1ra-524/2014 — art. 264 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 264 al. 1 CP
1ra-524/2014 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-524/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 martie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte – Elena Covalenco,
judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu,
în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de avocatul Sergiu Bucicov în numele părților vătămate
Ion Uzun și Victor Uzun, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 31 octombrie 2013 în privința lui
Panea Gheorghe Ion, născut la 21.04.1956, originar și
domiciliat în r-ul Cahul, s. Roșu.
Termenul examinării cauzei:
1.Instanța de fond de la 30.11.2011 pînă la 28.05.2013;
Instanța de apel de la 05.07.2013 pînă la 31.10.2013;
Instanța de recurs de la 28.01.2014 pînă la 12.03.2014.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza
actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 28 mai 2013 Panea Gheorghe a fost
condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la o pedeapsă sub formă de amendă în
mărime de 150 unități convenționale.
A fost încasat de la Panea Gheorghe în beneficiul părții vătămate Uzun Victor
prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime
de 7250 lei, s-a încasat în beneficiul părții vătămate Uzun Ion prejudiciul material în
sumă de 71 357,09 lei, iar în partea ce ține de repararea prejudiciului moral în
beneficiul lui Uzun Ion acțiunea civilă a fost respinsă ca nefondată.
În fapt, instanța de fond a reținut, că inculpatul Panea Gheorghe, la
09.09.2011, în jurul orelor 20:30, conducînd automobilul personal de model „WV
Passat” cu nr/î CL-860 TE, care era în stare tehnică bună, avînd-o ca pasager pe
Panea Elena, la stația de alimentare Peco amplasată pe traseul Chișinău-Hîncești la
intrarea în s. Bardar, intenționînd să-și continue deplasarea pe traseul Hîncești-
Chișinău în direcția mun. Chișinău, înainte de efectuarea manevrei, manifestînd
sineîncredere sporită, nu a tratat cu seriozitate conducerea mijlocului de transport,
ignorînd prevederile indicatorului 2.1 ,,cedează trecerea” a Regulamentului
Circulației Rutiere, a tamponat automobilul de model „Opel-Vectra” cu n/î LV AJ
158 condus de Uzun Victor. Ca consecință al impactului produs, pasagerului Panea
Elena, conform datelor incluse în raportul de expertiză medico-legală nr. 2742/D, i-au
fost cauzate fractura coastelor IV, VIII, IX pe linia axilară posterior pe stînga,
atelectazii discoidale posttraumatică biliară, contuzia pulmonului stîng, excoriație
regiunea șoldului stîng, care se califică ca vătămare corporală medie, iar
conducătorului automobilului de model „Opel-Vectra" cu n/î LV AJ 158, Uzun
Victor, conform datelor incluse în Raportul de expertiză medico-legală nr. 2789/D, i-
au fost cauzate fractura osului ischiatic pe dreapta fără deplasare, care se califică ca
vătămare corporală medie.
1
În drept, acțiunile lui Panea Gheorghe au fost încadrate de instanța de judecată
în dispoziția art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a
circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce
mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a
integrității corporale sau a sănătății.
Inculpatul Panea Gheorghe, a atacat cu apel sentința în care a solicitat
casarea acesteia în partea laturii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărîri prin care acțiunea civilă înaintată de partea vătămată să fie soluționată în
ordinea civilă din motivul că instanța de fond examinînd cauza, nu a specificat prin
ce anume se justifică încasarea prejudiciului moral în valoare de 10 000 lei, iar
cererea de chemare în judecată a fost înaintată cu derogarea de la norma art. 219 Cod
de procedură penală, deoarece condițiile la acest articol nu se regăsesc în acțiunile
față de Panea Gheorghe. Apelantul susține că la soluționarea acestei acțiuni civile
urmau a fi antrenate persoane civilmente responsabile, compania de asigurare, fapt ce
instanța nu a efectuat și astfel a încălcat drepturile procedurale a inculpatului, în
special dreptul la un proces echitabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie
2013 a fost admis apelul inculpatului Panea Gheorghe, casată sentința în latura civilă
și pronunțată o nouă hotărîre, prin care: în baza art. 387 alin. (3), 225 alin. (3) Cod de
procedură penală, a fost admisă în principiu acțiunea civilă în partea încasării
prejudiciului material în beneficiul lui Uzun Ion, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor să se expună instanța civilă.
A fost încasat de la Panea Gheorghe în beneficiul părții vătămate Uzun Victor
suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 7 250 lei cheltuielile pentru asistență
juridică. În rest sentința s-a menținut.
