1ra-1098/2014 — art.329 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.329 alin. 1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct. 6 CPP
1ra-1098/2014 — art.329 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1098/2014
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
25 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți Bobu Natalia,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie
2014, în cauza penală în privința lui
Cecan Mihail Spiridon,
născut la 08 noiembrie 1951, originar din s. Țînțăreni, r-
nul Telenești, domiciliat în or. Edineț, str. Vișinarilor,
nr. 15
și
Nojac Tudor Simion,
născut la 29 februarie 1952, originar din s. Larga, r-nul
Briceni, domiciliat în or. Edineț, str. V. Stroescu, nr. 60.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
1.de la 07 octombrie 2011- pînă la 06 aprilie 2012;
(instanța de fond);
de la 14 mai 2012 - pînă la 26 februarie 2014; (instanța
de apel);
de la 20 mai 2014 - pînă la 25 iunie 2014 (instanța de
recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
1.Prin sentința Judecătoriei Edineț din 06 aprilie 2012, Cecan Mihail și
Nojac Tudor au fost achitați de învinuirea în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de către ÎM „Apă - Canal” Edineț a fost
lăsată fără soluționare.
De către organul de urmărire penală Cecan Mihail și Nojac Tudor
au fost învinuiți în aceia că, deținînd funcția de director și respectiv
inginer – șef al ÎM „Apă-Canal” Edineț, fiind persoane cu funcție de
răspundere, și-au îndeplinit obligațiile de serviciu necorespunzător ca
rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de acestea, în
perioada mai - septembrie 2009, și au omis controlul și supravegherea
subalternilor săi și a angajaților întreprinderii municipale la respectarea
prevederilor instrucțiunii de conectare a persoanei juridice SRL „Ciocănel-
Agro” la sistemul apeductului central, între stația de pompare nr. 3 și nr. 4,
la fel a omis controlul și supravegherea lucrărilor de montare la timp și
corectă a contorului la conectarea la apeduct persoanei juridice
nominalizate, precum și de aplicare la timp și corectă a sigiliului pentru
contor și măsurarea consumului de apă, la fel și verificarea periodică a
contorului.
Tot ei, Cecan Mihail și Nojac Tudor, au fost învinuiți de către organul
de urmărire penală, că în perioada mai– septembrie 2009 nu a efectuat
supravegherea și controlul privind consumul real de apă de persoana
juridică SRL „Ciocănel-Agro”. Precum și nu au întreprins măsuri concrete
pentru identificarea cauzei pierderii unui volum considerabil de apă între
stațiile de pompare nr. 3 și nr. 4, pe cînd ei trebuiau să prevadă
consecințele sau posibilitatea survenirii urmărilor de sustragere a apei, dar
credeau fără temei că acestea nu se vor produce. Astfel în perioada mai–
septembrie 2009 între stațiile de pompare nr. 3 și nr. 4, s-a pierdut un
volum de apă de 72 471 m 3, prin ce ÎM „Apă - Canal” Edineț și intereselor
publice le-a fost cauzată o daună considerabilă în sumă totală de 931 977,06
lei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul Vitalie Gordilă care a
solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri, conform căreia, Nojac Tudor și Cecan Mihail să fie condamnați în
baza art.329 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, fiecare. În temeiul art. 90
Cod penal pedeapsa stabilită inculpaților să fie suspendată condiționat pe
un termen de probă de 2 ani.
În argumentarea apelului procurorul a invocat că prima instanță a
examinat cauza unilateral, punînd la baza sentinței de achitare doar
declarațiile inculpaților, care urmau a fi apreciate critic. La fel, instanța de
2
fond a ignorat neîntemeiat declarațiile reprezentantului legal al părții
vătămate, a martorului A. Miron, precum și nu a luat în considerație
calculele contabile efectuate de ÎM „Apă-Canal” Edineț. Consideră că
partea acuzării a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc
vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, probe care nu
au fost apreciate la justa lor valoare și anume: - declarațiile martorilor
Onceanu V., Bajura V., Nistor Gh., Ceban O., Miron A., Gamulschi V.,
Sorocean V., precum și actele cauzei Raportului de expertiză contabilă nr.
2966 din 30.03.2011, din care rezultă că responsabilitatea pentru producerea
încălcărilor îi revine ÎM „Apă - Canal” Edineț, care nu a respectat
prevederile actelor normative ce reglementează organizarea și desfășurarea
serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, apelul
declarat de procuror a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței
contestate.
Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, prima instanță
corect a constatat circumstanțele de fapt și de drept, just a apreciat probele
prezentate și a pronunțat o sentință legală și întemeiată.
Colegiul penal a menționat că, nu poate fi reținut argumentul invocat
de procuror, precum că cauza a fost examinată unilateral luînd ca temei
doar declarațiile inculpaților și ignorînd celelalte probe, deoarece în
procesul judiciar desfășurat cu respectarea prevederilor procedurii penale
nu s-a constatat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate,
și instanța de fond corect a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților pe
motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii.
Totodată, Colegiul penal a specificat că, instanța de fond just a
concluzionat că în speță în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă și
subiectivă a infracțiunii incriminate.
La fel, instanța de apel a reținut că organul de urmărire penală nu a
indicat care obligațiuni de serviciu concret au fost îndeplinite
necorespunzător nemijlocit de directorul și inginerul – șef al ÎM „Apă-
Canal”Edineț. În continuare, Colegiul a menționat că nu pot fi considerate
3
suficiente afirmațiile abstracte indicate în învinuirea adusă inculpaților
privind o oarecare atitudine neglijentă a obligațiilor de serviciu, care
urmau a fi îndeplinite, fără ca acestea să fie specificate.
Referitor la calculele prezentate de ÎM „Apă - Canal” Edineț, instanța
de apel a conchis că instanța de fond just a concluzionat că acestea nu pot fi
acceptate ca probe ce confirmă prejudiciul material cauzat întreprinderii în
sumă de 931 977,06 lei, în rezultatul neglijențelor admise de către inculpați.
În argumentarea acestei concluzii instanța de apel a invocat că,
potrivit raportului de expertiză judiciar contabilă nr. 723 din 22.06.2012 s-a
constat că expertul nu se poate pronunța asupra existenței prejudiciului
cauzat ÎM „Apă - Canal” Edineț în rezultatul neglijențelor admise de către
persoanele cu funcție de răspundere în perioada 01.05.2009-01.01.2009 între
panta nr. 3 și nr. 4, din lipsa documentelor justificative, argumentate.
Totodată, potrivit raportului de expertiză judiciar contabilă nr. 2966
din 27.09.2010 s-a constatat că nu există o concordanță între datele
prezentate în raportul de profit și pierderi pentru anul 2009 și calculele
efectuate de ÎM „Apă - Canal”, astfel din datele statistice rezultă că
pierderile stabilite pentru anul 2009 au fost de 896 299 lei, ceia ce se află în
contrazicere cu faptul că o singură întreprindere SRL „Ciocănel-Agro” în
perioada mai – septembrie 2009 a adus o pagubă materială în mărime de
1480530 lei (după cum a fost indicat în raport, deși conform învinuirii
înaintate prejudiciul constituie 931977,06 lei) sumă care nu are nici o
argumentare documentară și nici o confirmare în baza de date contabilă a
întreprinderii.
La fel, Colegiul penal a respins ca neîntemeiat argumentul
apelantului referitor la faptul că instanța de fond nu a dat apreciere
probatorie concluziei raportului de expertiză contabilă nr. 2966 din 30
martie 2011, precum că responsabilitatea pentru producerea acestor
încălcări îi revine ÎM „Apă - Canal” Edineț, care nu a respectat prevederile
actelor normative ce reglementează organizarea și desfășurarea serviciilor
de alimentare cu apă și canalizare, deoarece în speță nu a fost dovedit
faptul survenirii daunelor în proporții mari intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
4
Astfel, instanța de apel a conchis că, nerespectarea prevederilor actelor
normative ce reglementează organizarea și desfășurarea serviciilor de
alimentare cu apă și canalizare, poate fi considerată doar o abatere
disciplinară.
În consecință, instanța de apel a concluzionat că partea acuzării nu a
prezentat suficiente probe obiective, veridice și concludente ce ar
demonstra vinovăția inculpaților Nojac T. și Cecan M. în săvîrșirea
infracțiunii imputate.
Împotriva hotărîrii judecătorești nominalizate a declarat recurs
ordinar procurorul Bobu Natalia care, invocînd temeiul de drept prevăzut
de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,
cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, pe motiv că
instanțele judecătorești în hotărîrile adoptate au expus declarațiile
reprezentantului legal al părții vătămate și a martorilor, fără a le da o
careva apreciere, precum și nu au invocat din care motive aceste probe
sunt respinse.
