1ra-1009/14 — art. 152 alin. 1, art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 alin. 1, art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-1009/14 — art. 152 alin. 1, art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1009/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
04 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Prisac Alexandru în numele inculpatului Țaran Iurie, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 12 martie 2014, în cauza penală
privindu-l pe
Țaran Iurie Fiodor, născut la 16 martie 1986, originar
din s. Crețoaia, r-ul Anenii Noi, domiciliat în or. Ștefan Vodă,
str. 31 august 16/1 ap.43;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
08.07.2013-13.12.2013 (prima instanță)
02.01.2014 -12.03.2014 (instanța de apel)
06.05.2014–04.06.2014 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 13 decembrie 2013, Țaran Iurie
a fost condamnat:
- în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal la 4 luni închisoare;
- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare;
Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea
pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de
2 ani închisoare.
Conform art. 85 Cod penal la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea
neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 20
decembrie 2011, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu
executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă a fost admisă, încasîndu-se de la Țaran Iurie în beneficiul lui
Delev Oleg prejudiciul material în sumă de 1059 lei și prejudiciul moral în sumă
de 10000 lei.
1
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Țaran Iurie la
21 martie 2013, aproximativ la orelor 1:00, aflîndu-se pe una din străzile s.
Ștefănești, r-u1 Ștefan Vodă, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fiind în relații
ostile cu cet. Delev Oleg Ion, i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu un băț peste
diferite părți ale corpului și capului, prin ce i-a cauzat, conform raportului de
expertiză medico - legală nr. 034/D din 16.05.2013, vătămare corporală medie.
2.1. Tot el, la data de 01 septembrie 2013, aproximativ la orele 00:00, în timp
ce conducea mijlocul de transport, motocicleta de model "Minsk", n/î SV AC 584,
pe str. Frunze din or. Ștefan Vodă a fost stopat de către IP a Batalionului Sud
plutonul Căușeni - Ștefan Vodă. În cadrul verificării actelor, s-a constatat, că
inculpatul Țaran I. nu deținea permis de conducere. Totodată, s-a stabilit prezența
unei bănuieli rezonabile, că ultimul conducea mijlocul de transport în stare de
ebrietate, motiv din care a fost supus examinării privind starea de ebrietate cu
alcotestul "DRAGER”, ulterior, fiind condus de către colaboratorii de poliție la
Spitalul raional Ștefan Vodă, unde cu același scop, i s-a recoltat sîngele. Conform
procesului verbal nr. 181 din 01.09.2013, în rezultatul examinării medicale de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei,
concentrația de alcool în sîngele recoltat de la Țăran Iurie era de 1,60 g/l, iar
conform rezultatelor alcooltestului, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat
era de 0,79 mg/l, concentrație, care conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod
penal este catalogată ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin acțiunile
sus indicate, Țaran Iurie a încălcat prevederile art. 10 alin. (2) lit. a), art. 14 lit. a)
ale Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357
din 13.05.2009.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Prisac Alexandru în numele
inculpatului Țăran Iurie, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei,
cu pronunțarea unei hotărîri de achitare pe învinuirea adusă în baza art. 152 alin.
(1) Cod penal, pe motiv, că Țaran Iurie nu a comis infracțiunea incriminată, iar la
materialele dosarului nu există nici o probă care ar dovedi, că Țaran Iurie i-a
aplicat lovituri părții vătămate.
3.1. În apelul declarat de către partea vătămată Delev Oleg s-a solicitat
casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile inculpatului
să fie recalificate din prevederile art. 152 alin. (1) Cod penal în prevederile art. 151
Cod penal, solicictînd totodată încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 12 martie 2012
au fost respinse - apelul avocatului Prisac Alexandru, ca nefondat, iar al părții
vătămate – ca fiind tardiv.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Prisac Alexandru în numele inculpatului Țaran Iurie, invocînd temeiul pentru
2
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, se solicită
casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Țaran I. să fie achitat
pe învinuirea adusă în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu
întrunește elementele infracțiunii, invocînd că instanța de apel neîntemeiat nu a
permis administrarea probelor noi, și anume, înregistrarea audio efectuată de către
martorul Oprea Ion, din care rezultă, că inculpatul nu l-a bătut pe Delev Oleg, mai
mult, careva probe directe, ce ar dovedi aplicarea loviturilor de către inculpat, de
către acuzare nu au fost prezentate. Totodată, s-a solicitat menținerea condamnării
cu suspendare condiționată a executării pedepsei numite inculpatului prin sentința
Judecătoriei Ștefan Vodă din 20 decembrie 2011.
Examinînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul ordinar la 11 aprilie 2014, împotriva deciziei instanței de apel din
12 martie 2014, pronunțată în ședința publică pe 09 aprilie 2014, în termen.
Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanțele de judecată
concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate
în cuprinsul hotărîrii atacate.
Instanțele de judecată au examinat cauza sub toate aspectele complet și
obiectiv, facînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, just încadrînd acțiunile lui Țaran Iurie în baza art. 264/1 alin. (4),
art. 152 alin. (1) Cod penal.
Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost
respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii.
