1ra-430/14 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-430/14 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-430/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Alerguș Constantin, Guzun Ion, Sternioală Oleg, Corolevschi Ion,

cu participarea:

procurorului – Crijanovschi Sergiu,

avocaților –Catărău Veaceslav, Scrob Mihail,

inculpatului – Scoarță Vitalie,

părții vătămate – Botezatu Ion,

judecînd în ședință publică recursurile ordinare declarate de către părțile

vătămate Botezatu Maria, Botezatu Ion și de către avocatul Scrob Mihail în numele

inculpatului Scoarță Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 octombrie 2013, în cauza penală privindu-l pe

Scoarță Vitalie Chiril, născut la 14 septembrie 1977, originar

și domiciliat în s. Puhoi, r-nul Ialoveni;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 24.01.2011 pînă la 21.03.2012;

- în instanța de apel din 23.07.2013 pînă la 08.10.2013;

- în instanța de recurs din 23.12.2013 pînă la 13.05.2014.

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul Crijanovschi Sergiu s-a pronunțat pentru respingerea recursurilor

ordinare declarate, cu menținerea hotărîrii atacate.

Avocatul Catărău Veaceslav și partea vătămată Botezatu Ion s-au pronunțat

pentru admiterea propriului recurs, cu respingerea recursului declarat de avocatul

Scrob Mihail în numele inculpatului Scoarță Vitalie.

Avocatul Scrob Mihail și inculpatul Scoarță Vitalie au solicitat admiterea

propriului recurs în sensul declarat, cu respingerea recursului ordinar declarat de

părțile vătămate Botezatu Maria și Botezatu Ion.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art. 264 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

În temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe un termen de probă de 2 ani.

1

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunînd-se încasarea de la IM SIA „Moldasig”

SRL în beneficiul lui Botezatu Maria a prejudiciului material în sumă de 2072 lei și

de la Scoarță Vitalie a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei.

ora 08.30, conducînd automobilul de model „VAZ 2107”, cu n/î UN AJ 664 și,

deplasîndu-se pe traseul central al s.Puhoi, r-nul Ialoveni, cu o viteză de 60-70 km/h,

prin sineîncredere, a încălcat cerințele art.42 pct.2, 3, art.45 alin.(1) pct.b), a), d),

art.51 pct.b) din Regulamentul circulației rutiere, nu a manifestat atenție sporită la

circulație, nu a semnalizat intenția de a preselecta spre stînga, dorind să efectueze

manevra de depășire a motocicletei „MT-10”, cu n/î IL AA 944, condusă de Botezatu

Ion, nu a cedat efectuarea manevrei la stînga motocicletei indicate, deși acesta a

semnalizat la timp intenția de manevră, și ca urmare unitățile de transport s-au

tamponat, motocicleta răsturnîndu-se, cauzîndu-i ultimului, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.3022/D din 24.12.2010, vătămări corporale medii, iar

pasagerului Botezatu Maria, care se afla pe motocicletă - vătămări corporale ușoare,

stabilite în baza raportului de expertiză medico-legală nr.2891/D din 13.12.2010.

Botezatu Ion și avocatul Scrob Mihail în numele inculpatului, care au solicitat:

- părțile vătămate, casarea acesteia în latura civilă, cu admiterea integrală a

acțiunilor civile înaintate privind încasarea prejudiciului material în beneficiul lui

M.Botezatu și a prejudiciului moral în beneficiul ambelor părți vătămate, respectiv de

70000 lei și 100000 lei;

- avocatul în numele inculpatului, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a acestuia, invocînd ilegalitatea și

netemeinicia sentinței, care este bazată doar pe presupuneri; instanța nu a ținut seama

că partea vătămată I.Botezatu se deplasa cu motocicleta avînd-o ca pasager pe soția

sa M.Botezatu, ambii fiind fără cască de protecție, motocicleta neavînd trecută revizia

tehnică, fără poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă, fără permis de

conducere de categoria „A”, iar în momentul depășirii, conducătorul motocicletei nu

a semnalizat intenția sa de a preselecta spre stînga, pe porțiunea de șosea, unde în

locul depășirii nu erau intersecții și traseul era liber de transporturi în ambele sensuri

și la momentul cînd automobilul s-a îndreptat cu motocicleta, conducătorul

motocicletei brusc a cotit la stînga, prin ce a încălcat cerințele pct.10, 11, 32, 39, 40,

42, 45, 51, 120 din Regulamentul circulației rutiere; organul de urmărire penală nu a

numit și nu a efectuat expertiza autotehnică, aceasta fiind efectuată doar în cadrul

cercetării judecătorești la cererea apărării, fapt ce vorbește despre efectuarea urmăririi

penale neobiective și superficiale; suma prejudiciului moral încasat de la inculpat este

exagerată, deoarece nu s-a ținut seama că însăși conducătorul motocicletei este

vinovat de săvîrșirea accidentului rutier.