Instanța de apel a concluzionat, că instanța de fond, examinând cauza nu a
specificat prin ce anume se justifică încasarea prejudiciului moral în favoarea lui
Uzun Victor în valoare de 10 000 lei deoarece temeiul invocate - dereglarea sănătății
de lungă durată - nu este probat decît prin raportul de expertiză medico-legală care
stabilește gravitatea vătămărilor corporale, iar documente ce ar confirma perioada
incapacității de a munci, nu sunt.
Avocatul Sergiu Bucicov în numele părților vătămate Ion Uzun și Victor
Uzun făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea
acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond și a încasa de la inculpatul Panea
Gheorghe în beneficiul părții civile Ion Uzun prejudiciului moral 20 000 lei,
motivînd, că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
acțiunea civilă neîntemeiat a fost admisă în principiu lăsînd ca asupra cuantumului
prejudiciului material să se expună instanța în ordinea procedurii civile, deoarece, în
cauză au fost prezentate probe care confirmă suma prejudiciului material, bonurile de
plată pentru procurarea medicamentelor, pentru asistență juridică, precum și raportul
de constatare tehnico-științifică din 03.10.2011, prin care se certifică suma
prejudiciului material în urma deteriorării automobilului, care constituie 71 357,09
lei, și care urmează a fi încasată, în temeiul art.1410 alin.(1) Cod civil, de la Panea
Gheorghe, caruia îi aparține cu titlu de proprietate izvorul de pericol sporit –
automobilul, iar potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală urmează a fi admis
și prejudiciul moral. Totodată, recurentul consideră, că contractul de asigurare al
2
automobilului inculpatului Panea Gheorghe nu poate servi drept probă în cadrul
dosarului penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Sergiu Bucicov în numele părților vătămate Ion Uzun și Victor Uzun, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de
Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, doar în condițiile stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
După cum rezultă din recurs, autorul recursului este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
făptuitorului în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, și critică această hotărîre numai
referitor la latura civilă, considerînd că instanța de apel neîntemiat au admis în
principiu acțiunea civilă, lăsînd ca asupra cuantumului prejudiciului material să se
expună instanța în ordinea procedurii civile.
Mai indică recurentul, că instanța de apel neîntemeiat a diminuat cuantumul
prejudiciului moral încasat de prima instanță în sumă de 10 000 lei în folosul părții
vătămate Uzun Victor.
În acest context, instanța de recurs, menționează că despăgubirile pentru
daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se
probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.
În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se
ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor săvîrșite din
imprudență, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale
susceptibil în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta săvîrșită de inculpat,
precum și de toate consecințele acesteia, așa cum rezultă din actele medicale ori și
alte probe administrate în cauză.
Anume, în acest context, călăuzindu-se de prevederile art. 22 a Hotărârii Curții
Supreme de Justiție nr. 9 din 09.10.2006 ,,Cu privire la aplicarea de către instanțele
judecătorești a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral”, instanța de
apel a evaluat corect dauna morală în sumă de 5.000 lei, luîndu-se în considerare
suferințele fizice și psihice ale victimei, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului,
consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate.
Mai mult ca atît, conform prevederilor art. 421 Cod de procedură penală
coraportat la art. 401 Cod de procedură penală, partea vătămată poate să înainteze
recurs doar în ce privește latura penală.
Referitor la recuperarea prejudiciului material cauzat părții civile Uzun Ion,
Colegiul reține că, nu se regăsesc în acțiunile față de Panea Gheorghe, deoarece la
soluționarea acestei acțiuni civile urmau a fi antrenate persoane civilmente
responsabile, or, inculpatul avea încheiat contract de asigurare cu compania de
asigurare care urma a fi atrasă în proces, iar conform datelor prezentate de Compania
de asigurări „Moldasig” S.A. (f.d. 120 vol. II), ultima a fost autorizată să
3
reglementeze cazul conform legislației Republicii Moldova. În așa caz, instanța de
fond urma să decidă asupra faptului atragerii în proces a companiei de asigurări ca
persoană civilmente responsabilă de recuperarea daunei.
Astfel, prin decizia Curții de Apel nu se încalcă careva drepturi a părții civile, iar
în cazul în care Compania de asigurări nu va recupera prejudiciul material, partea
civilă nu este privată de dreptul de a se adresa în instanța în ordinea procedurii civile.
În consecință se conchide că hotărîrea atacată nu conține careva erori de
drept din cele prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală și, prin urmare,
Colegiul apreciază recursul ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Sergiu Bucicov în
numele părților vătămate Ion Uzun și Victor Uzun, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2013, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 aprilie 2014.
Președinte /semnătură/ Elena Covalenco
Judecători /semnătură/ Ion Guzun
/semnătură/ Iurie Diaconu
4