1ra-1098/2014 — Art.329 alin. 1 CP

De către organul de urmărire penală Cecan Mihail și Nojac Tudor au fost învinuiți în aceia că, deținînd funcția de director și respectiv inginer – șef al ÎM „Apă-Canal” Edineț, fiind persoane cu funcție de răspundere, și-au îndeplinit obligațiile de serviciu necorespunzător ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de acestea, în perioada mai - septembrie 2009, și au omis controlul și supravegherea subalternilor săi și a angajaților întreprinderii municipale la respectarea prevederilor instrucțiunii de conectare a persoanei juridice SRL „Ciocănel- Agro” la sistemul apeductului central, între stația de pompare nr. 3 și nr. 4, la fel a omis controlul și supravegherea lucrărilor de montare la timp și corectă a contorului la conectarea la apeduct persoanei juridice nominalizate, precum și de aplicare la timp și corectă a sigiliului pentru contor și măsurarea consumului de apă, la fel și verificarea periodică a contorului. Tot ei, Cecan Mihail și Nojac Tudor, au fost învinuiți de către organul de urmărire penală, că în perioada mai– septembrie 2009 nu a efectuat supravegherea și controlul privind consumul real de apă de persoana juridică SRL „Ciocănel-Agro”. Precum și nu au întreprins măsuri concrete pentru identificarea cauzei pierderii unui volum considerabil de apă între stațiile de pompare nr. 3 și nr. 4, pe cînd ei trebuiau să prevadă consecințele sau posibilitatea survenirii urmărilor de sustragere a apei, dar credeau fără temei că acestea nu se vor produce. Astfel în perioada mai– septembrie 2009 între stațiile de pompare nr. 3 și nr. 4, s-a pierdut un volum de apă de 72 471 m 3, prin ce ÎM „Apă - Canal” Edineț și intereselor publice le-a fost cauzată o daună considerabilă în sumă totală de 931 977,06 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul Vitalie Gordilă care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform căreia, Nojac Tudor și Cecan Mihail să fie condamnați în baza art.329 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită inculpaților să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În argumentarea apelului procurorul a invocat că prima instanță a examinat cauza unilateral, punînd la baza sentinței de achitare doar declarațiile inculpaților, care urmau a fi apreciate critic. La fel, instanța de 2 fond a ignorat neîntemeiat declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, a martorului A. Miron, precum și nu a luat în considerație calculele contabile efectuate de ÎM „Apă-Canal” Edineț. Consideră că partea acuzării a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, probe care nu au fost apreciate la justa lor valoare și anume: - declarațiile martorilor Onceanu V., Bajura V., Nistor Gh., Ceban O., Miron A., Gamulschi V., Sorocean V., precum și actele cauzei Raportului de expertiză contabilă nr. 2966 din 30.03.2011, din care rezultă că responsabilitatea pentru producerea încălcărilor îi revine ÎM „Apă - Canal” Edineț, care nu a respectat prevederile actelor normative ce reglementează organizarea și desfășurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, apelul declarat de procuror a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței contestate. Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, prima instanță corect a constatat circumstanțele de fapt și de drept, just a apreciat probele prezentate și a pronunțat o sentință legală și întemeiată. Colegiul penal a menționat că, nu poate fi reținut argumentul invocat de procuror, precum că cauza a fost examinată unilateral luînd ca temei doar declarațiile inculpaților și ignorînd celelalte probe, deoarece în procesul judiciar desfășurat cu respectarea prevederilor procedurii penale nu s-a constatat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, și instanța de fond corect a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților pe motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Totodată, Colegiul penal a specificat că, instanța de fond just a concluzionat că în speță în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate. La fel, instanța de apel a reținut că organul de urmărire penală nu a indicat care obligațiuni de serviciu concret au fost îndeplinite necorespunzător nemijlocit de directorul și inginerul – șef al ÎM „Apă- Canal”Edineț. În continuare, Colegiul a menționat că nu pot fi considerate 3 suficiente afirmațiile abstracte indicate în învinuirea adusă inculpaților privind o oarecare atitudine neglijentă a obligațiilor de serviciu, care urmau a fi îndeplinite, fără ca acestea să fie specificate. Referitor la calculele prezentate de ÎM „Apă - Canal” Edineț, instanța de apel a conchis că instanța de fond just a concluzionat că acestea nu pot fi acceptate ca probe ce confirmă prejudiciul material cauzat întreprinderii în sumă de 931 977,06 lei, în rezultatul neglijențelor admise de către inculpați. În argumentarea acestei concluzii instanța de apel a invocat că, potrivit raportului de expertiză judiciar contabilă nr. 723 din 22.06.2012 s-a constat că expertul nu se poate pronunța asupra existenței prejudiciului cauzat ÎM „Apă - Canal” Edineț în rezultatul neglijențelor admise de către persoanele cu funcție de răspundere în perioada 01.05.2009-01.01.2009 între panta nr. 3 și nr. 4, din lipsa documentelor justificative, argumentate. Totodată, potrivit raportului de expertiză judiciar contabilă nr. 2966 din 27.09.2010 s-a constatat că nu există o concordanță între datele prezentate în raportul de profit și pierderi pentru anul 2009 și calculele efectuate de ÎM „Apă - Canal”, astfel din datele statistice rezultă că pierderile stabilite pentru anul 2009 au fost de 896 299 lei, ceia ce se află în contrazicere cu faptul că o singură întreprindere SRL „Ciocănel-Agro” în perioada mai – septembrie 2009 a adus o pagubă materială în mărime de 1480530 lei (după cum a fost indicat în raport, deși conform învinuirii înaintate prejudiciul constituie 931977,06 lei) sumă care nu are nici o argumentare documentară și nici o confirmare în baza de date contabilă a întreprinderii. La fel, Colegiul penal a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului referitor la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere probatorie concluziei raportului de expertiză contabilă nr. 2966 din 30 martie 2011, precum că responsabilitatea pentru producerea acestor încălcări îi revine ÎM „Apă - Canal” Edineț, care nu a respectat prevederile actelor normative ce reglementează organizarea și desfășurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, deoarece în speță nu a fost dovedit faptul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. 