1ra-945/2014 — 151 al.4 CP

1ra-945/2014 — 151 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-945/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență :

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2014, de către

inculpatul

Țurcanu Tudor Vasili, născut la

04 septembrie 1965, originar și

domiciliat în s. Mărăndeni, r-nul Fălești.

Datele referitore la termenul de

examinare a cauzei:

- de la 16 martie 2010 pînă la 31

martie 2010 (prima instanță)

- de la 04 mai 2010 pînă la 19

ianuarie 2011 (instanța de apel)

- de la 11 noiembrie 2011 pînă la

13 martie 2012 (instanța de recurs)

- de la 05 aprilie 2012 pînă la 30

ianuarie 2014 (instanța de apel)

- de la 16 aprilie 2014 pînă la 21

mai 2014 (instanța de recurs)

Colegiul penal asupra recursului,

CONSTATĂ:

penal de învinuire a lui Țurcanu Tudor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151

alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, ci

constituie o contravenție, prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional, cu încetarea

procedurii contravenționale, în legătură cu expirarea termenului de prescripție a

răspunderii contravenționale.

aplicat lui Cozma Vladimir lovituri cu palma peste față, cauzîndu-i acestuia vătămări

corporale ușoare, care i-au provocat dureri fizice.

2.1 De către organul de urmărire penală, inculpatul a fost învinuit pentru faptul

că, în noaptea de 27 spre 28 decembrie 2009, prin înțelegere prealabilă cu minorul

Cazacu Igor V., (în privința căruia cauza nu se contestă), fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflîndu-se în locuința cet. Cazacu Andrei, din s. Mărăndeni, r-nul Fălești,

intenționat, cu scop de vătămare a integrității corporale, în urma unor relații ostile

1

apărute spontan, i-a aplicat cet. Cozma Vladimir S., multiple lovituri cu pumnii și cu

piciorul încălțat, preponderent în regiunea capului și cutiei toracice, căuzîndu-i

ultimului leziuni corporale grave pentru viața persoanei, în urma cărora victima la 30

decembrie 2009 a decedat. Acțiunile inculpatului fiind încadrate în baza art. 151

alin.(4) Cod penal.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

condamnați în baza art.151 alin.(4) Cod penal - Cazacu Igor, cu aplicarea prevederilor

art.70 alin.(3) Cod penal, la 7 ani și 5 luni închisoare, în penitenciar pentru minori și

Țurcanu Tudor - la 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

În apel s-a invocat că :

- sentința este ilegală în partea laturii penale și anume ce ține de calificarea

acțiunilor lui Țurcanu Tudor și individualizarea pedepsei lui Cazacu Igor;

- de către instanță, eronat s-a exclus din acțiunile inculpatului Cazacu Igor,

semnul calificativ ,, comisă de două persoane;

- fără motivație au fost excluse de către instanță, probele ce demonstrează

vinovăția lui Cazacu Igor, în comiterea infracțiunii în grup, și anume, însă-și

declarațiile acestuia, prin care recunoaște faptul maltratării victimei Cozma Vladimir

în comun acord cu inculpatul Țurcanu Tudor. Or, declarațiile inculpatului coroborează

cu celelalte probe prezentate în ședința de judecată, și în special cu declarațiile

martorilor care nu au fost corect apreciate de către instanță, și anume, lui Lisac

Nicolae, care a relatat despre maltratarea victimei de către ambii inculpați;

Crucicovschi Andrei, care a menționat că, ambii inculpați au rămas în casă împreună

cu victima, de unde se auzeau strigăte și certuri; Tiron Ana, care a menționat că, după

maltratare a fost la inculpați pentru ai întreba ce să facă cu victima, fiindcă îi este

rău, lucru pe care nu avea să-l întreprindă în cazul cînd, aceștia nu erau implicați;

- au fost ignorate declarațiile medicului legist Panici A., date în calitate de

specialist, despre faptul aplicării victimei a minimum 8-9 lovituri maximum 10-12, iar,

din declarațiile martorului Lisac N., rezultă că, inculpatul, Cazacu Igor i-a aplicat

victimei 3-4 lovituri cu piciorul în piept, iar Țurcanu Tudor, i-a aplicat 5 picioare în

piept și 3 pumni în regiunea feții.

a fost integral pronunțată în aceiași zi, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

Instanța a concluzionat că argumentele invocate de procuror în apel, precum că

vinovăția lui Țurcanu Tudor, în săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește prin

declarațiile martorilor audiați în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării

judecătorești, sînt neîntemeiate, deoarece aceste argumente se bazează doar pe

depozițiile martorului Lisac N., care a afirmat că Țurcanu Tudor, împreună cu Cazacu

