1ra-868/2014 — Art. 145 al. 2 CP

Prima instanță: 28.12.2012- 18.07.2013

Instanța de apel: 15.10.2013- 10.12.2013

Instanța de recurs: 01.04.2014- 18.06.2014. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 18 iulie 2013. Severin N. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) CP la 12 (doisprezece) aniînchisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă - arestul, a fost menținută pînă la devenirea irevocabilă a sentinței. Termenul executării pedepsei s-a calculat din 18 iulie 2013. cu includerea termenului aflării sub arest de la 13 iulie 2012 pînă la 18 iulie 2013. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Severin I., în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit că, de către organul de urmărire penală Severin N. este învinuit de comiterea omorului intenționat. în următoarele circumstanțe: la 13 iulie 2012, aproximativ la 01:00, Severin I., aflîndu-se la domiciliu pe str. Mihai Eminescu 3. ap. 7, corn. Grătiești, mun. Chișinău, unde locuia împreună cu victima Severin L. și fratele său Severin N., fiind în stare de ebrietate alcoolică. în rezultatul unui conflict apărut între el, Severin I. și sora sa Severin L., urmărind scopul lipsirii ilegale de viață a surorii sale Severin L., intenționat i-a aplicat două lovituri în regiunea brațului și antebrațului stâng cu 1 un cuțit industrial, cauzându-i plăgi tăiate ale brațului și antebrațului stâng. Ulterior, continuîndu-și intențiile sale ilegale, i-a transmis cuțitul indicat fratelui său, sfătuindu-1 și indicându-i în acest sens fratelui său Severin N... de a o tăia pe sora lor, la ce ultimul urmărind realizarea aceleiași intenții si executând sfatul și indicația fratelui său, intenționat i-a aplicat victimei Severin L. patru lovituri cu cuțitul de bucătărie, două în regiunea inimii, una în regiunea abdomenului și una în regiunea spatelui, cauzîndu-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață, ce au provocat decesul lui Severin L.. După care Severin I. și Severin N.. continuînd aceleași acțiuni criminale, au tăinuit arma comiterii infracțiunii - cuțitul industrial, după aragaz. Acțiunile lui Severin N. au fost reîncadrate în baza art. 151 alin.(4) Cod penal -vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvîrșită în complicitate. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Rîșcani. mun.Chișinău, Motînga M., inculpatul Severin N. și apărătorul acestuia. Zadorojnîi A.. 3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat că. instanța de fond contrar prevederilor hotărîrii Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2012 ..Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite pentru omor" a recalificat acțiunile inculpatului Severin N. din art. 145 alin.(2) Cod penal în baza art. 151 alin.(4) Cod penal. Nu s-a ținut cont de anturajul, modul de săvîrșire a infracțiunii, arma utilizată – un cuțit, caracterul și localizarea rănilor - 4 (patru) lovituri directe în regiunea organelor vitale, legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpaților Severin I. și Severin N.. și urmările prejudiciabile - moartea lui Severin L., cît și declarațiile martorului Ștefîrță Gh., care a indicat că Severin I. a transmis cuțitul lui Severin N., spunîndu-i să-1 taie pe martor și victimă. A solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Severin N. să fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și condamnat la 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.2. Inculpatul Severin N. în apelul declarat a invocat că, la urmărirea penală a fost influențat psihic și fizic de colaboratorii poliției, precum și. impus de apărător să se autodenunțe, cu toate că nu a omorît-o pe sora sa, care era un tiran, îi maltrata zilnic și consuma băuturi alcoolice. El doar a bătut-o și a plecat de la ea. Nu a văzut și nu cunoaște cine a omorît-o. A solicitat, aplicarea art. 79, 90 CP, deoarece nu a fost anterior condamnat. 3.4. în motivarea apelului apărătorul Zadorojnîi A. a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Severin N. să fie achitat, deoarece vinovăția acestuia nu a fost dovedită prin careva probe concludente și pertinente. A menționat că, inculpatul se caracterizează pozitiv, a avut grijă de nepoții săi (copiii victimei), iar victima se caracteriza negativ, ca persoană care ducea o viață antisocială, ce provoca conflicte și făcea abuz de băuturi alcoolice.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Severin N.. și a apărătorului acestuia, Zadorojnîi A.. Apelul acuzatorului de stat, Motânga M. a fost admis, casată, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei 2 Riscam mun. Chișinău din 18 iulie 2013 și pronunțată o nouă hotărîre. potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Severin N. a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și condamnat la 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În termenul executării pedepsei s-a inclus perioada reținerii și a arestului preventiv din 13 iulie 2012 pînă la 20 februarie 2014. S-au menținut dispozițiile sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iulie 2013 cu privire la corpurile delicte.