1ra-780/2014 — art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2013, Romanenco Alexandr Alexandr a fost condamnat în baza art. 264 al.(4) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța civilă.

Pentru a se pronunța instanța de fond a constatat că inculpatul Romanenco Alexandr, la 05 martie 2013, în jurul orelor 21.00, nedispunînd de permis de conducere a mijloacelor de transport, fiind conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a stării de ebrietate nr. 2 din 05.03.2012, în stare de ebrietate alcoolică, în aerul expirat fiind depistat 0,23 mg/l alcool și conform raportului de expertiză medico-legală nr. 379 din 20.06.2013 în sîngele lui Romanenco Alexandr, fiind depistat alcool etilic în cantitate 1,8 echivalent la 1,8 g/l, se deplasa la volanul motocicletei de model Dnepr 11, cu numerele de înmatriculare 77-99 MDJ, prin s. Rujnița, raionul Ocnița, avînd în calitate de pasageri pe cet. Calin Anna și Parpalac Diana. In timpul conduceri mijlocului de transport Romanenco Alexandr, încălcînd grav prevederile Regulamentului Circulației Rutiere și anume: pct.10.1) care prevede, că persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologice și medicale; b) să posede cunoștințe și să execute 1 cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; c) să posede cunoștințe de acordare a primului ajutor persoanelor traumatizate ca urmare a accidentului în trafic rutier; 2) Persoana care conduce im autovehicul trebuie să posede și la cererea lucrătorului de poliție, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru control; a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus ș.a.; pct.11),care prevede că conducătorul de vehicul, este obligat: a) înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție de frînare, dispozitivele de iluminare și semnalizare, c) să poarte pe cap casca de protecție prinsă cu cataramă în timpul deplasării pe motocicletă (ciclomotor) și să se asigure că pasagerii au procedat la fel; pct. 14) care prevede, că conducătorul de vehicul îl este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată c/e oboseală de natură să-I afecteze capacitatea de conducere; pct.45. 1) care prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză, stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) In cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; pct. 122) care prevede, că este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sînt depistate devieri de la normativele tehnice și ecologice: 3) Dispozitivele de iluminare, semnalizare luminoasă sonoră: c) nu funcționează sau sunt mascate dispozitivele de iluminare și-semnalizare luminoasă a autovehiculului, ignorînd prevederile sus indicate, deplasîndu-se cu sistemul de iluminare defect, adică fără lumină și ca rezultat a cotit volanul spre stînga pe banda circulației în sens opus, ca urmare nu a reușit să mențină motocicleta pe traseu ciocnindu-se în automobilul de model „Skoda Felicia,, cu numerele de înmatriculare OCAL 240, care staționa regulamentar pe partea carosabilă. În rezultatul tamponării, conducătorul motocicletei Romanenco Alexandr din vina proprie s-a ales, conform raportului de expertiză medico-legală nr ,,d„ din 26.03.2012, cu vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, exprimate în fractura închisă a femurului stîng, cu deplasarea fragmentelor. Calin Anna, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 37 ,,d„ din 21.03.2012, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății pe un termen de pînă la 21 zile. Parpalac Diana a decedat fiindu-i cauzate, conform raportului de expertiză medico- legală 36,,d" din 21.03.2012, traumatism cranio-cerebral închis, exprimat prin 2 hemoragie subarahnoidală și în ventricolii cerebrali, hemoragii în țesuturile moi pericraniene regiunii frontale și occipital centru.

