1ra-822/2014 — art. 369 CP

Dosarul nr. 1ra-822/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă

Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Vladimir Cevdari în numele inculpatului Mogîldan Maxim, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2014, pe cauza penală în

privința lui:

Mogîldan Maxim Nicolai, născut

la 18 iunie 1993, originar și domiciliat s.

Fîrlădeni, r-nul Căușeni,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 03.10.2013 – 04.11.2013;

- instanța de apel: 10.12.2013- 15.01.2014;

- instanța de recurs: 25.03.2014- 04.06.2014;

C O N S T A T Ă :

Maxim a fost condamnat în baza art. 369 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 4 (patru) ani închisoare.

Prin aceeași hotărîre a fost condamnat și Panța Alexandru, însă în privința

acestuia hotărîrile nu se contestă.

februarie 2013 - 17 martie 2013, soldat Mogîldan Maxim, acționînd de sine stătător și

împreună cu soldat Panța Alexandru, a încălcat grav cerințele art. 26 a Legii Republicii

Moldova „Cu privire la statutul militarilor", art. 15, 19 și 94 a Regulamentului

Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art. 5 al Regulamentului

Disciplinei Militare: care-1 obliga să respecte jurămîntul militar și prevederile

regulamentelor militare; să respecte și să îndeplinească prevederile Constituției și ale

legilor Republicii Moldova, să prețuiască onoarea unității militare, să păstreze

1

demnitatea gradului și uniforme militare pe care o poartă, să prețuiască camaraderia

militară, să aibă grijă de sănătatea sa, să se respecte reciproc, să ajute comandanții și

superiorii la menținerea ordinii și disciplinei, în cazul constatării unor relații

neregulamentare între militari, să ia măsuri pentru a restabili ordinea și să raporteze

despre ele șefului său nemijlocit, să servească în permanență drept exemplu de înaltă

cultură, modestie și cumpătare, în relațiile dintre militari să se bazeze pe stimă

reciprocă, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei și demnității cetățenilor, la

menținerea prestigiului Forțelor Armate - în loc de aceasta Mogîldan M. și Panta Al. au

admis intenționat încălcarea regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari, între

ei ne existînd raporturi de subordonare, și această încălcare s-a manifestat prin acte de

violență, în următoarele împrejurări.

La 02 martie 2013, în jurul orei 21:00 soldat Mogîldan Maxim, fiind pe holul

central al companiei poliție militară a Batalionului de Gardă dislocat în mun. Chișinău,

str. Pietrarilor 3, în timpul alinierii efectivului, s-a apropiat de soldat Brînza Dumitru și

i-a aplicat 2 lovituri cu degetele de la mînă peste ochi, așa numita lovitură de tip

„MULTIK".

La fel, la 27 februarie 2013, în jurul orei 19:20, tot el, aflîndu-se în același loc, i-a

aplicat soldatului Cucu Dumitru o lovitură cu degetele de la mână peste obrajii umflați,

așa numita lovitură de tip „BOLFA".

Tot el, la 13 sau 14 martie 2013, data exactă nu a putut fi stabilită în cadrul

urmăririi penale, în jurul orei 20:30, aflîndu-se în incinta dormitorului nr. 2 al companiei

poliție militară a Batalionului de Gardă dislocat în str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, i-a

aplicat soldatului Gheorghiță Mihail două lovituri cu degetele de la mînă peste obrajii

umflați, așa numita lovitură de tip „BOLFA".

Tot el, la 14 sau 15 martie 2013, data exactă nu a putut fi stabilită în cadrul

urmăririi penale, în jurul orei 15:30, aflându-se în incinta dormitorului nr. 2 al

companiei poliție militară a Batalionului de Gardă dislocat în str. Pietrarilor 3, mun.

Chișinău, sub pretextul că soldat Gheorghiță Mihail nu ar efectua curățenie în dormitor,

i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea pieptului.

Ulterior, la 17 martie 2013 în jurul orei 19:00, Mogîldan Maxim aflîndu-se în

incinta holului central al companiei poliție militară a Batalionului de Gardă dislocat în

str. Pietrarilor 3, mun. Chișinău, sub pretextul că soldat Brînza Dumitru l-ar fi raportat

la conducerea unității despre relațiile nestatutare, i-a apucat cu mîna de gît pe soldatul

Brînza Dumitru și l-a strangulat împiedicîndu-i respirația normală pe o perioadă de 20-

30 secunde.

În urma acțiunilor violente a soldatului Mogîldan Maxim, părților vătămate Cucu

Dumitru, Brînza Dumitru și Gheorghiță Mihail le-au fost cauzate dureri fizice.

inculpatului, a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare.

2

În motivarea apelului, avocatul a invocat că instanța de fond nu a apreciat

obiectiv probele existente, le-a dat o apreciere insuficientă, necătînd la faptul că analiza

completă a acestor probe au o importanță considerabilă pentru stabilirea obiectivă a

circumstanțelor cauzei.

