1ra-1245/2014 — art. 187 alin. 2 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 13 decembrie 2013, cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală, inculpatul Baluța Serghei a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începînd cu 10 decembrie 2013, cu includerea în termenul pedepsei perioada aflării sub arestul preventiv de la 24 pînă la 27 mai 2013. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Botnari David, dar în privința lui hotărîrile judecătorești nu se contestă.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 24 mai 2013, orele 13.00, inculpații Baluță S. și Botnari D., fiind în stare de ebrietate alcoolică, au sustras deschis de la Alexandru Preguza, care se afla la pescuit pe malul lacului din s. Dănceni, r-nul Ialoveni, o plasă cu 3,600 kg pește specie caras, cauzîndu-i părții vătămate o daună considerabilă, în valoare de 330 lei. Instanța de fond a reținut că inculpatul a recunoscut vina integral, a solicitat examinarea cauzei în baza art. 364/1 Cod de procedură penală și a încadrat acțiunile lui 1 în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut vina integral, s-a căit sincer în cele comise, este caracterizat pozitiv la locul de trai, a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, dar a comis o infracțiune gravă și în stare de ebrietate alcoolică, fiind inițiatorul comiterii infracțiunii, concluzionînd că corectarea lui este posibilă în condiții izolate de societate.

Inculpatul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. Apelantul a invocat că, instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, fără a lua în considerație că cauza a fost examinată conform art. 364/1 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2014, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a statuat că la aplicarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de fond corect a constatat că inculpatul are antecedente penale stinse, a recunoscut vina integral și s-a căit sincer, a solicitat examinarea cauzei în baza probelor din cadrul urmăririi penale conform art. 364/1 Cod de procedură penală, dar a săvîrșit o infracțiune gravă și în stare de ebrietate, fiind inițiatorul comiterii infracțiunii.

Avocatul Alexandr Hramcenco a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea sentinței și deciziei menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat, din motivul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Recurentul a invocat că Recurentul a indicat că conform art. 18 Cod contravențional, se consideră de mici proporții valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvîrșirii contravenției, nu depășește 25 de unități convenționale. Astfel, acțiunile lui Baluța S. de sustragere averii părții vătămate în suma totală de 330 lei, se încadrează în art. 105 Cod contravențional, ca sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. Chiar în cazul dacă, în acțiunile lui Baluța S. sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal - jaful, atunci în cazul dat lipsesc semnele calificative ai infracțiunii date, și anume: „de două sau mai multe persoane” și „cu cauzarea de daune în proporțiile considerabile”. Instanțele nu au stabilit în care formă de participație au acționat Baluța S. și Botnari D. Pentru aprecierea însemnătății sumei de 330 lei pentru victimă, instanțele urmau a stabili starea materială și venitul părții vătămate, aceste circumstanțe nefiind confirmate de vreun document oficial, certificat privind venituri sau adeverință privind neîncadrarea în cîmpul muncii. Mai mult, suma de 330 lei nu este o sumă mare, salariul minim în R. Moldova 2 este cu cîteva ori mai mare. Declarațiile părții vătămate precum că suma de 330 lei este considerabilă, fără o altă dovadă, nu pot servi temeiul stabilirii cu certitudine a faptului dat. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1), pct. 8) și 12) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Totodată, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În sensul vizat se reține că argumentele specificate în recursul ordinar și reproduse la pct. 5 din prezenta decizie, că inculpatul urmează a fi achitat deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, nu au fost invocate și în apel (pct. 3, 4, 5 din decizie). Rezultă că recursul ordinar nu are suport legal, adică este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol, în raport cu motivele invocate, este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandr Hramcenco împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2014, în privința inculpatului Baluța Serghei Mihail, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 15 august 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 3