1ra-1021-2014 — art.27,217/1 alin.4 lit.d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.27,217/1 alin.4 lit.d CP
- Temei legal
- art.427alin.1 pct.6,10 CPP
1ra-1021-2014 — art.27,217/1 alin.4 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1 ra-1021/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
04 iunie 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Nicolae Gordilă,
Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin în
privința lui Munteanu Vitalie și de avocatul Valuța Vladimir în numele lui Limintovschi
Corneliu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie
2014 în cauza penală în privința lui
Munteanu Vitalie Dumitru, născut la 16 august 1981,
originar și domiciliat în or.Hîncești, str.A.Donici 4,
și
Limintovschi Corneliu Mircea, născut la 13 septembrie
1983, originar și domiciliat în or.Hîncești, str.Chișinăului
7, ap.25.
Termenul examinării cauzei:
12.06.2012 - 16.04.2013 - prima instanță,
30.05.2013 - 13.02.2014 - instanța de apel,
06.05.2014 - 04.06.2014 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 16 aprilie 2013, Munteanu
Vitalie a fost condamnat în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal la 11 luni și 29 zile
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate în domeniul administrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
lor pe un termen de 2 ani, iar Limintovschi Corneliu a fost condamnat în baza art.27, 2171
alin.(4) lit.d) Cod penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul administrării
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 3 ani.
Potrivit sentinței s-a stabilit că Limintovschi Corneliu, prin înțelegere
prealabilă și de comun acord cu alte persoane neidentificate, au păstrat în subsolul casei
din or.Hîncești, str.Chișinăului 7, în scop de înstrăinare ilegală, o perioadă
nedeterminată de timp, substanțe narcotice care, la 18 aprilie 2012, aproximativ pe la
orele 02.15, avînd scopul punerii în circulație a substanțelor narcotice, prin înstrăinarea
lor, le-a transportat cu automobilul de model „BMW”, cu n/î CM AG 913, la parcarea
restaurantului „McDonalds” din bd.Dacia intersecție cu bd.Decebal, mun.Chișinău,
cînd în cadrul efectuării cercetărilor la fața locului a automobilului, în prezența
proprietarului Munteanu Vitalie, pe bancheta din spate a salonului s-a depistat și ridicat
o sacoșă din polietilenă de culoare verde în interiorul căreia se afla o substanță solidă în
forme de patrulatere regulate de culoare cafenie întunecată, cu miros specific care,
conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.1347 din 18 aprilie 2012,
reprezintă hașiș, cu masa totală de 2210,17 grame, ce constituie proporții deosebit de
1
mari.
Tot, la 20 aprilie 2012, în cadrul cercetării la fața locului a subsolul casei din
str.Chișinăului 7, or.Hîncești, în care locuia inculpatul Limintovschi Corneliu, în
prezența acestuia s-a depistat un pachet de folie de staniol în care se afla o substanță
solidă cleioasă, de culoare cafenie, formă dreptunghiulară, cu miros specific care,
conform raportului de expertiză nr.1748 din 17 mai 2012, reprezintă hașiș, cu masa de
38,15 grame, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care acesta le păstra și le-a
transportat în mun.Chișinău pentru înstrăinare.
Munteanu Vitalie, la 18 aprilie 2012, aproximativ la orele 02.15, la rugămintea
lui Limintovschi Corneliu, care avea scopul de a transporta și a realiza pe teritoriul
mun.Chișinău substanțe narcotice, a transportat cu automobilul propriu de model
„BMW”, cu n/î CM AG 913, la parcarea auto a restaurantului „McDonalds” din
mun.Chișinău la intersecția bd.Dacia cu str.Decebal, o sacoșă din polietilenă de culoare
verde în interiorul căreia se afla o substanță solidă în forme de patrulatere regulate de
culoare cafenie întunecată, cu miros specific care, conform raportului de constatare
tehnico-științifică nr.1347 din 18 aprilie 2012, reprezintă hașiș, cu masa totală de
2210,17 grame, care constituie proporții deosebit de mari, pe care acesta a transportat-o
în mun.Chișinău fără scop de înstrăinare.
