1ra-927/2014 — art. 287 al. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-927/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu,

examinînd admisibiliatatea în principiu, a recursului ordinar declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Orhei din 29 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2014 de către inculpații

Buzu Pavel Constantin, născut la 30 iulie 1978,

originar și domiciliat în r-l Orhei, s. Peresecina,

și

Buzu Vasilii Constantin, născut la 05 aprilie 1987,

originar și domiciliat în r-l Orhei, s. Peresecina.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, Colegiul penal al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Vasilii au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 1 000 unități convenționale fiecăruia ce constituie 20

000 lei.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasîndu-se în mod solitar de la Buzu

Pavel și Buzu Vasilii în beneficiul:

- lui Corneliu Brădescu prejudiciul material în mărime de 5 530 lei și

prejudiciu moral în mărime de 3 000 lei;

- lui Cristina Brădescu cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 3 000

lei și prejudiciu moral în mărime de 1 000 lei;

- lui Aliona Ciubuc cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei

și prejudiciu moral în mărime de 1 000 lei;

- lui Radu Brădescu cheltuieli pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei

și prejudiciu moral în mărime de 1 000 lei.

1

Buzu Vasilii la 08 iulie 2012, aflîndu-se în trafic, conducînd mijlocul de transport

„Toyota”, n/î polon CBY64SR, pe traseul M2 „Chișinău-Soroca” prin s. Peresecina,

raionul Orhei, manifestînd o obrăznicie deosebită, intenționat a urmărit automobilul

de model „Mercedes Vito”, cu n/î C PV 155, condus de Corneliu Brădescu ce avea

ca pasageri pe Aliona Cibuc, Radu Brădescu, Cristina Brădescu, minorii Victoria

Brădescu și Dragoș Brădescu, creînd pericol de accident rutier prin executarea unor

manevre neregulamentare cu autovehiculul condus menite să obstrucționeze

înaintarea acestuia spre mun. Chișinău, stopîndu-l pe o stradă din s. Peresecina,

raionul Orhei, iar Buzu Vasile ieșind din automobil a aplicat violența fizică

îndreptată spre deteriorarea geamurilor automobilului urmărit, lovind cu pumnul în

ele.

Tot ei, continuîndu-și acțiunile sale criminale în aceleași circumstanțe, cînd

automobilul urmărit condus de Corneliu Brădescu a reușit să scape din cursa întinsă,

deplasîndu-se în direcția opusă spre or. Orhei, Buzu Pavel a continuat urmărirea

autovehiculului advers stopîndu-l prin aceleași manevre periculoase, contrare

normelor Regulamentului Circulației Rutiere, la ieșirea din s. Peresecina, raionul

Orhei, iar Buzu Vasilii a ieșit din mașină și a continuat violența încercînd să

deterioreze geamurile automobilului urmărit prin lovirea cu pumnul în ele.

În drept, acțiunile inculpaților Buzu Pavel și Buzu Vasilii, au fost calificate

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită

lipsă de respect față de societate, care, prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșită de mai multe persoane.

- avocatul Ina Țmocno în numele părților vătămate Corneliu Brădescu, Cristina

Brădescu, Aliona Ciubuc, Radu Brădescu, care a solicitat casarea parțială acesteia și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă încasarea sumei prejudiciului

moral în mărime de cîte 9 000 lei pentru Cornel Brădescu și Ciubuc Aliona; și suma

prejudiciu moral în mărime de cîte 8 000 lei pentru Radu Brădescu și Cristina

Brădescu cît și a cheltuielilor de transport în mărime de 600 lei în favoarea lui