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, Severin I. la 13 iulie 2012, aproximativ la 01:00, aflîndu-se la domiciliu pe str. Mihai Eminescu 3. ap. 7, corn. Grătiești, mun. Chișinău, împreună cu inculpatul Severin N. și Severin L.. toți fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict, urmărind scopul lipsirii ilegale de viață a ultimei, intenționat i-a aplicat 2 (două) lovituri în regiunea brațului și antebrațului stâng cu un cuțit industrial, cauzîndu-i plăgi tăiate ale brațului și antebrațului stâng. Continuîndu- și intențiile sale ilegale, i-a transmis cuțitul inculpatului Severin N., sfatuindu-1 și indicîndu-i de a o tăia pe sora lor. Tot atunci, inculpatul Severin N., urmărind realizarea aceleiași intenții și executînd sfatul și indicația fratelui său, intenționat i-a aplicat victimei Severin L. 4 (patru) lovituri cu cuțitul de bucătărie, două în regiunea inimii, una în regiunea abdomenului și una în regiunea spatelui, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 87/1373 din 21.11.2012, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care au provocat decesul. După care inculpații au tăinuit după aragaz arma comiterii infracțiunii - cuțitul industrial. Astfel, acțiunile inculpatului Severin N. au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal - omorul unei persoane săvîrșit de două persoane. Instanța de apel a reținut că, inculpatul Severin N. a urmărit intenția de omor a părții vătămate Severin L. și nicidecum de a vătăma. Concluzie rezultată din existența relațiilor tensionate, datorate modului antisocial dus de ultima și amenințării că le va limita dreptul de proprietate asupra apartamentului; multitudinea loviturilor cu cuțitul (obiect apt de a ucide) în zona vitală a corpului - cutia toracică, care au avut intensitate mare, întrucît i-au lezat organele interne (plămîni, inimă, rinichi, ficat, diafragmă) și au provocat vătămări corporale grave; adresarea către complice „I-a cuțitul și taie-i pe amîndoi", cît și din tăinuirea armei infracțiunii după consumarea ei. Lecturând textul sentinței, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a admis erori de drept și de fapt, întrucît în partea descriptivă a sentinței, fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 151 alin. (4) CP, cît și complicitatea la aceasta, nu a fost constatată și recalificând acțiunile inculpatului, nu a indicat motivele acestei soluții. Astfel, textul hotărîrii corespunde unei sentințe de achitare și nu de condamnare. Versiunea înaintată de inculpat în cadrul audierii pe întreg procesul penal, instanța le-a apreciat critic, or el a încercat să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală. Vinovăția acestuia fiind confirmată pe deplin de probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în instanța de judecată. 3 Afirmațiile acestuia, precum că, la urmărirea penală a dat declarații sub influența fizică și psihică a colaboratorilor organului de urmărire penală, au fost considerate nefondate, deoarece au fost verificate, adoptîndu-se ordonanță de refuz în pornirea urmăriri penale, care produce efecte juridice. Mai mult ca atît. inculpatului i s-a acordat asistență juridică calificată, ultimul fiind de acord cu calitatea serviciilor prestate de apărător pe parcursul urmăririi penale. De asemenea, s-a statuat nefondată și afirmația inculpatului, precum că. nu i s-a înmînat copia rechizitoriului, deoarece însăși el a confirmat în instanța de judecată înmînarea acestui act de învinuire, iar apărarea nu a avut obiecții la acest capitol. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Severin N. și a modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 4. 7, 8, 61, 75-77 Cod penal, și anume, că a comis o infracțiune din intenție, care potrivit art. 16 Cod penal se atribuie la categoria celor excepțional de grave, inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este tînăr și se află pentru prima dată pe banca de acuzare. Potrivit caracteristicii prezentate de la locul de deținere a lui Severin N., el se caracterizează satisfăcător, fiind inadaptat social, respectă regimul de detenție și participă la munci neremunerate. Ca circumstanță ce atenuează răspunderea penală s-a reținut imoralitatea acțiunilor părții vătămate, ce au provocat infracțiunea. Circumstanțe ce ar agrava răspunderea nu s-au constatat, or, chiar dacă se indică la comiterea infracțiuni în stare de ebrietate, ea nu a fost inclusă în conținutul rechizitoriului (p. 6 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 8 din 11.11.2013 cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale). Nu au fost înaintate pretenții de ordin moral și material față de inculpat și succesorului părții vătămate a pledat pentru o pedeapsă mai blândă. Instanța reieșind din acțiunea legii penale (infracțiunea a fost comisă la 13.07.2012) a stabilit inculpatului pedeapsă aptă de a nu cauza suferințe fizice și de nu a leza demnitatea condamnatului și care va duce la restabilirea echității sociale, la corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea ultimului, cît și a altor condamnați.