Igor, i-au aplicat lovituri victimei, și anume acesta îl îndemna pe Cazacu Igor, de a-i

aplica loviturile, aceste declarații fiind corect apreciate de prima instanță ca

contradictorii. Instanța de apel a menționat că, martorul dat nu a confirmat ultima

acțiune, iar în ziua infracțiunii acesta se afla în stare de ebrietate, ceea ce pune la

îndoială veridicitatea depozițiilor lui și, fiind audiat în instanța de fond și cea de apel,

dînsul a demonstrat un comportament psihic neadecvat, iar multe împrejurări din cele

petrecute nu le ține minte.

2

La fel, instanța a considerat că, declarațiile celorlalți martori la care a făcut

referire apelantul în apel nu demonstrează vinovăția lui Țurcanu Tudor, deoarece

aceștia fiind audiați atît la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești nu

au confirmat faptul că ar fi văzut că acesta i-ar fi aplicat lovituri cu piciorul lui Cozma

Vladimir.

A considerat soluția adoptată în privința acestuia întemeiată și legală.

Referitor la pedeapsa aplicată lui Cazacu Igor, instanța de apel a conchis că,

prima instanță ținînd seama de Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.39 din

22.11.2004 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale privind minorii",

precum și de, circumstanțele excepționale prezente în cauză, cum sînt, recunoașterea

vinei, căința sinceră, caracteristica pozitivă la locul de trai, că anterior nu a fost

condamnat, iar infracțiunea în cauză a comis-o fiind minor, corect și justificat i-a

aplicat inculpatului o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de sancțiunea art.151

alin.(4) Cod penal, dîndu-i o șansă pentru a se corija și reabilita în fața societății fără a

fi privat de libertate.

Ghenadie Eremciuc care, invocînd temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 12)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare, pe motiv că probele administrate confirmă participarea inclusiv și a lui

Cazacu Tudor la săvîrșirea infracțiunii, și anume: procesul-verbal de cercetare la fața

locului, cu anexe; procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate la fața locului;

raportul de expertiză medico-legală a cadavrului V.Cozma, din care rezultă că victimei

i-au fost aplicate lovituri din două părți, din dreapta și din stînga; procesul-verbal de

examinare a cadavrului V.Cozma; declarațiile martorului N.Lisac date în cadrul

urmării penale, cercetării judecătorești și în instanța de apel, prin care acesta a

confirmat că victima a fost lovită de ambii inculpați; declarațiile inculpatului Cazacu

Igor, date în cadrul urmăririi penale, prin care acesta a confirmat că V.Cozma a fost

lovit cu piciorul în piept de către T. Țurcanu; declarațiile expertului medico-legist

A.Panici, care a menționat că lui V.Cozma, potrivit localizării, i-au fost aplicate minim

8-9 și maximum 10-12 lovituri în regiunea craniului și toracelui, localizarea cărora

este indicată în raportul de expertiză medico-legală, probe care confirmă participarea

lui T.Țurcanu l-a cauzarea vătămărilor corporale grave victimei V.Cozma.

La fel, recurentul a considerat că instanțele inferioare neîntemeiat au aplicat în

privința inculpatului I. Cazacu prevederile art.79 Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub

formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, deoarece în cauză careva

circumstanțe excepționale nu au fost stabilite, iar astfel de pedepse se aplică față de

persoanele care au comis infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, pe cînd infracțiunea

comisă de inculpat face parte din categoria celor deosebit de grave.

recursul a fost admis, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale instanța de recurs a invocat că, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța

de fond.

3

Colegiul a conchis că, instanța de apel la judecarea apelului, nu s-a conformat

celor menționate, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de procuror în susținerea

învinuirii și nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele adunate pe

parcursul urmăririi penale, pe baza cărora procurorul l-a pus pe Țurcanu Tudor sub

învinuire pe art.151 alin.(4) Cod penal.

Colegiul a constatat că, în confirmarea învinuirii, procurorul ca probă a adus

declarațiile inculpatului Cazacu Igor date în cadrul urmăririi penale, a martorilor Lisac

Nicolae, Tiron Ana, Criucicovschi Andrei, a expertului medico-legist Panici Anatolie

raportul de expertiză medico-legală a victimei, asupra cărora instanțele au decis că

acestea nu fac dovada vinovăției lui Țurcanu Tudor de săvîrșirea infracțiunii imputate

lui.

