1ra-1157/2014 — art. 287 CP

1ra-1157/2014 — art. 287 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1157/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Constantin Arabadji în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2014, pe cauza penală în privința lui:

Sîrbu Ian Simion, născut la 16

noiembrie 1988, originar din or.

Nisporeni, locuitor al mun. Chișinău, str.

A. Russo 59/4, ap. 144;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 07.11.2013 – 04.02.2014;

- instanța de apel: 19.02.2014- 20.03.2014;

- instanța de recurs: 03.06.2014- 02.07.2014;

C O N S T A T Ă :

Sîrbu Ian a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 3 (trei) ani

închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe

un termen de probă de 1 (unu) an.

iulie 2013, aproximativ la ora 22.30, aflîndu-se la terasa barului "Complex-Gaz",

amplasată pe str. Haltei 23"A", mun. Chișinău, avînd scopul încălcării grosolane a

ordinii publice, fără careva motive întemeiate, i-a aplicat lui Pisica Mihai trei lovituri

cu trei sticle de bere în regiunea capului, cauzîndu-i astfel, conform raportului de

expertiză medico - legală nr. 1970/D din 28 august 2013, traumă cranio - cerebrală

deschisă manifestată prin comoție cerebrală; plagă contuză regiunea parietală pe

stînga, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămare ușoară.

Ulterior, continuîndu-și acțiunile sale, huliganice, Sîrbu Ian, s-a deplasat spre

automobilul său care era parcat în preajmă, de unde a luat o bară metalică și

1

întorcîndu-se la terasa barului sus-menționat, fără careva motive întemeiate, l-a

amenințat pe Pisica Mihai cu moartea.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-

i fie aplicată pedeapsa reală de 4 ani închisoare.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatului

este prea blîndă și necătînd la faptul, că în cadrul ședinței de judecată ultimul nu și-a

recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, neîntemeiat i-a

stabilit acestuia o pedeapsă minimă prevăzută de acest articol sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani.

La fel, instanța de judecată a dat dovadă de blîndețe sporită și fără a lua în

considerație faptul, că Sîrbu Ian a comis o infracțiune intenționată gravă, care

prezintă un pericol social sporit, a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, astfel

pedeapsa stabilită nu-și va atinge scopul corectării condamnatului.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Constantin Arabadji în

numele inculpatului, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal conform art. 391 alin. (2) Cod

de procedură penală.

Apelantul și-a motivat apelul prin faptul că, instanța de judecată s-a bazat doar

pe declarațiile inculpatului, care deși și-a recunoscut parțial vina, la întrebarea

instanței ce anume recunoaște a declarat că recunoaște că i-a aplicat o lovitură cu

sticla în cap lui Pisica M., dar nu a recunoscut că a săvîrșit acțiuni îndreptate spre

încălcarea ordinii publice. Tot acesta, a declarat în instanța de judecată că conflictul

între ei deranjase persoanele și a fost întreruptă activitatea barului, astfel, în opinia

avocatului, cele declarate de inculpat, nu sunt în coroborare cu alte probe și nu pot sta

la baza unei sentințe de condamnare.

Acuzarea nu a prezentat nici un martor, care să declare că activitatea barului a

fost întreruptă și că Sîrbu Ian ar fi avut un comportament obraznic, batjocoritor sau ar

fi folosit expresii indecente, ar fi efectuat gesturi obscene, dimpotrivă toți martorii

interogați decalară că anume Pisica M. era agresiv, se afla în stare de ebrietate și

încerca să-și demonstreze superioritatea, spunînd că este polițist și probabil din acest

motiv i se permit multe lucruri. Totodată, în materialele cauzei penale lipsește careva

document (act, certificat) sau cel puțin declarații a proprietarului barului, care să

indice asupra faptului că activitatea barului a fost întreruptă, iar luarea în considerație

de către instanța de judecată a declarațiilor martorului Amoșii, care a declarat că

activitatea barului a fost întreruptă prin faptul că la fața locului venise poliția, nu

suportă nici o critică.

Instanța de judecată nu a luat în considerație că pe parcursul cercetării

judecătorești nu s-a demonstrat săvîrșirea de către Sîrbu Ian a acțiunilor prevăzute la

alin. (l) art. 287 Cod penal, în circumstanțe agravante, cu aplicarea sau încercarea

2

aplicării armei de foc, a cuțitelor, boxelor sau a altor arme albe, precum și a

obiectelor special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Cu referire la obiectul special adaptat, avocatul a precizat că nici acuzarea în

ordonanța de punere sub învinuire și nici instanța de judecată în sentința nu indică

care ar fi fost obiectul special adaptat de către Sîrbu Ian, deoarece sticla de bere, care

se afla pe masă, la care se face referire nu poate fi catalogată drept obiect special

adaptat pentru vătămarea integrității corporale, iar ranga metalică, după cum indică

procurorul ar fi fost folosită chipurile pentru amenințarea părții vătămate cu moartea,

iar pe parcursul cercetării judecătorești nu s-a demonstrat nici existența răngii

metalice, nici folosirea acesteia.

În așa mod, instanța de judecată nu a apreciat probele prezentate în instanță,

deoarece este evident că cele prezentate de procuror demonstrează săvîrșirea de către

Sîrbu Ian a contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional - vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale.

2014, au fost respinse apelurile declarate, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța

de judecată a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Sîrbu Ian

în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal. Probele

administrate au confirmat că inculpatul a comis acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite cu aplicarea obiectelor pentru

vătămarea integrității corporale a sănătății.

Colegiul penal a reținut faptul, că părțile vătămate au descris în declarațiile

primare date la urmărirea penală și în instanța de fond precum că în acțiunile

inculpatului se conțin elementele componenței de infracțiune prevăzut la art. 287 alin.

