1ra-1023/14 — art.264 alin.1 CP

1ra-1023/14 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1023/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2014, declarat de

avocatul Aurica Axentii, în numele inculpatului

Popovici Gheorghe Petru, născut la

07 mai 1963, originar și locuitor al or. Cahul, str. Ion

Neculce, 16, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 16 martie 2011 – 26 decembrie 2013,

în instanța de apel: 21 ianuarie – 26 februarie 2014,

în instanța de recurs: 06 mai – 04 iunie 2014;

C O N S T A T Ă :

Gheorghe a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1), 90 Cod penal la 2 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe un termen de

probă de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bunduchi Vasile a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului daunei despăgubirilor cuvenite să decidă

instanța civilă.

inculpatul Popovici Gheorghe, conducând automobilul de model „Mercedes

Sprinter”, n/î CH AT 420, deplasîndu-se pe traseul R3 Chișinău-Hîncești, km

19+240, direcțional spre Hîncești, cu o viteză sporită, nu a ținut cont de prevederile

art. 45 al. l lit. a), b) și al. 2 ale Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că

șoferul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită

1

ținînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care iar permite să prevadă situațiile periculoase, iar în

cazul în care în lumina vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului și ca rezultat, a tamponat pietonul Bunduchi Vasile cauzîndu-i vătămări

corporale medii, care se afla pe traseu și plasa triunghiul de avertizare, deoarece cu

puțin timp înainte avuse loc un accident rutier cu implicarea a două automobile, după

care Popovici G. a mai tamponat și automobilul de model „ Vaz" cu n/î HN AJ 423,

care staționa pe partea dreaptă.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că deplasîndu-

se cu automobilul și urcînd la deal a observat înainte un automobil. Vizibilitatea era

redusă din cauza soarelui puternic, a frînat, șoseaua era umedă, dar cu toate acestea a

lovit automobilul de model „Vaz”. Cînd a coborît a văzut partea vătămată jos pe

traseu, era conștient, fără urme de sînge. Lîngă acesta se afla Țurcanu G. care ținea

un semn de avertizare în mîină. În timpul deplasării nu vorbea cu nimeni, era atent,

mergea încet, deoarece se vedea rău.

Totodată, vina inculpatului a fost dovedită prin următoarele probe, examinate

în ședința de judecată.

Astfel, partea vătămată Bunduchi V. a declara că, deplasîndu-se cu

automobilul personal, împreună cu Țurcan G., la un moment și-a dat seama că nu

vede nimic pe motiv că soarele îi bătea direct în ochi, fiind și șoseaua umedă, apoi a

simțit că a tamponat un alt automobil. A coborît, s-a apropiat de automobilul pe care

1-a tamponat, a întrebat dacă nimeni nu a avut de suferit, a luat triunghiul de

avertizare pentru a-1 pune pe șosea. Înainte de a plasa triunghiul s-a asigurat că nu

vine nici un mijloc de transport, apoi 1-a plasat la 12 metri în spatele automobilului

său. Țurcan G. A strigat să se ferească, cînd s-a uitat a văzut un bus alb. Și-a revenit

de la loviturile aplicate peste față. Deoarece simțea dureri mari în partea stîngă a

abdomenului, a fost dus la urgență.

Martorul Țurcan G. care a mărturisit că partea vătămată, după ce a lovit

automobilul din față, a scos din portbagaj semnul de avertizare și la pus pe șosea,

aproximativ la 13 metri în spatele mașinii lui. Apoi a văzut un microbuz alb, care se

deplasa cu o viteză de 45-50 km/oră. L-a avertizat pe Bunduchi V., dar era deja

tîrziu, deoarece ultimul zăcea pe șosea. Cînd ultimul a fost lovit, semnul de avertizare

era deja pus, iar Bunduchi V. se întorcea înapoi la mașină. În urma primului accident

nimeni nu avut nici o leziune corporală, însă după al doilea Bunduchi V. era plin de

vânătăi, zgîrieturi pe față și pe corp. Semnul de avertizare era stricat, deoarece

microbuzul a mers peste el. Inculpatul nu 1-a ajutat pe Bunduchi V. cu nimic, nici nu

s-a apropiat de el.

Martorul Ahmat Emir, a lămurit că se deplasa cu automobilul cînd a fost lovit

de un alt automobil în spate. Peste 3 minute a mai auzit o lovitură. L-a văzut pe

Bunduchi V. în mijlocul drumului, acesta încerca să se ridice, dar nu putea, era

însîngerat.

Martorul Hasan Bariș, a declarat că se deplasa împreună cu Ahmat Emir cînd a

auzit un zgomot puternic. Coborînd din mașină a înțeles că au fost loviți de către un

alt automobil. După puțin timp, un bus alb a lovit automobilul care îi lovise pe ei. L-a

2

văzut pe Bunduchi V. jos, era însîngerat și avea dureri mari. În momentul loviturii el

se afla aproximativ la 5 metri în spatele mașinii sale. Al doilea accident s-a produs la

5 minute după primul.