4 Astfel, instanța de apel a conchis că, nerespectarea prevederilor actelor normative ce reglementează organizarea și desfășurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, poate fi considerată doar o abatere disciplinară. În consecință, instanța de apel a concluzionat că partea acuzării nu a prezentat suficiente probe obiective, veridice și concludente ce ar demonstra vinovăția inculpaților Nojac T. și Cecan M. în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Împotriva hotărîrii judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul Bobu Natalia care, invocînd temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, pe motiv că instanțele judecătorești în hotărîrile adoptate au expus declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate și a martorilor, fără a le da o careva apreciere, precum și nu au invocat din care motive aceste probe sunt respinse. Instanțele de judecată nu au dat nici o apreciere faptului constatat cu certitudine de depunere a cererii la 12.05.2009, privind conectarea la apeduct de către directorul „Ciocănel-Agro” SRL și data de 06.08.2009 cînd Nojac T. a transmis cererea menționată lui Gh. Nistor, pentru eliberarea condițiilor tehnice, precum și faptului că pe parcursul acestui timp s-au înregistrat pierderi de apă despre care se raporta conducerii ÎM „Apă - Canal” Edineț, care la rîndul său nu a întreprins careva măsuri în acest sens. Consideră că probele aduse în sprijinul acuzării și anume, declarațiile martorilor Miron A., Bajura V., Dobrinevschi N., Nistor Gh., Bogdan V., Sorocan V. și Onceanu V., cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel doar formal a indicat că acestea urmează a fi respinse fără a da o motivare în acest sens.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 5 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul constată că aceste temeiuri pe care s-a bazat acuzatorul de stat în recursul declarat, nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel. Examinînd cauza, Colegiul penal consideră că, instanța de apel, judecînd apelul procurorului, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, astfel, au fost audiați suplimentar martorii Sorocan Vitalie, Nistor Gheorghe, Onceanu Vera, Miron Angela, Dobronevschi Nicolae, Ceban Oleg, Bajura Vasile, Bogdan Victor, Celac Tamara, inculpații Cecan Mihail și Nojac Tudor precum și expertul Rusanovschi Lidia, a verificat și a cercetat actele cauzei, declarațiile martorilor care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina inculpaților Nojac Tudor și Cecan Mihail în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.(1) Cod penal, nu este dovedită, menținînd sentința de achitare. 6 Instanța de recurs menționează că, instanța de apel în motivarea soluției adoptate just a menționat că acuzarea nu a prezentat probe concludente și pertinente atît în cadrul ședinței primei instanțe, cît și în cadrul ședinței instanței de apel, care ar fi demonstrat vinovăția inculpaților Nojac T. și Cecan M. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.329 alin. (1) Cod penal. Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal. Colegiul menționează că instanța a făcut o analiză amplă a probelor acumulate pe cauză, a indicat pentru care motive s-au admis unele probe și s-au respins altele, a argumentat detaliat, cu trimitere la legile respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în confirmarea învinuirii inculpaților. Toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Dezacordul autorului recursului cu aprecierea probelor de către instanța de apel, nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de art.427 Cod de procedură penală. Colegiul menționează că, critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care este de competența instanțelor de fond și apel. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel, care se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs și numai în acest aspect este competentă a se pronunța. Prin urmare, Colegiul constată ca întemeiate concluziile instanței de fond și de apel referitor la achitarea inculpaților, concluzii care, cum s-a menționat mai sus, detaliat sînt motivate și se bazează pe aprecierea obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate în cauză. Din textul deciziei rezultă că, instanța de apel și-a motivat soluția 7 adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat de procuror. Autorul recursului nu aduce careva argumente, care ar combate concluzia instanțelor de judecată, dimpotrivă motivele invocate de procuror în cererea de recurs ordinar repetă întocmai argumentele expuse anterior în apel, la care instanța de apel deja a dat un răspuns motivat. Astfel, Colegiul conchide că instanțele de judecată corect au reținut în acest sens prevederile art.8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de judecată au ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și au adoptat soluții întemeiate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți Bobu Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, în cauza penală în privința lui Cecan Mihail Spiridon și Nojac Tudor Simion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iulie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev 8