La capitolul dat, Colegiul a reținut că conform art.101 Cod de procedură penală,

sub aprecierea probelor se are în vedere că fiecare probă are o anumită importanță,

justificată prin informațiile pe care le oferă în aflarea adevărului, iar modalitatea de

motivare a soluției denotă că instanțele n-au apreciat probele menționate în ansamblu,

din punct de vedere al coroborării lor, expunîndu-se precum că nu dovedesc vinovăția

inculpatului Țurcanu Tudor, pe cînd, după cum susține procurorul, acestea în

coroborare una cu alta confirmă vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii

incriminate.

Astfel, respingînd declarațiile martorului N.Lisac, care a declarat atît la urmărirea

penală, cît și în instanța de fond și cea de apel că a văzut cum Țurcanu Tudor i-a

aplicat lovituri cu pumnii în față și cu piciorul de vreo trei ori în piept victimei, pe

motiv că acestea vin în contradicție cu depozițiile celorlalți martori, instanțele nu au

ținut seama că declarațiile acestuia sînt consecutive, logice și se confirmă prin însăși

declarațiile inculpatului Cazacu Igor date în cadrul urmăriri penale, care a relatat că:

„...de Vladimir s-a apropiat unchiul Tudor, care de asemenea l-a întrebat... imediat

după aceste întrebări unchiul Tudor i-a aplicat lui Vladimir trei lovituri cu pumnul în

piept...” (f.d.55-57, proces-verbal de audiere a bănuitului), ” ...în Cozma Vladimir a

lovit Țurcanu Tudor cu pumnii și picioarele, iar eu am lovit cu piciorul. Cazacu Tudor

a lovit cu piciorul în Cozma Vladimir de două ori în regiunea gîtului și cu pumnii în

piept de vreo 3-4 ori...” ....Țurcanu Tudor îl întreba pe Cozma Vladimir cine l-a

dezlegat pe Cazacu Andrei și neprimind răspuns îmi arăta cu capul să-l lovesc pe

Vladimir și eu îl loveam” „Despre faptul că în Cozma Vladimir am bătut eu și

Țurcanu Tudor a văzut Lisac Nicolae...”, „..pe lîngă cei trei pumni, Țurcanu Tudor i-

a aplicat lui Vladimir și două lovituri cu piciorul în față” (f.d.98, 191.192, proces-

verbal de audiere a învinuitului).

Aceste declarații, în opinia procurorului, coroborează cu alte probe, și anume cu:

procesul-verbal de examinare a cadavrului din 31.12.2009 și tabelul fotografic la el,

raportul de expertiză medico-legală nr.157, declarațiile medicului-legist A.Panici,

conform cărora victimei i-au fost aplicate nu mai puțin de 8-9 lovituri și declarațiile

martorului N.Lisac, care incorect au fost respinse ca probe de instanțe, considerîndu-le

contradictorii, (f.d.140-143, 188-190, 261-265, 425-427), instanțele judecătorești

respingînd aceste probe, pripit au ajuns la concluzia că acestea nu confirmă vinovăția

lui Țurcanu Tudor în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Referitor la individualizarea pedepsei aplicate condamnatului Cazacu Igor,

instanța de recurs o consideră neîntemeiată, odată ce, de către instanța judecătorești nu

au fost respectate criteriile generale de individualizare a pedepsei, motivînd doar că:

4

„Pentru Cazacu I., este prima abatere de la lege, dînsul vinovăția și-a recunoscut-o și

se căiește sincer de fapta comisă, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

infracțiunea în cauză a fost săvîrșită de el fiind minor ceea ce conform prevederilor

art.79 alin.(1) CP se consideră ca circumstanță excepțională. A considerat că, în

astfel de circumstanțe prima instanță corect și justificat i-a aplicat inculpatului o

pedeapsă nonprivativă de libertate și mai blîndă decît cea prevăzută de sancțiunea

art.151 alin.(4) CP dîndu-i o șansă pentru a se corija și reabilita în fața societății fără

a fi privat de libertate”.

Așa dar, instanța de recurs, reieșind din starea de fapt și de drept stabilită în

cauză, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei a reținut în sarcina

inculpatului, că prin infracțiunea săvîrșită cu intenție, care se atribuie la categoria celor

deosebit de gravă, a survenit decesul unei persoanei, apreciază că, circumstanțele

invocate la individualizarea pedepsei nu justifică aplicarea unei pedepse mai blînde

decît cea prevăzută de lege și condamnarea lui Cazacu Igor la o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității.

Mai mult, instanțele nu au constatat dacă Cazacu Igor este de acord și dacă

acceptă să execute o asemenea pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, sau nu, nefiindu-i explicată esența acestei pedepse și consecințele

încălcării prevederilor legale în cadrul executării ei.