Martorul Bairam Altinișik a depus mărturii similare.

Martorii Popovici P. și Guban G., au declarat similar că se aflau în microbuzul

inculpatului. Se urcau la un deal cu 30-40 km pe oră, soarele era orbitor, nu se vedea

nimic, au simțit cum inculpatul a frînat și a urmat o lovitură. Cînd au coborît, au

văzut două mașini care erau avariate și partea vătămată culcată pe șosea. Acesta era

conștient, dar cînd inculpatul l-a ridicat mergea cam greu.

Conform raportului de expertiză din 13.02.2013, părții vătămate i-au fost

cauzate vătămări corporale medii și în afara automobilului său, fracturile costale

depistate la partea vătămată n-au fost produse prin lovirea toracelui de volanul

automobilului pe care îl conducea chiar și cu condiția cuplării centurii de siguranță.

Expertul auto-tehnic Tverdohleb M. a susținut concluziile din acest raport de

expertiză și a declarat că în urma cercetării s-a depistat că deteriorări la volanul

automobilului „Vaz” nu au fost depistate. Partea vătămată nu putea să obțină

leziunile corporale în urma lovirii cu pieptul de volanul automobilului condus de el.

Leziunile corporale depistate la partea vătămată nu au fost provocate în interiorul

automobilului său.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 325 din

23.10.2013, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Instanța a reîncadrat acțiunile inculpatului de la art. 264 alin. (3) lit. a) la art.

264 alin. (l) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale și a sănătății

.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că circumstanțe atenuante și

agravante nu au fost stabilite, inculpatul este caracterizat pozitiv, nu are antecedente

penale, a săvîrșit o infracțiune mai puțin gravă.

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care inculpatului să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) Cod, potrivit învinuirii

formulate, fiindu-i aplicată o pedeapsă mai aspră.

Apelantul a indicat că conform raportului de expertiză medico - legală

nr.188/D din 10.02.2011, în rezultatul accidentului de circulație părții vătămate i-au

fost vătămări corporale grave.

3.1 A declarat apel și avocatul Aurica Axentii, în numele inculpatului, în care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care procesul penal să fie încetat.

Apelantul a indicat că din probe acumulate și cercetate nu se constată cu

certitudine că leziunile corporale ale lui Bunduchi V. au fost cauzate ca urmare a

presupusei tamponări de automobilul condus de inculpat.

Tot odată, actul de învinuire conține acuzații aduse inculpatului cu privire la

încălcarea Regulamentului circulației rutiere, și anume încălcarea prevederilor art. 45

alin. (l) lit. a), b) și alin. (2). Instanța de fond, în motivarea sentinței, la fel face

trimitere la faptul că inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere.

3

În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța, prin sentință

motivată, încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii contravenționale.

2014, apelul avocatului a fost respins ca nefondat.

A fost admis apelul avocatului Andrei Găulică, în numele părții vătămate,

casată sentința doar în partea soluționării acțiunii civile și pronunțată o nouă hotărîre.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Bunduchi V. prejudiciul

moral în mărime de 15.000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că, fiind audiat în cadrul instanței de apel, inculpatul a

remarcat că partea vătămată a obținut leziuni în rezultatul accidentului rutier cu

automobilul Opel, dar nu cu automobilul Mercedes, deoarece leziunile sunt

amplasate doar la piept, iar picioarele și bazinul sunt nevătămate.

Partea vătămată a declarat că în rezultatul primului accident a coborît din

automobil fără a avea careva leziuni corporale, deoarece a pus și semnul triunghi în

spatele automobilului său.

Luând în considerație că experții au avut păreri diferite despre gradul

vătămărilor corporale și mecanismul de formare a acestora, precum și alte

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, instanța de fond a dispus

efectuarea unei expertize medico-legale și auto-tehnice în comisie.

Prin raportul de expertiză nr.2230 și nr.444 din 13.02.2013 s-a constatat că

volanul si coloana de direcție a automobilului "VAZ-2107", careva deteriorări nu au,

iar vătămările corporale părții vătămate au fost cauzate în afara automobilului indicat,

fracturile costale depistate la partea vătămată n-au fost produse prin lovirea toracelui

de volanul automobilului pe care îl conducea chiar și cu condiția cuplării centurii de

siguranță. Leziunile provocate părții vătămate se califică ca vătămări corporale medii.

Conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 325 din

23.10.2013, traumele depistate la partea vătămată condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale medii.

Prin procesul verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2010 și chema

accidentului rutier cu tabel foto, s-a constatat pozițiile după accident a automobilelor

implicate, precum și deteriorările cauzate.