Avocatul a considerat ca fiind eronate argumentele invocate de către instanța de

judecată, privind stabilirea vinovăției lui Mogîldan Maxim numai în baza declarațiilor

părților vătămate, care trezesc dubii serioase nefiind confirmate de către inculpat în

ședințele de judecată, cît și de alte probe ce nu indică la infracțiunea imputată.

Astfel, Mogîldan Maxim în cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată a

negat învinuirea imputată și a declarat că pe parcursul serviciului militar n-a comis acte

de violență în privința soldaților cu termen mai mic Cucu Dumitru, Brînza Dumitru și

Gheorghița Mihail, care au declarat nu au văzut ca Mogîldan Maxim să aplice acte de

violență.

Mai mult ca atît, apelantul a invocat că careva leziuni corporale nu au fost

depistate la părțile vătămate, plîngeri la comandanții de pluton, de companie și la

persoanele responsabile de examinarea corporală a efectivului nu au fost invocate de

către ei.

Instanța de judecată nu a examinat careva probe obiective în acest sens - audierea

soldaților prezenți la alinierile invocate de către părțile vătămate, interogarea

comandanților de pluton și companie cît și persoanele care au efectuat controlul

corporal a părților vătămate, în astfel de circumstanțe, nu se exclude faptul că părțile

vătămate cu premeditate au inventat faptele și s-au victimizat cu scopul de a nu executa

în continuare serviciul militar în compania poliției militară, din cauza condițiilor

dificile.

În acest aspect este relevant faptul că părțile vătămate după victimizare au fost

transferați în altă companie. Astfel conform ordinului nr. 83 din 24 aprilie 2013 și nr.

102 din 27 mai 2013, Brînza Dumitru, Gheorghița Mihail și Cucu Dumitru au fost

transferați din compania poliției militară în compania de asigurare.

2014, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, cumulul

de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii și cercetate la

examinarea cauzei, dovedesc în întregime vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii pentru care a fost condamnat.

La stabilirea pedepsei, Colegiul penal a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite care face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, de toate circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de personalitatea inculpatului care anterior a mai comis fapte analogice,

fiind încetat r procesul penal în legătură cu liberarea de răspundere penală și tragerea la

cea contravențională, ceea ce confirmă că Mogîldan Maxim la 17.05.2013 a comis

3

încălcarea regulilor statutare prin aplicarea violenței față de camarazi cu un termen mai

redus în serviciu militar, participa la promovarea relațiilor neregulamentare printre

militari, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia,

circumstanțe prevăzute la art. 75 Cod penal, astfel, i s-a stabilit o pedeapsă, cu

suspendarea condiționată a acesteia, pe un termen de probă de 4 ani. Cele menționate,

întrunesc condițiile de aplicare ale prevederilor art. 90 Cod penal.

Înstanța de apel a conchis că, careva impedimente în suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Mogîldan Maxim nu au fost stabilite în speță, din care

motive, pedeapsa este aplicată în limitele legii.

inculpatului, a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind motivată admiterea sau respingerea

acestora, iar concluziile instanței de fond vin în contradicție cu circumstanțele cauzei și

probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului.

pentru respingerea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea

probelor.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că

temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

4

dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură

penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge, deoarece

soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate

la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dînduli-se

aprecierea cuvenită.

La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele,

probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al

coroborării lor, și în mod întemeiat a confirmă vinovăția inculpatului pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzută de art. 369 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța de

apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză, argumentînd detaliat

aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și toate probele

prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel

rezultă din materialul factologic acumulat în cauză.

Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că instanța de apel corect s-a

expus asupra versiunii înaintată de apărare potrivit căreia părțile vătămate Cucu

Dumitru, Brînza Dumitru și Gheorghiță Mihail l-au calomniat pe inculpat urmărind

scopul transferului în o altă unitatea militară, aceasta fiind invocată în scopul ameliorării

situației inculpatului, totodată nu a fost prezentată nici o probă care ar indica, că părțile

vătămate ar putea să planifice și să realizeze o calomniere cu o înțelegere prealabilă

între ei, în scop de transfer.

În virtutea celor menționate, Colegiul penal constată că instanța de apel, în

decizia sa, expres s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, le-a verificat,

făcînd o analiză amplă și minuțioasă, a indicat din care motive nu a admis probele la

care se referă recurentul, apreciind probele la justa valoare.

Pe această linie de idei, Colegiul menționează, că instanța de apel, printr-o

apreciere justă a probelor, corect a menținut hotărîrea instanței de fond, iar motivele

aduse de recurent precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din

dosar ține de starea de fapt, cu atît mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în

instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii judiciare.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile

invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu

persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

5

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vladimir Cevdari în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 ianuarie 2014, pe cauza penală în privința lui Mogîldan Maxim, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 02 iulie 2014.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

6