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de inculpatul Severin N. și de avocatul acestuia, Popescu I.. În motivarea recursului inculpatul Severin N. invocă aceleași motive, ca și în cererea de apel, și solicită casarea hotărîrilor cu pronunțarea unei hotărîri de achitare. Avocatul Popescu I. în numele inculpatului Severin N. în recursul declarat solicită casarea hotărîrilor instanțelor inferioare cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, motivînd cu faptul că, instanța de apel nu a soluționat fondul apelului în coraport cu motivele invocate și normele enunțate de procedura penală, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile inculpatului și a apărării, iar hotărîrea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția (art.427 alin.(l) pct.6 CPP). Totodată, invocă și pct.8) - „nu au fost întrunite elementele infracțiunii" și pct.12) al aceluiași articol - „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită ". Consideră că, hotărîrile de condamnare au fost emise în baza unor probe contradictorii, bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile, 4 ce ar confirma vinovăția lui Severin N. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.i) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel. fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel. inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. Recurentul Severin N. în recursul său nu invocă careva temei prevăzut de art.427 alin.(l) Cod de procedură penală, încă din conținutul acestuia, Colegiul penal constată că, se invocă temeiul prescris de pct. 8) al articolului menționat - „nu au fost întrunite elementele infracțiunii", temeiul invocat și de avocatul Popescu I. în recursul declarat în numele inculpatului, precum și, pct.6) alin.(l) art.427 Cod de procedură penală. În speță, Colegiul penal constată, că recursurile declarate nu cuprind o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului invocat. Din conținutul recursurilor rezultă că, Severin N. și avocatul său invocă dezacordul lor cu aprecierea probelor, considerînd că nu este dovedită vinovăția lui Severin N. în comiterea infracțiunii incriminate. Colegiul penal menționează că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludentei, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate să fie justă și întemeiată. În susținerea acesteia, instanța de apel corect a respins argumentul inculpatului despre nevinovăția sa, fiind combătut prin materialele administrate și just puse la baza hotărîrii de condamnare, or, reieșind din constatările tăcute de către instanța de apel și redate la p.5 al prezentei decizii, ultima a dat răspunsuri detaliate absolut la toate argumentele invocate în apel și reflectate la p.3 al deciziei. Prin urmare, argumentele recurenților, precum că, inculpatul Severin N. nu a comis infracțiunea incriminată sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției nu poate servi ternei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe, care confirmă cu certitudine vinovăția acestuia și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. Referitor la invocarea temeiului prevăzut de pct. 12) alin.(l) art.427 Cod de procedură penală - „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită ". Colegiul constată că recurentul nu motivează acest temei. Or, acesta se invocă numai în 5 cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul dat recurentul invocă temeiul dat, nefiind de acord nici cu o încadrare juridică a faptei, efectuată pe caz de către instanța de fond și de apel. Instanța de recurs reține că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare hotărârea atacată este legală și întemeiată. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, de aceia recursurile ordinare declarate de inculpat și de avocatul acestuia se declar inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 8. în conformitate cu art. 431, art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală. Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Severin Nicolai și avocatul acestuia, Popescu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, în cauza penală privindu-i pe Severin Nicolae Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 16 iulie 2014. Președinte /semnătura/ Nicolae Gordilă Judecători /semnătura/ Ion Guzun /semnătura/ Iurie Diaconu Copia corespunde originalului Judecătorul Ion Guzun 6