Sentința a fost contestată cu apel de către inculpatul Romanenco Alexandr care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea în această parte a unei noi hotîrîri cu stabilirea unei pedepse sub limita minimă, sau una mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, sau aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. În susținerea apelului inculpatul a invocat că, a recunoscut integral vina, sincer s-a căit de cele săvîrșite, este invalid de gradul II. A considerat că, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată a luat în considerație numai circumstanțele care agravează răspunderea penală, dar nu și cele ce atenuează răspunderea. A menționat că, succesorul părții vătămate Parpalac Diana nu a depus cerere de recuperare a prejudiciului și e de părerea, că nu este corect de constatat că el refuză să repare prejudicul. Instanța nu a aplicat prevederile art. 90 CP unei persoane invalide de gradul II, care necesită permanent tratament medical.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2014, a fost respins apelul inculpatului și menținută sentința. 4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a constatat că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, inclusiv și în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, făcînd o încadrare juridică justă acestuia, care de altfel nici nu a fost contestată. Instanța de apel a conchis că, instanța de fond la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. art. 7,61,75 Cod penal, numindu-i inculpatului o pedeapsă adecvată, personalității lui, or nu este la prima abaterea a legii, se caracterizează negativ la locul de trai, s-a luat în considerație și caracterul și gradul de pericol social al celor săvîrșite, ținînd cont de toate circumstanțele ce-i agravează sau î-i atenuează răspunderea, de faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art.364/l Cod de procedură penală. În același timp, instanța a menționat, că numai pedeapsa de închisoare pentru fapta comisă este în măsură să-și atingă scopul sancționator, enunțat în art. 61 Cod penal, avînd de asemenea și acel caracter de educare și disciplinare, care să preîntîmpine săvîrșirea de fapte similare.

Împotriva hotărîrilor menționate a declarat recurs ordinar inculpatul Romanenco Alexandr, neinvocînd nici un temei de casare din cele prevăzute la art.427 Cod de procedură penală, solicitînd casarea acestora în partea stabilirii pedepselor, pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care să-i fie aplicată o 3 pedeapsă mai blîndă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În susținerea recursului a invocat aceleași motive ca și apel la p.2 al prezentei decizii.

În referința depusă pe marginea recursului, procurorul solicită declararea inadmisibilității pe motiv, că este vădit neîntemeiat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din conținutul recursului, rezultă, că inculpatul critică hotărîrile judecătorești în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerînd-o prea aspră, solicitînd aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, solicitare ce se încadrează în art. 427 alin. (1) pct.10) Cod de procedură penală - instanța de recurs este în drept să intervină în soluțiile adoptate în latura pedepsei, cînd se constată că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal menționează, că acest temei pentru recurs, invocat de recurent, nu persistă în cauza dată. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanțele de fond au ținut cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, de persoana celui vinovat, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui și i-au aplicat o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia au fost declarat vinovat, corect considerînd că inculpatul urmează să execute real pedeapsa închisorii stabilite. Temeiul invocat de recurent, privind aplicarea în privința sa, a unei pedepse cu suspendarea executării acesteia, Colegiul penal consideră că nu poate servi drept motiv de casare a hotărîrilor judecătorești, deoarece ținînd cont de gravitatea infracțiunii comise, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, pedeapsa avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni și de faptul că, inculpatul nu este la prima abaterea a legii, se caracterizează negativ la locul de trai, se află la evidența medicului psiholog. Vina inculpatului, după cum s-a menționat mai sus, este dovedită pe deplin, or inculpatul în cadrul instanței de fond au solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate printr-un înscris autentic și de fapt încadrarea juridică nici nu se contestă. 4 La stabilirea pedepsei, s-a ținut cont în deplină măsură de criteriile de aplicare a pedepsei în condițiile prevăzute de 3641 alin. (8) Cod procedură penală. În aceste împrejurări temeiurile invocate de recurent, precum că pedeapsa reală cu închisoare este una ilegală în prezența circumstanțelor atenuante existente, cît și a solicitării examinării cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu au relevanță, or procedura respectivă în nici un fel nu impune aplicarea pedepsei condiționate, ultimul deja beneficiind de privilegiile acestei proceduri. Mai mult, instanța de recurs menționează că recursul repetă textul apelului declarat de același autor și argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel pe deplin le-a examinat, și conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, relevînd temeiurile care au dus la respingerea apelului, soluție expusă în pct.4.1. al prezentei decizii. În această ordine de idei, instanța de recurs apreciază ca fiind corecte și motivate concluziile instanțelor inferioare, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Romanenco Alexandr, împotriva sentinței Judecătoriei Ocnița din 16 septembrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 iunie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu 5