Rezumînd cele expuse s-a statuat că, la stabilirea măsurii de pedeapsă lui Cazacu

Igor pentru infracțiunea comisă, instanțele nu au acordat deplină eficiență prevederilor

art.7, 61, 75, 79 Cod penal.

Prin urmare, dat fiind faptul că, în speța examinată s-au comis erori de drept care

nu au putut fi reparate de către instanța de recurs, deoarece țin de desfășurarea legală a

procedurii de judecată în instanța de apel, Colegiul a considerat necesar de a casa

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt

complet de judecători.

a fost integral pronunțată la 26 februarie 2014, apelul a fost admis, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărîre, prin care Țurcanu Tudor a fost condamnat în baza art. 151

alin.(4) Cod penal (în redacția de pînă la 21.06.2013) la 8 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

28 decembrie 2009, în urma unei înțelegeri prealabile cu o altă persoană, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în locuința lui Cazacu Andrei Vasili, situată în s.

Mărăndeni r-ul Fălești, intenționat, avînd scopul de vătămare a integrității corporale, în

urma unor relații ostile apărute spontan, i-a aplicat lui Cozma Vladimir Serghei,

multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și cutiei toracice,

căuzîndu-i ultimului vătămări corporale grave a integrității corporale periculoase

pentru viață sub formă de hemoragii de focar în țesuturile moi pericraniene în regiunea

parieto-temporală dreaptă și parietală centru cu dimensiuni 4,5 x 6 cm. și 3,8 x 4,8

cm., hemoragie subarahnoidală la emisfera dreaptă a creierului de focar, fractura

coastelor pe stînga – coastele 2,3,4,5,6,7 și coastele 3,4,5 cu fracturi duble cu lezarea

pleurei parietale - lanatomică axilar anterioară și linia anatomică medio-claviculară, pe

dreapta coastele 2,3,4,5,6,7,8 pe liniile anatomice medio claviculare și antero – medie

axilară la nivelul 4-7 cu lezarea pleurei parietale, fractura dublă a sternului, manibriul

sternal și corpul în treimea superioară cu semne de compresie, echimoze difuze în

5

regiunea paraorbital bilateral-temporal stînga, la marginea mandibulară dreapta, la

bărbie și la buza inferioară cu dimensiunea 3 x 4, 4 la 13 x 7,8 cm., plăgi superficiale

la bărbie și pe centru, în regiunea zigomatică pe dreapta cu dimensiunile de 3,1 x 0,9

cm. și 2,6 x 1,7 cm.,echimoze la ambele brațuri pe tot parcursul și la antebrațul drept

în treimea superioară cu dimensiunile de 12 x 7,6 cm. la 22 x 13,5 cm., echimoză

difuză la torace în regiunea sternului cu dimensiuni de 15,6 x 13 cm., multiple

echimoze la torace bilateral la nivelul intercostal 3-10 pe liniile claviculară și antero-

axilară multiple cu dimensiuni de la 3,3 x 7 cm. la 11,5 x 5,5 cm.,echimoză la

suprafața dorsală a mînii drepte cu dimensiuni de 7,7 x 6 cm.,echimoză în regiunea

lombară stînga cu trecere în regiunea subcapulară cu A dimensiuni de 14,4 x 8,5 cm.

In urma leziunilor pricinuite, la data de 31.12.2009 Cozma V., a decedat.

Acțiunile acestuia fiind corect încadrate în baza art. 151 alin.(4) Cod penal, -

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care au provocat

decesul victimei.

În același context, s-a menționat că, concluzia dată se bazează pe probele cercetate

în ședința instanței de apel și anume pe:

- declarațiile lui Țurcanu Tudor, prin care s-a confirmat că, acesta aflîndu-se în

gospodăria fratelui sau Cazacu A., i-a aplicat lui Cozma două palme și a intrat

în sarai, după care nu știe ce s-a întîmplat;

- martorului Lisac Nicolae, prin s-a constatat că, Țurcan Tudor i-a aplicat lui

Cozma 5-7 lovituri cu pumnii în față și cu picioarele în piept, Cazacu Igor l-a

lovit și el pe moșneag , i-a aplicat 2-3 lovituri cu picioarele, Țurcanu Tudor,

arătîndu-i din cap sa-l mai lovească, după care a ieșit în coridor și nu a mai

văzut cine îl lovea pe Cozma.

