1ra-508/2014 — art. 287 al. 2 CP

1ra-508/2014 — art. 287 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-508/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Sveatoslav Moldovanu,

cu participarea:

procurorului – Dumitru Graur,

avocaților – Tamara Rotaru, Tatiana Razdorojnoia, Mihail Croitoru, Sergiu Artur,

inculpaților - Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă Aurel,

translatorului – Andriana Condrațcaia,

în ședința publică a examinat recursul ordinar declarat de procuror în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 07 octombrie 2013 în cauza penală privindu-i pe

Vleju Grigore Ion, născut la 14 decembrie 1965, originar și

locuitor al satului Bravicea, raionul Călărași,

Timuș Nicolae Ion, născut la 19 mai 1965, originar și

locuitor al satului Bravicea, raionul Călărași,

Burlea Alexei Mihai, născut la 20 martie 1969, originar și

locuitor al satului Bravicea, raionul Călărași,

Țărnă Aurel Mihail, născut la 23 februarie 1982,

originar din orașul Călărași, locuitor al satului Bravicea,

raionul Călărași,

și

Totomir Mihail Valeriu, născut la 28 februarie 1984,

originar și locuitor al satului Bravicea, raionul Călărași.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul a pledat pentru admiterea recursului declarat de procuror în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli.

Avocații Tamara Rotaru, Tatiana Razdorojnoia, Mihail Croitoru, Sergiu Artur și

inculpații Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă Aurel au solicitat

respingerea recursului declarat de către procuror.

1

Examinînd materialele cauzei în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A TĂ:

Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă Aurel și Totomir Mihail au fost achitați

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

De către organul de urmărire penală inculpații Vleju Grigore, Timuș Nicolae,

Burlea Alexei, Țărnă Aurel și Totomir Mihail au fost învinuiți în aceea, că la data de

02 martie 2011, aproximativ pe la ora 22:00, fiind toți în stare de ebrietate alcoolică, și

aflîndu-se în incinta barului „La Victor” din s. Bravicea, raionul Călărași, unde erau

prezente mai multe persoane ce se odihneau în acest local public, din intenții

huliganice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, încălcînd grosolan

ordinea publica și liniștea celor prezenți, au început a se exprima cu cuvinte

necenzurate unul față de altul și în adresa celorlalte persoane din jur. La observațiile

colaboratorilor de poliție Igor Dreglea și Iulian Voloșciuc, care au încercat să curme

actele lor huliganice, nu au reacționat și numindu-i cu diverse cuvinte necenzurate, au

început să-1 bată pe Iulian Voloșciuc, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului și cînd el a căzut jos de la loviturile primite,

Totomir Mihail s-a urcat pe spatele lui și împreună cu toții prelungeau să-1 lovească

cu pumnii și picioarele. La observațiile lui Alexandru Popa și Igor Dreglea de a înceta

acțiunile lor huliganice, nu au reacționat și au început să-1 bată și pe ultimul,

aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. În

timpul acțiunilor huliganice a lui Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă

Aurel și Totomir Mihail, care s-au prelungit aproximativ 30 minute, părților vătămate

le-au fost cauzate: lui Iulian Voloșciuc, conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 45 D din 25 martie 2011 leziuni corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de

scurtă durată și lui Igor Dreglea conform raportului de expertiză medico-legală nr. 37

D din 15 martie 2011 leziuni corporale neînsemnate fără cauzarea prejudiciului

sănătății.

Acțiunile inculpaților Vleju Grigore, Timus Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă Aurel

și Totomir Mihail de către organul de urmărire penală au fost încadrate în dispoziția

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, și care

prin conținutul său se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe

persoane.

Călărași, Toma Burghelea a declarat apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpații Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei, Țărnă Aurel și

Totomir Mihail să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea următoarei pedepse:

2

- lui Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea Alexei și Țărnă Aurel fiecăruia cîte

3 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis;

- lui Totomir Mihail, cu aplicarea art. 85 Cod penal – 7 ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis cu amendă în mărime de 20 000 lei.

