1re-27/2014 — art. 264-1 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 264-1 alin. 3 CP
1re-27/2014 — art. 264-1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1re-27/2014
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 ianuarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Nicolae Gordilă și Vladimir Timofti,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2013, declarat de
către condamnatul,
Popov Alexei Fiodor, născut la 11 iunie 1952, originar
din r-l Ialoveni s. Mileștii Mici, domiciliat în r-l Ialoveni
str. Ștefan cel Mare, 98.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
în prima instanță: 01.11.2011-05.02.2013
în instanța de recurs: 25.02.2013-16.04.2013
în instanța recurs în anulare: 07.11.2013-29.01.2014
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 05 februarie 2013, Popov Alexei Fiodor,
a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la 240 ore muncă
neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 3 ani.
Potrivit sentinței, Popov A.F., la 03 octombrie 2011, în jurul orei 18.00,
aflîndu-se la volanul automobilului de model „VAZ 2107”, cu n/î IL AC 815,
deplasîndu-se pe str. Ștefan cel Mare, or. Ialoveni, a creat o situație de accident, în
rezultatul sesizării despre faptul dat, la fața locului a sosit inspectorul secției Poliției
Rutiere Ialoveni, Spiridon Onica. În rezultatul discuției inspectorului, Onica S., cu
conducătorul auto Popov A.F., s-a simțit miros de alcool, fiindu-i explicată
necesitatea constatării stării alcooloscopice și examinării medicale în vederea
stabilirii stării de ebrietate. Însă, conducătorul auto, Popov A.F., încâlcind
prevederile art. 11 lit. j) al Regulamentului circulației rutiere, conform căruia ultimul,
era obligat să se supună, cerințelor agentului de circulație, de a susține examenul
medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei,
consumului de droguri ori alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte
similare, intenționat a refuzat să se supună, solicitării de a trece testarea, necătînd de
faptul că, a fost preîntâmpinat despre survenirea răspunderii penale.
1
Sentința a fost atacată cu recurs de către avocatul, Tăut Ion, în numele
inculpatului, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care Popov A.F., să fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune.
În motivarea recursului, a invocat că la adoptarea sentinței, instanța de fond nu
a ținut cont de declarațiile inculpatului și a inspectorului Onica S. și nu a intrat în
esența cauzei date, nefiind administrate probe și dovezi concludente și pertinente, cu
privire la vinovăția lui Popov A.F., în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641
alin. (3) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2013, a
fost admis din alte motive recursul avocatului, Tăut Ion, casată parțial sentința și
pronunțată o nouă hotărîre, prin care Popov A.F., a fost condamnat în baza art. 2641
alin. (3) Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie
12 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen
de 3 ani. În rest sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a considerat că vina
inculpatului este dovedită prin declarațiile martorului Onica S. și a următoarelor
probe: - informația înregistrată în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la
infracțiuni din 03.10.2011 cu nr. 1200 (f.d. 4), procesul verbal de constatare a
infracțiunii din 04.10.2011 (f.d. 6), îndreptare din 03.10.2011 (f.d. 9).
Instanța de recurs a reținut, că cumulul de probe menționat, combate versiunea
inculpatului, precum că a consumat o bere doar după ce a intrat cu mașina în
ogradă. Încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, în opinia instanței de recurs, a
fost corect efectuată, în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal - refuzul conducătorului
mijlocului de transport de la testarea alcooloscopică, de la examenul medical în vederea
stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.
De asemenea, a fost menționat de către instanța de recurs, că inculpatul se
caracterizează satisfăcător, a săvîrșit o infracțiune ușoară și poate fi reeducat și
corectat prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă cu privarea obligatorie de
dreptul de a conduce mijloace de transport, pedeapsă ce va preveni săvîrșirea
categoriei date de infracțiuni, de către inculpat și alte persoane.
Instanța de recurs, a considerat necesar de a casa sentința doar în partea
stabilirii pedepsei, deoarece reieșind din procesul verbal al ședinței de judecată
lipsește acordul inculpatului, pentru executarea pedepsei - muncă neremunerată în
folosul comunității, cu atît mai mult că acesta neagă comiterea acțiunilor incriminate.
Decizia menționată este atacată cu recurs în anulare de către condamnat, care
solicită casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, invocînd
că instanțele de fond și recurs au apreciat incorect probele din care, este evident că
din momentul incidentului și pînă la sosirea inspectorului SPR Ialoveni, Onica S., au
trecut peste 30 min., timp în care el a intrat în casă și a servit o bere. Ulterior, a venit
polițistul și i-a propus să treacă testarea alcoolscopică, la ce el a refuzat din
considerentul, că a servit o bere și nu era obligat să urmeze cerința polițistului,
deoarece nu era la volan. De asemenea, a indicat că în perioada efectuării urmăririi
2
penale și pînă în prezent suferă de o maladie, care îi limitează capacitatea de gîndire,
fapt confirmat de către specialiști în domeniul neuro-psihiatric, din care considerent
a omis termenul legal de depunere a recursului. Mai invocă, că acțiunile sale nu
întrunesc elementele infracțiunii imputate și se încadrează în temeiul de casare
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu
materialele cauzei, Colegiul conchide inadmisibilitatea acestuia din următoarele
considerente.
Declarînd recurs în anulare, recurentul este obligat să invoce încălcările comise
de către instanța a cărei hotărîri se contestă și care viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, prevederi stipulate și în art. 453
alin. (1) Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, recursul în
anulare trebuie motivat, cu menționarea obligatorie a cazurilor prevăzute în art. 453
alin. (1) Cod de procedură penală, conținutul acestuia, cu argumentarea ilegalității
hotărîrii atacate din punct de vedere al problemei de drept și evidențierea viciului
fundamental care, în opinia recurentului, în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărîrea atacată.
Astfel, potrivit alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.
66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012), hotărîrile irevocabile pot fi
atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea
cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a
afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului
informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Deoarece temeiurile pentru recurs în anulare sînt expres și limitativ stipulate de
lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la aceasta, cu
indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază.
Din textul recursului în anulare este vădit că, recurentul nu a respectat aceste
cerințe și nu a invocat expres nici unul din temeiurile prevăzute la art. 453 alin. (1)
Cod de procedură penală, recurentul critică doar vinovăția în săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu invocarea art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală – lipsa elementelor infracțiunii, pe cînd el urma să-și argumenteze
cerințele prin prisma prevederilor art. 453 Cod de procedură penală – prezența unui
viciu fundamental sau informarea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
depunerea cererii la CEDO.
Mai mult ca atît, Colegiul penal, remarcă că argumentele invocate de către
condamnatul, Popov A.F., privind reaprecierea probelor și lipsa în acțiunile sale a
elementelor infracțiunii, au format obiectul discuției în instanța de recurs, care au
fost apreciate corespunzător.
Potrivit art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este
inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol.
3
Cerințele obligatorii nominalizate nu au fost respectate de către recurent la
declararea recursului, temei ce impune inadmisibilitatea recursului declarat
deoarece nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute de art. 453 Cod de procedură
penală și nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. art. 432 alin. (2), 453 alin. (2), 456 Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2013, declarat de către condamnatul, Popov
Alexei Fiodor, în cauza penală în privința acestuia, deoarece nu se întemeiază pe
temeiurile prevăzute în art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, și nu îndeplinește
cerințele de conținut prevăzute în art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 ianuarie 2014.
Președinte: Petru Ursache
Judecători: Nicolae Gordilă
Vladimir Timofti
4
Președinte: (semnătură) Petru Ursache
Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă
(semnătură) Vladimir Timofti
Copia corespunde originalului
Judecător: Nicolae Gordilă
5