Prin urmare, recalificarea de la prevederile art. 264 alin. (2) lit. a) la cele ale

art. 264 alin. (l) Cod penal este una legală or, potrivit raportului expertiză medico-

legală în comisie nr. 325 din 23.10.2013, leziunile corporale au fost produse părții

vătămate prin lovire cu și de obiecte contondente dure, posibil în timpul și

circumstanțele accidentului rutier din 25.12.2010, și se califică ca vătămări corporale

medii.

Totodată, la stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciu moral, instanța

de apel a luat în considerare caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice

cauzate părții vătămate prin vătămările corporale medii.

care solicită casarea deciziei menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care procesul penal să fie încetat.

4

Recurentul a specificat că instanța de apel a redat în motivarea deciziei doar

poziția apelanților, a expus probele cercetate, declarațiile martorilor, conținutul

raportului de expertiză, altor probe, fără a argumenta temeinic soluția sa.

Învinuirea formulată inculpatului nu conține nici o probă directă, incontestabilă

care ar dovedi vinovăția lui de cauzarea leziunilor corporale părții vătămate.

Instanța de apel trebuia să dea răspuns dacă fapta reținută în sarcina

inculpatului constituie o infracțiune și dacă a fost dovedită vinovăția inculpatului în

săvîrșirea acestei infracțiuni și care probe directe stau la baza vinovăției. Pentru

aceasta, instanța de apel trebuia să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din

elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze faptele și

împrejurările cauzei categoriei juridice cărei ele corespund.

Acțiunile inculpatului constituie doar o contravenție administrativă prevăzută

de Codul Contravențional, raportată la art. 45 alin. (l) lit. a), b) și alin.(2) al

Regulamentului Circulației Rutiere.

Astfel, nici acțiunea civilă nu-și găsește probare pentru a fi admisă.

Situația juridică, constatată incontestabil, atrage aplicarea prevederilor art. 30

Cod Contravențional - prescripția răspunderii contravenționale de 3 luni.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rînd, conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429

alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu

art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate

în acest sens.

Sub acest aspect se reține că, în recursul său ordinar recurentul a invocat în

drept temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

cum ar fi că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat asupra căror motive concrete, invocate în apel, nu s-ar fi pronunțat instanța

de apel, în raport cu circumstanțele relevate în descriptivul deciziei contestate,

inclusiv cele indicate în pct. 4 din prezenta decizie și care ar fi încadrare juridică

corectă a faptei săvîrșite, nefiind specificat în recurs vreun articol concret din Codul

Contravențional, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în

acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat.

Rezultă, că recursul de pe rol în această parte nu întrunește condițiile legale de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs.

5

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În al doilea rînd, conform art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite

elemenetele infracțiunii, cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit recurentului, care a indicat în recurs că:

„acțiunile inculpatului constituie doar o contravenție administrativă prevăzută de

Codul Contravențional, raportată la art. 45 alin. (1) lit. a), b) și alin.(2) al

Regulamentului Circulației Rutiere..., situația juridică, constatată incontestabil,

atrage aplicarea prevederilor art. 30 Cod Contravențional - prescripția răspunderii

contravenționale de 3 luni”, nu este contestată vinovăția inculpatului în comiterea

accidentului rutier, dar este criticată doar încadrarea juridică a acțiunilor ultimului.

În această consecutivitate se reține că împrejurările menționate în partea

descriptivă a deciziei instanței de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și

încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale lui, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, pronunțîndu-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul avocatului. Pedeapsa aplicată inculpatului a fost

individualizată în conformitate cu prevederile art. 61, 75 și 90 Cod penal.

Totodată, este de menționat că pentru încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutiere, cu calificativul „ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale sau a sănătății”, este prevăzută nu o răspundere

contravențională, dar doar penală, conform art. 264 alin. (1) Cod penal.

Circumstanțele anunțate denotă cu luciditate că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate în recursul ordinar, că în acțiunile

inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii, că faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică corectă, că recursul nominalizat este și unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește condițiile de conținut și este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește condițiile de conținut și

este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

6

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Aurica Axentii

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2014,

în privința inculpatului Popovici Gheorghe Petru, deoarece nu îndeplinește cerințele

legale de conținut și este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 16 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

7

Dosarul nr. 1ra-1023/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2014, declarat de

avocatul Aurica Axentii, în numele inculpatului

Popovici Gheorghe Petru, născut la

07 mai 1963, originar și locuitor al or. Cahul, str. Ion

Neculce 16, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1) și 4), alin. (3) Cod

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Aurica Axentii în

numele inculpatului Popovici Gheorghe Petru, împotriva sentinței judecătoriei

Ialoveni din 26 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 februarie 2014, deoarece nu îndeplinește cerințele legale de conținut

și este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 25 iunie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

8