- Cazacu Andrei în ședință a declarat că, a văzut cum Cazacu Igor îl lovea pe

Cozma V., cu picioarele, Țurcanu Tudor i-a aplicat victimei doar cîteva

lovituri peste față.î

Cît privește concluzia instanței de apel, privind recalificarea acțiunilor inculpatului

Țurcanu Tudor s-a menționat că, prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat

adusă de procuror, neexpunîndu-se în mod convingător, privind respingerea probelor

colectate în cadrul urmăririi penale.

Astfel, la stabilirea categoriei și termenului de pedepsă instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, soldată cu decesul unei persoane și de

personalitatea inculpatului, care nu are antecedente penale, de motivul acesteia, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile viață a ale

familiei acestuia.

Astfel, instanța de apel a considerat că, reeducarea și corijarea inculpatului este

posibilă doar fiind izolat de societate, stabilindu-i pedeapsa în limitele sancțiunii legii

penale în redacția legii de pînă la 21.06.2013.

acesteia și menținerea sentinței.

Recursul este întemeiat în baza art. 427 alin.(1) pct. 6) 8) 9) 12) 15) Cod de

procedură penală.

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

6

- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală;

- faptei săvîrșite i s-a dat i încadrare juridică greșită;

- instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o

încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi repartă

și în această cauză.

În recursul declarat se critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța

de apel și anume declarațiile martorilor, procesul-verbal de examinare a cadavrului din

31.12.2009, raportul de expertiză medico legală nr. 157, prin care se dovedește faptul

că au fost cauzate leziuni corporale, dar nici de cum că au fost cauzate de el,

Se invocă că leziunile corporale depistate au fost aplicate de către Cazacu Igor,

care avea un comportament agresiv față de victimă, că el i-a aplicat victimei doar două

lovituri neînsemnate cu palma.

9.1 Pe cauză a fost depusă referință doar de către procuror, care consideră că,

recursul declarat este neîntemeiat, deoarece, în speța dată nu se constată prezența

temeiurilor prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală.

10.Examinând admisibilitatea în principiu a recursului nominalizat în baza

materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel, pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit pct. 18 din Hotărârea Plenului CSJ a RM nr. 9 din 30.10.2009 „Cu

privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și

dacă faptele au fost constatate respectându-se normele de drept material sau procesual.

Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis careva erori de drept, iar temeiurile de casare, menționate de

către recurent în pct. 9 din prezenta decizie nu se regăsesc în speța dată.

Colegiul penal reține, că instanța de apel la judecarea cauzei în privința lui

Țurcanu Tudor, verificând probele administrate legal de către organul de urmărire

penală și verificate în ședințele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin.

(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția în comiterea, de

către Țurcanu Tudor, a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(4) Cod penal, fiindu-i

aplicată o pedeapsă corectă, în conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, de 8

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

7

În acest context, instanța de recurs conchide că afirmația inculpatului, precum că,

a aplicat victimei doar două lovituri neînsemnate cu palma, nu poate fi luată în

considerație, din motiv că, aceasta se combate total prin declarațiile martorului ocular,

Lisac Nicolae, care a afirmat faptul că, Țurcanu Tudor i-a aplicat victimei 5-7

lovituri cu picioarele în regiunea pieptului (v. I, f. d 263).

Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-legală la victimă s-au depistat

leziuni ca: traumă contuză a toracelui; fracturi costale multiple bilateral - pe stînga

fracturi duble, cu lezarea pleurei parietale; hemopneumotorax bilateral; factura dublă a

sternului; hemoragii la țesuturile moi a toracelui; contuzie pulmonară bilateral; soc

posttraumatic; multiple echimoze a toracelui, membrelor superioare și la față; plăgi

contuse superficiale la față; excoriații la membrele superioare; hemoragii la țesuturile

moi pericraniene.

În această ordine de idei, Colegiul penal conchide că, acțiunile inculpatului corect

au fost încadrate în baza art. 151 alin.(4) Cod penal.

La fel, instanța de recurs, menționează că, din textul recursului se evidențiază că

recurentul, critică modul de apreciere a probelor, în special declarațiile martorilor,

procesul-verbal de examinare a cadavrului din 31.12.2009, raportul de expertiză

medico legală nr. 157, prin care se dovedește faptul că au fost cauzate leziuni

corporale, or, motivele de reapreciere a acestora, nu se conțin în temeiurile prevăzute

la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu

sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra

probelor care au fost puse la baza hotărîrii de condamnare, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

examinarea apelului declarat, a respectat cerințele art. art. 101, 414, 417 Cod de

procedură penală, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiurilor prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) 8) 9) 12) 15) Cod de procedură penală, din care motiv se va

decide asupra inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2014, de către inculpatul Țurcanu Tudor

Vasili, din motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 04 iunie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Liliana Catan

8