temei invocat de recurent și prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și consecințe).

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele în ședința

instanței de apel, verificându-le și sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale

apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Drojjin

Maxim privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod

penal, să fie întemeiată și legală și contrazice argumentul invocat de recurent precum

că „elementele infracțiunii nu sunt întrunite”.

Mai mult, nu este clară poziția recurentului, care pe de o parte invocă că în

acțiunile lui Drojjin Maxim lipsește fapta infracțiunii, apoi că nu s-au constatat

6

elementele infracțiunii, ca ulterior să solicite achitarea inculpatului pe motiv că fapta

nu a fost comisă de inculpat, ori, probele invocate și analizate la pct. 4.1. din prezenta

decizie, confirmă faptul că anume Drojjin Maxim este persoana care a săvârșit

infracțiunea de tâlhărie.

Astfel, Colegiul penal constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au

stabilit, acțiunilor săvârșite de către Drojjin Maxim, li s-au dat o apreciere și

încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise,

persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza

cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea

judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Popa Marin în numele

inculpatului Drojjin Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Drojjin Maxim

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 27 decembrie 2018.

Președinte: Iurie Diaconu,

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-05-31
0,94
1ra-881/2017 — art. 238 CP
Dosarul nr. 1ra-881/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 31 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd admisib
CSJ 2018-04-12
0,94
1ra-478/2018 — art. 151 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-478/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 13 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, f
CSJ 2017-12-27
0,94
1ra-1727/2017 — art. 42 alin. 2, art. 238 CP
Dosarul nr. 1ra-1727/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând adm
CSJ 2019-01-04
0,94
1ra-1860/2018 — art. 251 CP
Dosarul nr.1ra-1860/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, judecători – Cobzac Elena, Guzun Ion, Țurcan An
CSJ 2018-12-27
0,93
1ra-1953/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1953/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilit
Sursă