Tot el, Munteanu Vitalie, într-o perioadă nedeterminată de timp în anul 2012, a
păstrat la domiciliul său din or.Hîncești, str.A.Donici 4, o sacoșă de polietilenă în care
se afla o masă vegetală uscată mărunțită de culoare verde, cu miros specific de
marijuană, ce ulterior, la 26 aprilie 2012, ora 11.30, a fost depistată la cet.Munteanu
Galina în coletul de haine, care era transmis pentru deținutul Munteanu Vitalie în
Penitenciarul nr.13, fiind ridicată de colaboratorii penitenciarului.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul O.Kelsa și avocatul V.Valuța în
numele inculpatului C.Limintovschi, care au solicitat:
- procurorul, casarea acesteia din motivul blîndeței pedepsei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui
V.Munteanu în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa de 4 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de circulația
substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, iar lui C.Limintovschi în baza art.27,2171
alin.(4) lit.d) Cod penal - 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate
de circulația substanțelor narcotice pe un termen 5 ani, motivînd că instanța a apreciat
corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, că pedeapsa numită nu va atinge scopul de
reeducare a inculpaților, deoarece V.Munteanu a fost condamnat anterior, însă concluzii
necesare nu și-a făcut și a săvîrșit din nou o infracțiune gravă, iar C.Limintovschi prin
acțiunile sale a pus în pericol viața a mai multor persoane, infracțiunea comisă de acesta
prezintînd un pericol sporit pentru societate;
- avocatul, în numele lui C.Limintovschi, care a solicitat să-i fie aplicată acestuia o
pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de amendă, cu aplicarea art.79 Cod penal,
invocînd că inculpatul a recunoscut vina personal pînă la începerea cercetării
judecătorești și a solicitat ca cauza să fie judecată în baza probelor administrate în faza de
urmărirea penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2014, a
fost respins ca nefondat apelul avocatului V.Valuța în numele inculpatului
C.Limintovschi, și admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea pedepsei
aplicate inculpatului C.Limintovschi, cu pronunțarea unei noi hotărîri în partea dată
2
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui C.Limintovschi recunoscut
vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.27,2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, i-a fost
stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul administrării
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pe un termen de 4 ani. În rest
sentința a fost menținută.
Instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei inculpatului C.Limintovschi
de către prima instanță au fost aplicate prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală, reducînd cu o treime limita de pedeapsă prevăzută de sancțiunea art.2171 alin.(4)
lit.d) Cod penal, însă nu a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a
pedepsei, consfințite în art.61, 75 Cod penal și nu a ținut seama că norma respectivă
prevede reducerea cu o treime nu numai a limitei minime, dar și a limitei maxime de
pedeapsă prevăzută de lege, aplicîndu-i astfel acestuia o pedeapsă individualizată contrar
prevederilor legale. Astfel, instanța a concluzionat că, în vederea reparării erorii de drept
comise de prima instanța, urmează a se casa sentința în partea stabilirii pedepsei acestuia
cu pronunțarea în partea data a unei noi hotărîri.
Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului C.Limintovschi instanța de apel,
reținînd prevederile art.61, 75 Cod penal și, reieșind din gravitatea infracțiunii săvîrșite,
de motivul acesteia, de persoana inculpatului, care se caracterizează negativ, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, precum și că scopul pedepsei
penale este restabilirea echității sociale și prevenirea de noi infracțiuni de către
condamnați, a conchis că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar prin izolarea
lui de societate, cu stabilirea pedepsei închisorii, ținîndu-se seama de prevederile art.3641
Cod de procedură penală, concluzionînd că nu există motive pentru aplicarea prevederilor
art.79 Cod penal în privința acestuia.