Instanța de recurs, în special menționează, că argumentele recurentului,
precum că instanțele de judecată greșit au constatat vinovăția inculpatului Țaran
Iurie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și nu au
făcut o analiză justă a probelor dobîndite, nefiind stabilite corect circumstanțele de
fapt și de drept - sunt argumente declarative și inadmisibile, întrucît din declarațiile
părții vătămate Delev Oleg rezultă, că la data de 21 martie 2013 ...cînd mergea spre
casă l-a strigat Țaran I., el a crezut că s-a întîmplat ceva și trebuie să-i ajute, și s-a
apropiat, atunci Țăran I. l-a lovit cu o bîtă în cap, el a căzut jos, a încercat să se
apere dar a fost lovit și peste mîni. Striga să vină cineva în ajutor, de frică să nu fie
omorît s-a izbit și a alergat la brigada de tractoare, acolo a căzut jos pierzându-și
cunoștința. Cînd și-a revenit a auzit că sună telefonul, era soția, el i-a spus că a fost
bătut de Țaran I. și să cheme ambulanța, cînd a ajuns acasă iar și-a pierdut
cunoștința, a fost luat de salvare și internat în spital. Mai mult, partea vătămată
fiind interogat în cadrul ședinței instanței de apel, conform
procesului verbal al ședinței de judecată, a indicat că anume Țăran Iurie era
3
agresorul și nu presupune să fi fost altcineva (f.d. 251 verso).
Totodată, din raportul de expertiză medico - legală nr. 034/D din 16.05.2013,
reiese că părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale medii cu dereglarea
sănătății de lungă durată, vătămări care au fost produse în rezultatul acțiunii
traumatice cu un obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate
de partea vătămată Delev Oleg (f.d. 23-24).
De asemenea nu poate fi reținut argumentul recurentului, precum că instanța
de apel neîntemeiat nu a permis administrarea probelor noi, și anume, înregistrarea
audio efectuată de către martorul Oprea Ion, deoarece conform procesului verbal al
ședinței de judecată (f.d. 250), avocatul Prisac Alexandru a înaintat un demers prin
care a solicitat admiterea ca probă a CD-ului și ulterior audierea acestuia în cadrul
ședinței instanței de apel. în acest sens, instanța de apel, audiind părțile, întemeiat a
respins demersul, invocînd că calitatea probei respective nu corespunde
prevederilor Codului de procedură penală, și anume, înregistrarea audio a fost
obținută cu încălcarea dreptului cu privire la libertatea exprimării și comunicării,
iar orice probă administrată cu încălcarea Legii, este nulă și nu are putere de
convingere.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, în opinia instanței de recurs, prin
sentința instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel corect a fost
individualizată pedeapsa, ținîndu-se cont de lipsa circumstanțelor atenuante, și
prezența circumstanțelor agravante, și anume, săvîrșirea infracțiunii de către o
persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiunea care are relevanță
pentru cauză, se caracterizează negativ la locul de trai, nu este angajat în cîmpul
muncii, anterior acesta a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ștefan -
Vodă din 20 decembrie 2011 în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal la 3
ani închisoare, fară amendă; în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 1 an
închisoare; în baza art.84 Cod penal, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani
închisoare, fără amendă; în baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei în privința lui Țăran Iurie pe un termen de probă
de 3 ani. în aceste context, instanțele de judecată, la stabilirea pedepsii pentru noile
infracțiuni comise, corect au ținut cont de prevederile art. 85 Cod penal, aplicîndu-i
o pedeapsă în cazul unui cumul de sentințe.
Concomitent, se menționează că instanțele de judecată corect nu au menținut
condamnarea cu suspendare condiționată a executării pedepsei, numite inculpatului
prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 20 decembrie 2011, după cum solicită
recurentul, din motiv că latura subiectiva a infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod
penal se exprima în vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă, iar în
conformitate cu prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, problema anulării sau
menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se
soluționează de instanța de judecată, care examinînd totalitatea circumstanțelor
cauzei, just au ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea inculpatului Țaran
Iurie este posibilă, doar prin numirea unei pedepse privative de libertate.
Mai mult, Colegiul penal enunță, că potrivit art. 427 alin. (1)Cod de
procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
4
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu
modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi
drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat pe învinuirea în baza art. 152
alin. (1) Cod penal nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce vina lui în
comiterea infracțiunii imputate este dovedită prin cumulul de probe nominalizate
în hotărîrile judecătorești, fiind apreciată de către instanța de recurs drept o
modalitate de exercitare a dreptului la apărare.
Totodată, motivele invocate de recurent au fost verificate minuțios în instanța
de apel și actele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au
dus la respingerea apelului. Careva motive relevante în susținerea argumentelor
invocate recurentul instanței de recurs nu a prezentat, iar temeiul pentru recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală nu și-a găsit
confirmarea în instanța de recurs ordinar.
Prin urmare, recursul declarat de avocatul Prisac Alexandru în numele
inculpatului Țaran Iurie este vădit neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct. 4)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Prisac
Alexandru în numele inculpatului Țaran Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bender din 12 martie 2014, în cauza penală privindu-1 pe Țaran
Iurie Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
5