(3) Cod penal.

Împrejurarea că inculpatul Sîrbu Ian recunoaște parțial vinovăția în comiterea

infracțiunii de huliganism, nu a avut relevanță pentru Colegiul penal, or,

nerecunoașterea vinovăției se apreciază ca un drept al acestuia de a nu se auto-

incrimina.

Totodată, Colegiul penal a menționat că vina inculpatului a fost dovedită și

prin materialele cauzei penale, care au fost cercetate în instanța de apel.

Instanța de apel a ținut să precizeze asupra argumentului avocatului referitor la

faptul, că în acțiunile inculpatului Sîrbu Ian nu este componența de infracțiune -

huliganism, ca fiind un argument inadmisibil și declarativ, deoarece în cadrul

examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că incidentul a avut loc într-un loc public,

în prezența mai multor persoane, fiind încălcată grosolan ordinea publică, avînd loc o

3

vădită lipsă de respect față de societate, administrația barului fiind nevoită să

întrerupă activitatea din cauza acțiunilor huliganice ale inculpatului.

Conform art. 131 Cod penal, prin faptă săvîrșită în public se înțelege fapta

comisă:

a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil

publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o

persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința

publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii faptei

erau de față două sau mai multe persoane; c) într-un loc inaccesibil publicului, cu

intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două

sau mai multe persoane.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic argumentele inculpatului precum că nu a

avut intenția de a-i aplica lovituri părții vătămate, deoarece aceste afirmații se combat

prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată și, în opinia instanței de

judecată, urmăresc scopul evitării răspunderii penale pentru fapta comisă.

În așa împrejurări sunt neîntemeiate motivele invocate în apelul avocatului

despre încetarea procesului penal cu tragerea lui Sîrbu Ian la răspundere

contravențională în baza art. 78 Cod Contravențional, care prevede vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale.

Colegiul penal a relatat că, există o deosebire între contravenția prevăzută de

art. 78 Cod Contravențional și infracțiunea de huliganism și anume, contravenția nu

presupune și prezența unei acțiuni adiacente așa cum o presupune infracțiunea de

huliganism care are un caracter complex.

Ca consecință s-a aplicat art. 287 alin. (3) Cod penal și nu art. 78 Cod

Contravențional, deoarece făptuitorul nu s-a limitat doar la vătămarea intenționată

ușoară a integrității corporale, dar a mai încălcat grosolan ordinea publică.

La stabilirea pedepsei s-a ținut cont de prevederile art. 7, 15, 16, 61, 75-78 Cod

penal și concomitent luîndu-se în considerație că acțiunile lui Sîrbu Ian au fost

influențate de acțiunile inadecvate ale părții vătămate, ceea ce a și dus la încălcarea

ordinii publice cu manifestarea văditei lipse de respect față de societate, Colegiul

penal a considerat că Sîrbu Ian poate fi corectat și reeducat fără a fi privat real de

libertate, prin aplicarea art. 90 Cod penal cu stabilirea unui termen de probă de 1

(unu) ani.

inculpatului a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

4

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal conform art. 391

alin. (2) Cod de procedură penală.

În motivarea recursului, recurentul a invocat aceleași motive ca în apel,

menționînd că probele prezentate în instanța de judecată demonstrează săvîrșirea de

inculpat a contravenției prevăzută de art. 78 Cod Contravențional - vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale.

solicitînd respingerea acestuia, deoarece dezacordul recurentului cu modul de

apreciere a probelor nu poate servi drept temei de rejudecare a cauzei în ordine de

recurs.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul în recursul declarat a invocat ca temei pentru recurs pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea

probelor.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă

decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri, cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect

al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

Deși, recurentul a specificat această eroare de drept în recursul său, Colegiul

penal analizînd cazul supus judecării, a stabilit prezente toate elementele componente

ale infracțiunii incriminate inculpatului și ca urmare, temeiul stipulat în pct. 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului.

Din materialele dosarului rezultă, că instanțele inferioare la judecarea cauzei au

ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99 - 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat

minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

5

veridicității lor, care în ansamblul au confirmat vinovăția inculpatului Sîrbu Ian în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Referitor la argumentul recurentului precum că acțiunile inculpatului

demonstrează săvîrșirea unei contravenții și nu este componență de infracțiune-

huliganism, Colegiul penal îl consideră ca fiind inadmisibil și declarativ, deoarece

instanța de apel la emiterea soluției sale corect a concluzionat că în cadrul examinării

cauzei s-a stabilit cu certitudine că incidentul a avut loc într-un loc public, în prezența

mai multor persoane, fiind încălcată grosolan ordinea publică, avînd loc o vădită lipsă

de respect față de societate, administrația barului fiind nevoită să întrerupă activitatea

din cauza acțiunilor huliganice ale inculpatului, făcînd trimitere la prevederile art.

131 Cod penal.

Raportînd argumentele invocate de către recurent la speța supusă judecării,

Colegiul penal constată că, acestea au format obiect de discuție în instanțele de

judecată inferioare, asupra cărora s-au expus detailat, adoptînd o hotărîre legală,

întemeiată și motivată, argumente fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate

în hotărîrea instanței de apel, și apreciază că nu este necesară reluarea acestora,

constatîndu-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile

constituționale ale participanților la proces și probele puse la baza hotărîrilor nu

conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor.

Avînd în vedere cele menționate, Colegiul penal conchide că temeiul invocat

de recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîririlor adoptate pe

caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Constantin Arabadji în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 martie 2014, pe cauza penală în privința lui Sîrbu Ian, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 18 iulie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

6