Astfel, instanța a considerat nefondat apelul avocatului V.Valuța în numele
inculpatului C.Limintovschi, privind aplicarea unei pedepse neprivative de libertate,
deoarece conform considerentelor relatate mai sus s-a concluzionat asupra pedepsei
aplicate lui C.Limintovschi, în sensul înăspririi.
De asemenea, instanța a conchis că pedeapsa principală aplicată inculpatului
D.Munteanu de către prima instanță este stabilită în limitele legii, la care s-a acordat o
deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, aplicîndu-se motivat pedeapsa
închisorii în limitele sancțiunii art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal, menționînd că inculpatul a
contribuit activ la descoperirea infracțiunii, se caracterizează pozitiv, are la întreținere un
copil minor, în legătură cu ce a considerat temeiul invocat de procuror, precum că
acestuia i-a fost stabilită o pedeapsă prea blîndă, nu este întemeiat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procurorul C.Miron și
avocatul V.Valuța în numele inculpatului C.Limintovschi, care au solicitat:
- procurorul care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de
procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea stabilirii pedepsei
inculpatului V.Munteanu, cu dispunerea rejudecarii cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată, pe motiv că la aplicarea pedepsei inculpatului nu s-a ținut cont de
gravitatea și pericolul social al infracțiunii comise, care face parte din categoria celor
grave, cît și gramajul substanțelor narcotice depistate și ridicate, că acesta anterior a fost
judecat și din nou a comis infracțiune, ceea ce denotă faptul că nu și-a corectat
comportamentul;
- avocatul în numele inculpatului C.Limintovschi care, invocînd temeiul prevăzut
de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei și pronunțarea
3
unei noi hotărîri, prin care acestuia, în temeiul art.79 Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa
sub formă de amendă, motivînd că instanța de apel nu a luat în considerație că inculpatul
a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a recunoscut vina, s-a căit sincer în cele
săvîrșite, de starea gravă a sănătății lui, de caracteristica pozitivă, că are la întreținere pe
mama, care este pensionară și grav bolnavă, că a solicitat soluționarea cauzei pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, care prevede reducerea cu o treime a
limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei cu închisoarea, instanța de apel
nu a redus pedeapsa cu 1/3 din ambele limite minime și maxime, reducînd-o doar din
limita maximă.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestora din următoarele considerente.
Potrivit textelor recursurilor, recurenții invocă ca temei de casarea deciziei
instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepsei individualizate contrar prevederilor
legii.
Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal
constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat,
lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de
apel în cauză.
După cum rezultă din textul recursurilor, autorii acestora sînt de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui
V.Munteanu și C.Limintovschi și, critică hotărîrea dată numai în latura stabilirii pedepsei
inculpaților, procurorul considerînd că pedeapsa stabilită lui V.Munteanu este prea blîndă,
iar avocatul V.Valuța – că pedeapsa stabilită lui C.Limintovschi este prea aspră.
La acest capitol, Colegiul penal constată că instanța de apel just a admis apelul
procurorului în latura stabilirii pedepsei inculpatului C.Limintovschi, concluzionînd că la
soluționarea chestiunii cu privire la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal.
Astfel, conform prevederilor art.61, 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa penală este o
măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a inculpatului, și are
drept scop restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și prevenirea
săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane.
Colegiul menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat că prima instanță, la
numirea pedepsei inculpatului C.Limintovschi, nu a ținut cont de persoana acestuia, de
circumstanțele cauzei și de caracterul social periculos al infracțiunii săvîrșite de către
acesta. Or, prima instanță urma să țină cont de scopul pedepsei penale, care este
restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea de săvîrșire a
noilor infracțiuni, atît din partea acestuia, cît și a altor persoane.
În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia
instanței de apel referitor la înăsprirea pedepsei acestuia, deoarece pedeapsa stabilită de
prima instanță nu este proporțională faptei comise de către inculpat.