Instanțele de judecată nu au dat nici o apreciere faptului constatat cu
certitudine de depunere a cererii la 12.05.2009, privind conectarea la
apeduct de către directorul „Ciocănel-Agro” SRL și data de 06.08.2009 cînd
Nojac T. a transmis cererea menționată lui Gh. Nistor, pentru eliberarea
condițiilor tehnice, precum și faptului că pe parcursul acestui timp s-au
înregistrat pierderi de apă despre care se raporta conducerii ÎM „Apă -
Canal” Edineț, care la rîndul său nu a întreprins careva măsuri în acest
sens.
Consideră că probele aduse în sprijinul acuzării și anume, declarațiile
martorilor Miron A., Bajura V., Dobrinevschi N., Nistor Gh., Bogdan V.,
Sorocan V. și Onceanu V., cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel doar formal a indicat
că acestea urmează a fi respinse fără a da o motivare în acest sens.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme
de Justiție decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
5
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs
în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele
temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să
judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților.
Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art.427
alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanța de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Colegiul constată că aceste temeiuri pe care s-a bazat acuzatorul de
stat în recursul declarat, nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței
de apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat
răspuns la toate motivele expuse în apel.
Examinînd cauza, Colegiul penal consideră că, instanța de apel,
judecînd apelul procurorului, a supus unei cercetări suplimentare și
minuțioase toate probele administrate la dosar, astfel, au fost audiați
suplimentar martorii Sorocan Vitalie, Nistor Gheorghe, Onceanu Vera,
Miron Angela, Dobronevschi Nicolae, Ceban Oleg, Bajura Vasile, Bogdan
Victor, Celac Tamara, inculpații Cecan Mihail și Nojac Tudor precum și
expertul Rusanovschi Lidia, a verificat și a cercetat actele cauzei,
declarațiile martorilor care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar
și cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina
inculpaților Nojac Tudor și Cecan Mihail în săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 329 alin.(1) Cod penal, nu este dovedită, menținînd
sentința de achitare.
6
Instanța de recurs menționează că, instanța de apel în motivarea
soluției adoptate just a menționat că acuzarea nu a prezentat probe
concludente și pertinente atît în cadrul ședinței primei instanțe, cît și în
cadrul ședinței instanței de apel, care ar fi demonstrat vinovăția
inculpaților Nojac T. și Cecan M. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art.329 alin. (1) Cod penal.
Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat
incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport
legal. Colegiul menționează că instanța a făcut o analiză amplă a probelor
acumulate pe cauză, a indicat pentru care motive s-au admis unele probe și
s-au respins altele, a argumentat detaliat, cu trimitere la legile respective,
de ce s-au respins probele ce au fost aduse în confirmarea învinuirii
inculpaților. Toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor
valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele
de fapt stabilite în cauză.
Dezacordul autorului recursului cu aprecierea probelor de către
instanța de apel, nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de
art.427 Cod de procedură penală.
Colegiul menționează că, critica referitor la procedura de apreciere a
probelor ține de starea de fapt a cauzei, care este de competența instanțelor
de fond și apel. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu
efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a
normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de
instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel, care se efectuează
numai în limita temeiurilor formulate în recurs și numai în acest aspect este
competentă a se pronunța.
Prin urmare, Colegiul constată ca întemeiate concluziile instanței de
fond și de apel referitor la achitarea inculpaților, concluzii care, cum s-a
menționat mai sus, detaliat sînt motivate și se bazează pe aprecierea
obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate în cauză.
Din textul deciziei rezultă că, instanța de apel și-a motivat soluția
7
adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat de
procuror. Autorul recursului nu aduce careva argumente, care ar combate
concluzia instanțelor de judecată, dimpotrivă motivele invocate de
procuror în cererea de recurs ordinar repetă întocmai argumentele expuse
anterior în apel, la care instanța de apel deja a dat un răspuns motivat.
Astfel, Colegiul conchide că instanțele de judecată corect au reținut în
acest sens prevederile art.8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o
hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția
inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu
de probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu
poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține că ambele instanțe de
judecată au ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul
că toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea
inculpatului și au adoptat soluții întemeiate.
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs
să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că
acesta este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți Bobu Natalia, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, în
cauza penală în privința lui Cecan Mihail Spiridon și Nojac Tudor Simion,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iulie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
8