1ra-1118-2014 — art.335 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.335 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 8 CPP
1ra-1118-2014 — art.335 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-1118/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 iunie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Nicolae Gordilă, Judecătorii - Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014 de avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului Gîlcă Ion Macovei, născut la 06 ianuarie 1965, originar și domiciliat în s.Răculești, r-nul Criuleni. Termenul examinării cauzei: 1. 27.10.2011 - 27.12.2012 - prima instanță, 2. 29.01.2013 - 24.02.2014 - instanța de apel, 3. 27.05.2014 - 25.06.2014 - instanța de recurs. C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Dubăsari din 27 decembrie 2012, Gîlca Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
De către organul de urmărire penală, Gîlca Ion a fost învinuit de faptul că, fiind administratorul SRL „Navatur-Service”, care activa în baza deciziei de înregistrare a persoanei juridice din 16.02.2009, și care avea ca principalele genuri de activitate turismul, transportarea pe căi navigabile, extragerea zăcămintelor minerale, comerțul cu ridicata a materialelor lemnoase și a materialelor de construcție, și alte activități, aproximativ în luna noiembrie 2010, folosind situația de serviciu în interes personal de facilitare a navigației pe fluviul Nistru a navelor maritime închiriate de către SRL „Navatur- Service” în scopuri comerciale, contrar prevederilor art.16, 18, 35 Codul Subsolului și art.6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, art.38 alin.(1) și lit.d), h), ș) și art.41 alin.(1), (2) al Legii privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, ilegal, în lipsa expertizei de stat, licenței și fără coordonarea cu organele de protecție a mediului a efectuat lucrări de adîncire a șenalului fluviului Nistru, extrăgînd 430 m3 de nisip-prundiș, pe care l-a folosit în scopuri personale, care conform raportului de expertiză nr.305/09 din 25.05.2011 al Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale a fost evaluat în valoare de 27950 lei, prin ce a cauzat mediului înconjurător un prejudiciu de 7095 lei, iar în total suma de 35045 lei. La fel, prin acțiunile ilegale ale factorilor de decizie ai SRL „Navatur-Service” și potrivit calculelor efectuate de către Serviciul Piscicol din cadrul Ministerului Mediului, ar fi fost cauzat resurselor piscicole ale fluviului Nistru prejudiciu manifestat prin nimicirea fitoplanctonului, zooplanctonului și zoobentosului în valoare de 18252 lei. Astfel, ca rezultat al acțiunilor abuzive, cet.Gîlcă Ion, administrator al SRL „Navatur-Service” este învinuit că ar fi cauzat statului un prejudiciu total în valoare de 53297 lei.
Sentinței a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care I.Gîlcă să fie recunoscut vinovat de 1 săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal și condamnat la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a întreprinderilor indiferent de forma organizatorico-juridică pe un termen de 4 ani, invocînd că sentința este ilegală, deoarece instanța nu a dat o apreciere corectă probelor acuzării, și anume declarațiilor martorilor P.Ostrovschi, A.Grajdean, O.Rusu N.Frecăuțan, cît și probelor scrise, care pe deplin demonstrează vinovăția inculpatului de fapta de care a fost pus sub învinuire; instanța incorect la baza soluției de achiatre a pus declarațiile martorului N.Corduneanu, pe cînd urmau a fi apreciate critic, deoarece prin acestea nu se poate aprecia gradul de prejudiciere a mediului în urma acțiunilor infracționale întreprinse de I.Gîlcă, acest prejudiciu poate fi determinat prin evaluarea impactului de către experți, astfel că acțiunile întreprinse de inculpat de a adînci șenalul rîului Nistru prin extragerea nisip-prundișului au fost intenționate, prin ce dînsul a adus un prejudiciu în proporții mari mediului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014, a fost admis apelul acuzatorului de stat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gîlcă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.335 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 250 unități convenționale. 4.1. Pentru pronunțarea hotărîrii date instanța de apel a constatat că Gîlcă Ion, fiind administratorul SRL „Navatur-Service”, care activa în baza deciziei de înregistrare a persoanei juridice din 16.02.2009, și care avea ca principalele genuri de activitate turismul, transportarea pe căi navigabile, extragerea zăcămintelor minerale, comerțul cu ridicata a materialelor lemnoase și a materialelor de construcție și alte activități, aproximativ în luna noiembrie 2010, folosind situația de serviciu în interes personal de facilitare a navigației pe fluviul Nistru a navelor maritime închiriate de către SRL „Navatur-Service” în scopuri comerciale, contrar prevederilor art.16, 18, 35 Codul Subsolului și art.6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, art.38 alin.(1) și lit.d), h), ș) și art.41 alin.