Corneliu Brădescu motivînd, că cuantumul despăgubirilor morale stabilit de instanța

de fond nu le convine părților vătămate, ei suferind un șoc emoțional enorm și au

fost expuși pericolului real. Deși partea vătămată Cornel Brădescu a solicitat

recuperarea cheltuielilor de transport în mărime de 630 lei și anexat probe

confirmătoare, instanța a dispus încasarea sumei de 330 lei, iar în ce privește

pretenția de 300 lei, instanța a respins-o din motiv, că partea vătămată Cornel

Brădescu nu a fost citat în judecată pentru 22 ianuarie 2013, însă la această dată

acesta s-a deplasat către Judecătoria Orhei și a făcut cunoștință cu dosarul, iar la 8

octombrie 2013 el, pentru a participa în ședință, a mai suportat cheltuieli de

transport în mărime de 416, 75 lei, pe care nu a reușit să le înainteze pentru

recuperare în cadrul ședinței;

- inculpații Buzu Pavel și Buzu Vasile, care au solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărîri mai blînde. Apelanții au invocat că, pedeapsa aplicată lor

2

este prea aspră ne fiind luate în considerație circumstanțele atenuante și cele

agravante, iar cheltuielile indicate fiind exagerate și neîntemeiate.

2014, au fost respinse, ca nefondate, apelurile apărătorului Ina Țmocno în numele

părților vătămate Corneliu Brădescu, Aliona Ciubuc, Radu Brădescu, Cristina

Brădescu, și a inculpaților Buzu Pavel și Buzu Vasilii, menținînd sentința contestată.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, instanța de fond, a ținut

strict cont și în deplină măsură de circumstanțele descrise în apel, mai ales că

infracțiunea de huliganism constituie o infracțiune răspîndită și periculoasă, care

atentează la ordinea publică, liniștea cetățenilor și care deseori conduce la săvîrșirea

altor infracțiuni, mult mai grave.

Referitor la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a menționat, că sentința

este legală și întemeiată reieșind din faptul că:

Cererea de încasare a prejudiciului moral, nu trebuie să fie exorbitantă și prin

ea să nu se tindă la o îmbogățire fără temei just (hotărîrea CtEDO Oneryildiz versus

Turcia) precum și din faptul că condamnarea în sine aduce satisfacție morală

persoanei ce i s-a adus atingere la drepturi și libertăți (hotărârea CtEDO Posokhov

versus Rusia).

Astfel, se apreciază că instanța de fond prin dispunerea încasării cu titlu de

prejudiciu moral a făcut o evaluare pe bază echitabilă, avînd în vedere că prejudiciul

moral nu poate fi stabilit prin rigori abstracte stricte, din moment ce el diferă de la

persoana la persoana, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz, de

aceea, nici CtEDO, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii

de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate.

Vasilii în care solicită casarea hotărîrilor judecătorești adoptate pe caz, rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, invocînd faptul că instanțele de judecată

eronat au apreciat probele administrate pe caz și sunt nevinovați.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Avînd ca reper, dispozițiile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după

conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală în

cererea de recurs trebuie să fie indicate conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept

de importanță generală abordată în cauza dată.

Analizînd textul recursului declarat, instanța de recurs constată că conținutul

acestuia este identic cu cel al apelului și recurentul, în recursul declarat nu a

argumentat ilegalitatea hotărîrilor contestate sau în ce constă problema de drept de

importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărîrilor

3

judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticat modul de

apreciere a probelor administrate pe caz de către instanțele de judecată, însă

argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în

ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi

ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept,

iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare.

Astfel, Colegiul penal statuează, că recursul inculpaților exprimă doar

dezacordul acestora, produs de soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, or,

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul, cu

circumstanțele în fapt și în drept ce l-ar justifica.

Prin urmare, în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără

motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus.

Împrejurările indicate, denotă în mod concludent, că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din motivul necorespunderii cerințelor de conținut, deoarece

recurenții nu au indicat motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrilor

atacate, iar aceasta fiind una din condițiile obligatorii pe care trebuie să le conțină

recursul, conform cerințelor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Orhei din 29 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 ianuarie 2014 de către inculpații Buzu Pavel Constantin și Buzu Vasilii

Constantin, în propria cauza penală, din motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecător Ion Guzun

Iurie Diaconu

4