1ra-1072/2014 — art.264-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.10 CPP
1ra-1072/2014 — art.264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1072/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
18 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Avădănii Vladislav, împotriva
sentinței Judecătoriei Cahul din 16 ianuarie 2014 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Cahul din 11 martie 2014, în cauza penală în privința lui
Avădănii Vladislav Nicolae,
născut la 13 noiembrie 1979, originar și domiciliat în
r-ul Cahul, s. Perinei.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 26 noiembrie 2013 - pînă la 16 ianuarie 2014
(prima instanță);
de la 29 ianuarie 2014 - pînă la 11 martie 2014
(instanța de apel);
de la 20 mai 2014 - pînă la 18 iunie 2014 (instanța
de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul din 16 ianuarie 2014, pronunțată în
baza probelor administrate la faza de urmărire penală,Avădănii Vladislav a
fost condamnat în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, la amendă în mărime de
550 unități convenționale, echivalentul a 11 000 lei.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Avădănii
Vladislav la 20 octombrie 2013, aproximativ la ora 2300, fără a dispune de
permis de conducere, a condus automobilul de model „VAZ 2109” cu
numărul de înmatriculare CH AK 597, pe traseul R- 38, unde la ieșirea din s.
Pelinei, spre s. Găvănoasa, r-nul Cahul, fiind stopat de colaboratorii de poliție
și fiind bănuit de consum de băuturi alcoolice, a fost supus testării, unde
s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat constituie 0,99
mg/l, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală în sîngele inculpatului
s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,69 g/l, fapt ce confirmă starea de
ebrietate cu grad avansat.
1
Sentința în cauză a fost atacată cu apel de avocatul Grosu Eugen în
numele inculpatului Avădănii Vladislav, care a solicitat casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care inculpatul în baza art. 55 Cod penal, să fie liberat de răspundere
penală cu tragerea la răspundere contravențională și stabilirea unei pedepse
sub formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității. În
argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat că pedeapsa aplicată prin
sentința instanței de fond este prea aspră, la stabilirea căreia nu s-a ținut cont
de circumstanțele atenuante ale cauzei și anume că acțiunea săvîrșită de
inculpat este din categoria celor ușoare, anterior nu a fost condamnat, a
recunoscut vina, se căiește de cele comise, are la întreținere doi copii minori.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din
11 martie 2014, apelul declarat a fost respins.
Colegiul penal și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de fond
corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, ajungînd la o
concluzie justă privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii
imputate.
Referitor la pedeapsa aplicată lui Avădănii Vl., instanța de apel a
menționat că la numirea acesteia instanța de fond s-a condus de prevederile
legii, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei, astfel stabilindu-i o pedeapsă
corectă, legală și echitabilă.
Totodată, instanța de apel a conchis că urmează a fi respinse solicitările
apelantului privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal și liberarea
inculpatului de răspundere penală cu atragerea la răspundere
contravențională, deoarece, în opinia Colegiului penal inculpatul nu a
conștientizat caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, iar corectarea
lui Avădănii Vl. în condițiile atragerii la răspundere contravenționale nu
este posibilă.
Împotriva hotărîrilor pronunțate în cauză, a declarat recurs ordinar
avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Avădănii Vladislav, care fără a
invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, solicită, casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărîri de încetare a
procesului penal, cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, și stabilirea
unei pedepse sub formă de amendă contravențională sau 150 ore muncă
neremunerată în folosul comunității, invocînd repetat aceleași argumente care
au fost nominalizate anterior în cererea de apel.
2
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității
acestuia, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
stipulate în acest articol.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În recursul ordinar declarat de avocatul Grosu Eugen în numele
inculpatului Avădănii Vl., se indică formal (art. 420-430, 435 alin (2) Cod de
procedură penală), însă din conținutul recursului se semnalizează temeiul
prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, cînd s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
Instanța de recurs menționează că, în conformitate cu prevederile art.75
Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg
cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă
instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană
vinovată în parte.
Totodată, Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă
de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a
pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
La fel, Colegiul penal menționează că pedeapsa aplicată persoanei
recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată,
capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și
pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a
Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
3
Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele de pedepse
stabilite de sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste
pedepse sunt: minimum și maximum prevăzut de fiecare infracțiune în textul
incriminator.
Categoriile pedepselor sunt expuse în Codul penal într-o anumită
consecutivitate: de la cea mai blîndă – amendă, pînă la cea mai aspră –
detențiune pe viață.
Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, Codul penal prevede
și liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională
(art. 55 Cod penal), care poate fi aplicată doar în cazul cînd instanța de
judecată constată că în cauză sunt întrunite condițiile obligatorii prescrise
de această normă și anume: a) infracțiunea săvîrșită să fie de categoria celor
ușoare ori mai puțin grave; b) să fie săvîrșită pentru prima oară; c) să-și
recunoască integral vina; d) să fie reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune;
e) să se constate că corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi supusă
răspunderii penale.
În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că, prin sintagma „poate” din
textul alin.(1) art.55 Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca
o obligație față de instanța de judecată.
Alin.(1) stipulează că, în cazul cînd sunt stabilite condițiile menționate
de Colegiu în pct.1)-4), instanța trebuie să ajungă la convingerea că corectarea
persoanei vinovate este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.
Prin urmare, instanța de judecată, în persoana judecătorului, care ținînd
cont de prevederile art. 26, 101, 384 Cod de procedură penală, adoptă soluția,
inclusiv și în baza propriei convingeri, trase conform prevederilor art. 55, dar
și art.75 Cod penal.
Astfel, în situația cînd instanța consideră că, corectarea persoanei
vinovate nu va putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspunderea penală
cu tragerea la răspunderea contravențională, nu va aplica prevederile art.55
Cod penal, ci pedeapsa prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia
persoana se condamnă.
În speța discutată, ambele instanțe de judecată corect au conchis că în
privința inculpatului nu este temei de aplicare a art.55 Cod penal.
Referitor la argumentul invocat de recurent în partea ce ține de
posibilitatea aplicării în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de 150
ore muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de recurs îl respinge
4
din următoarele considerente. Conform procesului - verbal de audiere a
inculpatului în cadrul ședinței instanței de fond la întrebarea procurorului,
inculpatul a comunicat că în cazul în care instanța îi va aplica o pedeapsă sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității nu v-a putea să o
execute, deoarece este singur avînd doi copii la întreținere, solicitînd totodată
să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă (f.d.72, verso).
În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs
consideră, că pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 2641 alin. (4) Cod
penal corespunde prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal și art. 364 1 alin. (8) Cod
de procedură penală, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele
prevăzute de lege, iar hotărîrea atacată conține motive clare și legale pe care
se întemeiază soluția.
Prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar
declarat de avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Avădănii Vladislav,
fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grosu Eugen
în numele inculpatului Avădănii Vladislav, împotriva sentinței Judecătoriei
Cahul din 16 ianuarie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Cahul din 11 martie 2014, în cauza penală în privința lui Avădănii Vladislav
Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
5