Apelantul a menționat, că instanța de fond la emiterea sentinței nu a apreciat

obiectiv probele acuzării și nu le-a supus unei analize critice în raport cu declarațiile

mincinoase ale inculpaților, probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și

examinate în instanță dovedesc integral vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

imputate; instanța de judecată a pus la baza sentinței numai declarațiile inculpaților.

2013 a fost respins apelul ca nefondat cu menținerea sentinței.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin aceea, că învinuirea prezentată de

acuzatorul de stat s-a bazat numai pe declarațiile părților vătămate Iulian Voloșciuc și

Igor Dreglea, persoane cointeresate, care atît la urmărirea penală cît și în instanțele de

fond și de apel au afirmat că inculpații, fără nici un motiv, la observația lor de a curma

actele lor huliganice, nu au reacționat și i-au numit cu cuvinte necenzurate și au

început să-i bată. Însă după cum s-a constatat, pînă la apariția părților vătămate în

incinta barului inculpații aveau un comportament adecvat, nu înjurau pe nimeni, nu se

exprimau cu cuvinte necenzurate.

Mai mult, despre incidentul din bar părțile vătămate Igor Dreglea și Iulian

Voloșciuc nu au făcut informație în scris către conducerea comisariatului, după cum

prevede legislația, la fața locului nu a fost chemată grupa operativă pentru a cerceta

locul infracțiunii și presupusele deteriorări ale armei și leziunilor corporale.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 45 D din 25 martie 2011 în

privința lui Iulian Voloșciuc și raportului de expertiză medico-legală nr 37 D din 15

martie 2011 în privința lui Igor Dreglea se atestă că la aceștea s-au depistat vătămări

corporale, dar ele nu confirmă circumstanțele cauzării, cît și vinovăția inculpaților.

penală, procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli a

declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, prin care solicită casarea

acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de

judecători.

În motivarea recursului procurorul invocă, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În opinia recurentului, concluzia instanțelor de judecată privind lipsa elementelor

infracțiunii de huliganism în acțiunile inculpaților este neîntemeiată, iar constatînd

lipsa motivului huliganic, instanța de apel nu a dat apreciere corectă declarațiilor

părților vătămate Igor Dreglea, Iulian Voloșciuc, și declarațiilor martorilor Veronica

Braguța, Alexandru Popa și Eugen Iacubeț.

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat urmează a

fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea

3

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

5.1. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărîrii

redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare, - temei care își

găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Aceste

prevederi ale legii procesuale nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului și, ca

urmare, instanța de apel, pripit a menținut sentința de achitare a instanței de fond.

La examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța

de judecată este obligată să argumenteze în hotărîrea adoptată motivele admiterii sau

respingerii probelor, prezentate atît de învinuire, cît și de apărare și este obligată să

aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au

fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în

ședința de judecată.

În cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către

procuror și a ajuns la concluzia de achitare, urma să dezvăluie această concluzie,

expunîndu-și punctul său de vedere asupra probelor nominalizate.

Dat fiind faptul, că aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea

instanței de apel la examinarea apelului procurorului. Asupra tuturor probelor nu s-a

expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii procesual penale

soluția adoptată.

5.2. Astfel, în acest aspect, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel

adoptînd soluția de respingere a apelului declarat de procuror, s-a limitat la o motivare

insuficientă și contrară probatoriului administrat pe cauză, or recurentul a invocat

probe concrete – declarațiile părților vătămate Lilian Voloșciuc și Igor Dreglea, a

martorilor Alexandru Popa, Veronica Braguța, Eugen Iacubeț date în cadrul urmăririi

penale și în ședința de judecată a primei instanțe, care în opinia acuzatorului de stat,

confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

4

Colegiul constată, că instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că inițiatori ai

conflictului apărut la 02 mai 2011 au fost părțile vătămate, pe cînd conform

declarațiilor lor, inițiatori au fost inculpații, care întrebîndu-i ce zi este și neprimind un

răspuns convenabil lor i-au numit cu cuvinte necenzurate aplicîndu-le lovituri.