4
Astfel, Colegiul penal remarcă că argumentele avocatului V.Valuța în numele
inculpatului cu privire la stabilirea pedepsei sub formă de amendă, cu aplicarea
prevederilor art.79 Cod penal, nu pot fi reținute în speța dată, deoarece toate motivele
invocate în recurs în susținerea acestor argumente (inculpatul a recunoscut vina, s-a căit
de cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii), deja au fost luate în
considerație de instanța de apel la aplicarea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art.3641
Cod de procedură penală.
Instanța de recurs apreciază că, față de natura și gravitatea faptei comise, a
circumstanțelor reale privind săvîrșirea acesteia și a celor personale ale inculpatului,
pedeapsa de 7 ani închisoare cu executarea ei reală, este aptă să conducă la realizarea
scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și reeducarea inculpatului, la formarea unei
atitudini pozitive a acestuia față de fapta comisă.
Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de apel,
după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată indicînd
din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului
C.Limintovschi pentru fapta comisă este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii
reale pe un temen mai mare decît cel stabilit de prima instanță, astfel că temeiul invocat
de partea apărării, precum că instanța nu și-a motivat soluția referitor la iraționalitatea
numirii pedepsei inculpatului sub formă de amendă, în temeiul art.79 Cod penal, este
neîntemeiat.
După cum s-a menționat mau sus, la numirea pedepsei inculpatului
C.Limintovschi, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.3641 Cod de procedură
penală, acesta beneficiind de o reducere cu o treime din limita de pedeapsă prevăzută de
lege, adică din maximul și din minimul prevăzut de sancțiunea normei penale în baza
căreia a fost condamnat. Prin urmare, Colegiul penal conchide că pedeapsa aplicată
inculpatului este în limitele prevăzute de lege.
La fel, Colegiul remarcă că motivul invocat în recursul procurorului, precum că
pedeapsa inculpatului V.Munteanu este prea blîndă, la aplicarea căreia instanțele nu au
ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod penal, nu poate fi reținut, deoarece din conținutul
deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția adoptată în sensul
oferirii răspunsurilor la motivele invocate de procuror în apel, în acest sens, precum și se
constată că hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Sancțiunea art.217 alin.(4) Cod penal prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 6 ani.
Prin sentință inculpatului V.Munteanu i-a fost stabilită pedeapsa de 11 luni și 29 de zile,
la stabilirea căreia s-a ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod penal, de gravitatea
infracțiunii comise, de persoana inculpatului, că acesta a recunoscut vina, s-a căit sincer
de cele comise, că are la întreținere un copil minor, pedeapsă ce a fost menținută și de
instanța de apel, care a constatat că la stabilirea acesteia, prima instanță a ținut cont de
circumstanțele atît atenuante prezente în cauză, cît și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod
de procedură penală, inculpatul beneficiind de o reducere cu o treime din limitele de
pedeapsă prevăzută de lege, adică din maximul și din minimul prevăzut de sancțiunea
normei penale în baza căreia a fost condamnat.
Prin urmare, Colegiul conchide că pedeapsa aplicată lui V.Munteanu este
individualizată conform prevederilor legale.
Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de
drept la care se face referință în recursurile ordinare și, deci, nu persistă temeiurile de
casare a soluției adoptate.
Concluzionînd cele menționate, instanța de recurs consideră că în prezenta cauză
nu se constată erori de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură
5
penală și, ca urmare, Colegiul conchide că lipsesc temeiuri de a casa hotărîrea atacată,
deoarece pedeapsa inculpaților V.Munteanu și C.Limintovschi este stabilită în limitele
prevederilor legale ce reglementează acest aspect.
În acest context, Colegiul penal constată că argumentele invocate de către
procurorul C.Miron și avocatul V.Valuța în recursurile ordinare sînt neîntemeiate, fapt ce
determină instanța de a decide asupra inadmisibilității recursurilor declarate, fiind vădit
neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin în privința inculpatului Munteanu
Vitalie și avocatul Valuța Vladimir în numele inculpatului Limintovschi Corneliu,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2014, în
cauza penală în privința lui Munteanu Vitalie și Limintovschi Corneliu, fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Ion Guzun
6