(1), (2) al Legii privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, ilegal, în lipsa expertizei de stat, licenței și fără coordonarea cu organele de protecție a mediului a efectuat lucrări de adîncire a șenalului fluviului Nistru, extrăgînd 430 m3 de nisip-prundiș, pe care l-a folosit în scopuri personale, care conform raportului de expertiză nr.305/09 din 25.05.2011 al Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale a fost evaluat în valoare de 27950 lei, prin ce a cauzat mediului înconjurător un prejudiciu de 7095 lei, iar în total suma prejudiciului prin acțiunile descrise constituie 35045 lei. La fel, prin acțiunile ilegale ale factorilor de decizie ai SRL „Navatur-Service” și potrivit calculelor efectuate de către Serviciul Piscicol din cadrul Ministerului Mediului, a fost cauzat resurselor piscicole ale fluviului Nistru prejudiciu manifestat prin nimicirea fitoplanctonului, zooplanctonului și zoobentosului în valoare de 18252 lei. Astfel, ca rezultat al acțiunilor abuzive, cet.Gîlcă Ion, administrator al SRL „Navatur-Service” a fost cauzat statului un prejudiciu total în valoare de 53297 lei. Instanța de apel analizînd în ansamblu probele cauzei penale, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, și anume declarațiile martorilor O.Rusu, A.Grajdean, P.Ostrovschi, A.Fonariov, specialistului N.Corduneanu, date în ședința primei instanțe și suplimentar în ședința instanței de apel, a martorilor Gh.Musteață și V.Stolearenco, date în cadrul urmării penale, cît și probele scrise – raportul de expertiză nr.305/09 din 25.05.2011, răspunsul Serviciului Piscicol al Ministerului Mediului nr.01/160 din 30.05.2011, răspunsul nr.080 2 din 27.05.2011, eliberat de căpitanului portului giurgiulești, contractele de vînzare- cumpărare a nispului-prundișului, de închiriere a unităților navale, încheiate între reprezentantul SRL „Navatur Service” și OAO „Fondul fluvial din Rîbnița”, contractul de prestări servicii cu mecanisme nr.09/02-135 încheiat între SRL „Navatur Service” și SA „Lusmecon”, proiectul de efectuare de adîncire a rîului Nistru, contractul de vînzare- cumpărare a prundișului spălat încheiat între SRL „Navatur Service” I.Gîlcă, în calitate de vînzător și SA „Monolit”, în calitate de cumpărător, a ajuns la concluzia că acțiunile lui I.Gîlcă confirmă săvîrșirea de către el a infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a respins versiunea inculpatului, precum că navele s-au împotmolit, iar în acest scop era necesară scoaterea barajelor de sub nămol prin extragerea nisipului-prundiș, deoarece această versiune a inculpatului a fost combătută prin probele acumulate în actele cauzei, explicațiile șoferilor, care urmau să transporte nisipul în cantitatea de 26 tone, în baza facturii, cît și prin contractele încheiate cu diferite firme, din care rezultă că I.Gîlcă intenționat a extras nisipul-prundiș din rîul Nistru, cu scopul de a-l comercializa, acesta fiind un material de construcție foarte bun, fiind nisip spălat, activitate care a avut loc în lipsa expertizei ecologice și a licenței de activitate. La fel, instanța de apel a constatat că în ordonanța de punere sub învinuire, greșit a fost indicat că, prin acțiunile sale, I.Gîlcă a cauzat daune mari intereselor publice, deoarece acestea ca atare nu au survenit, dar au fost cauzate daune considerabile intereselor publice, care constau în gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, activitatea inculpatului fiind contra intereselor generale ale societății, pe care legea le recunoaște, în cazul dat, dreptul la proprietate, la ocrotirea sănătății, inclusiv prin ecologie. Cît privește stabilirea măsurii și mărimii pedepsei inculpatului, instanța de apel, ținînd seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de persoana celui vinovat, în privința căruia careva circumstanțe atenuante sau agravante nu s-au reținut, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării vinovatului, a ajuns la concluzia de a-i aplica o pedeapsă echitabilă sub formă de amendă.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului care, invocînd ca temei de recurs art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, fără a-și motiva soluția, concretizînd că suplimentar va depune un recurs motivat.
Procurorul, prin referința înaintată asupra recursului ordinar declarat de avocat, a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil, pe motiv că nu corespunde cerințelor prevăzute de art.430 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, numai în temeiurile prevăzute de lege. Potrivit art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. În conformitate cu prevederile art.429 alin.(1) și art.430 alin.(5) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art.427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. 3 Din conținutul recursului înaintat de avocatul Iu.Bargan în numele inculpatului se constată că, autorul nu a respectat aceste cerințe, deoarece recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, dar nu a specificat și concretizat careva erori de drept comise la examinarea dosarului, doar a indicat că va depune un recus suplimentar, în care își va expune motivat dezacordul cu hotărîri instanței de apel. La data examinării cauzei, atît inculpatul, cît și avocatul Iu.Bargan, nu au mai depus suplimentar vreun recurs motivat, prin care să-și argumenteze dezacordul cu soluția instanței de apel. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform prevederilor art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat avocatul Iu.Bargan în numele inculpatului I.Gîlcă, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art.429, 430 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art.432 alin.(1)-(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului Gîlcă Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014 în cauza penală în privința lui Gîlcă Ion, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art.429 și art.430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 iulie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Ion Guzun 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.