Vinovăția inculpaților în cele imputate se confirmă prin:

- Raportul de expertiză medico-legală nr. 45 D din 25 martie 2011, prin care s-

a constatat, că părții vătămate Iulian Voloșciuc i-au fost cauzate vătămări corporale

sub formă de echimoze cu edem al țesuturilor moi în regiunea ochiului stîng,

hemoragie sub conjuctiva ochiului stîng, comoție cerebrală și edem al țesuturilor moi

în regiunea degetului 3 al mînii drepte, ce se califică ca leziuni corporale ușoare, cu

dereglarea sănătății de scurtă durată (f.d. 71-72, vol. I);

- Raportul de expertiză medico-legală nr. 37 D din 15 martie 2011, prin care s-a

constatat, că părții vătămate Igor Dreglea i-au fost cauzate vătămări corporale sub

formă de escoriații pe mucoasa buzei de jos și cavității bucale din regiunea colțului

stîng al gurii, ce se califică ca leziuni corporale neînsemnate, fără cauzarea

prejudiciului sănătății (f.d. 83, vol. I);

Din materialele cauzei se constată, că Vleju Grigore, Timuș Nicolae, Burlea

Alexei, Țărnă Aurel și Totomir Mihail de către organul de urmărire penală au fost

învinuiți în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc de un cinism și obrăznicie deosebită,

săvîrșită de două sau mai multe persoane.

cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Una din condițiile necesare (nu și suficiente) pentru aplicarea răspunderii

conform art. 287 Cod penal este ca inițiator al încăierării sau al certei să fie nu

victima, dar făptuitorul; făptuitorul să provoace conflictul pentru a se răfui cu victima.

Totodată, motivele huliganice trebuie să fie condiționate de dorința făptuitorului

de a se opune celor din jur, de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față de ei.

Aceiași concluzie este expusă și în explicația dată de către Plenul Curții Supreme

de Justiție în pct. 9 al Hotărîrii nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară

în cauzele penale despre huliganism”, „Instanțele judecătorești urmează să delimiteze

huliganismul de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției

făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvîrșite de el.

Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni

de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și

provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor Codului

penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei.

Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană

evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față

de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism”.

5

inculpaților Titomir Mihail, Țărnă Aurel, Timuș Nicolae, Vleju Grigore și Burlea

Alexei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal și totodată indică că acuzarea nu a prezentat probe obiective, pertinente și

concludente privind vinovăția inculpaților. Astfel, concluzia instanței este una

contradictorie și neargumentată din punct de vedere legal.

Ori, în cazul în cate acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța urma să-și argumenteze

concluzia.

Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că instanța de apel a examinat pur formal

apelul declarat, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta

cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de

decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel.

La fel, din textul deciziei contestate, se evidențiază că instanța de apel acceptă

concluzia instanței de fond, precum că martorii acuzării și-au schimbat mărturiile,

fiind contrare celor de la urmărirea penală.

Or, în situația cînd persoana își schimbă declarațiile, instanța avea obligația

prevăzută de art. 314 alin.(1), 368 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală și pct. 34

al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Privind sentința judecătorească” nr. 5

din 19 iunie 2006, de a cerceta toate depozițiile date, să clarifice motivele schimbării

lor și, în urma cercetării lor, în cumul cu alte probe administrate în cauză, să le

aprecieze în mod corespunzător.

În această ordine de idei, instanța de apel urma să dea o apreciere, conform

situației de fapt stabilite, a declarațiilor părților vătămate, martorilor și în coroborare

cu celelalte probe prezentate de partea acuzării să-și motiveze soluția adoptată.

necesității admiterii recursului ordinar cu casarea deciziei instanței de apel și

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel de către aceiași instanță în alt complet

de judecători, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs, fiind o eroare de drept procedural, care se încadrează în pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de stabilire a stării de fapt și

de motivare a soluției instanței de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să ia în considerație cele

menționate mai sus, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

legislația, să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să analizeze multilateral și minuțios epizodul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal de către inculpați, să-și

argumenteze clar motivele pe care se întemeiază soluția adoptată și ca urmare să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

6

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procuror în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Radu Sîli, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 07 octombrie 2013 în privința lui Vleju Grigore Ion, Timuș Nicolae Ion, Burlea

Alexei Minai, Țărnă Aurel Mihail, Totomir Mihail Valeriu și dispune

rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 iunie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Sveatoslav Moldovanu

7