2013, a fost respins, ca nefondat, apelul părților vătămate M.Botezatu și I.Botezatu și

admis parțial apelul avocatului în numele inculpatului V.Scoarță, casată sentința în

partea aplicării pedepsei și încasării prejudiciului moral, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre în partea dată, prin care lui V.Scoarță, recunoscut vinovat

în baza art.264 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6000 lei, fără privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

2

A fost admisă parțial acțiunea civilă dispunîndu-se încasarea de la V.Scoarță în

beneficiul lui M.Botezatu a prejudiciului moral în sumă de 15000 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Instanța de apel a constatat că concluziile primei instanțe referitor la

vinovăția inculpatului sînt bazate pe probele administrate și verificate în ședința de

judecată, și anume: declarațiile inculpatului, a părților vătămate M.Botezatu și

I.Botezatu, cît și materialele dosarului: informația parvenită telefonic referitor la

tamponarea unităților de transport din 05.10.2010, procesele-verbale de cercetare la

fața locului, de examinare a motocicletei, de cercetare a automobilului „VAZ 2107”,

rapoartele de expertiză auto-tehnică nr.2148 din 20.10.2011, de expertiză medico-

legală nr.2891/D și nr.3022/D în privința părților vătămate, conform cărora la

M.Botezatu au fost depistate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, iar la I.Botezatu - vătămări corporale medii, probe care, prin prisma

art.101 Cod de procedură penală, corect au fost apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din

punct de vedere al coroborării lor, acțiunile inculpatului fiind just încadrate în baza

art.264 alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a conchis că sentința urmează a fi casată în partea

stabilirii pedepsei inculpatului considerînd-o prea aspră, instanța nemotivînd

necesitatea aplicării pedepsei cu închisoarea în cazul în care sancțiunea legii penale

imputate prevede și alte pedepse alternative, iar la individualizarea ei, nu s-a ținut

seama de toate circumstanțele comiterii infracțiunii, datele despre persoana

inculpatului, aflarea la întreținerea lui a copilului minor, din care considerente a ajuns

la concluzia că reeducarea și corectarea inculpatului V.Scoarță poate avea loc prin

aplicarea unei pedepse mai blînde, sub formă de amendă și fără privarea de dreptul de

a conduce mijloacele de transport.

La fel, instanța de apel, cu trimitere la art.1422, 1423 Cod civil, a considerat că

mărimea prejudiciului moral pretinsă de M.Botezatu de la inculpat este exagerat de

mare, avînd în vedere și faptul că condamnarea inculpatului pentru fapta comisă de

asemenea contribuie la respectarea dreptului părții vătămate prevăzut de art.20 al

Constituției R.Moldova, privind satisfacția efectivă împotriva actelor care le-au violat

drepturile, interesele sale legitime și în sens moral.

În ce privește acțiunea civilă înaintată de partea vătămată I.Botezatu, instanța de

apel a considerat-o neîntemeiată urmînd a fi respinsă, motivînd că acesta, în calitate

de conducător al motocicletei, nu a respectat prevederile Regulamentului circulației

rutiere privind obligația de a purta cască de protecție, că nu dispunea de permisul de

conducere respectiv, de polița de asigurare, că a admis cotirea bruscă și deplasarea

mijlocului de transport pe traseul de circulație, circumstanță ce a contribuit la

producerea accidentului rutier.

părțile vătămate M.Botezatu și I.Botezatu, și avocatul M.Scrob în numele

inculpatului V.Scoarță, care au solicitat:

- părțile vătămate, casarea parțială a acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care să fie dispusă admiterea acțiunilor civile înaintate, încasarea prejudiciului

moral în contul lui M.Botezatu și I.Botezatu în mărime de 70000 lei și, respectiv, de

100000 lei, și menținerea sentinței în partea aplicării pedepsei penale inculpatului, din

motiv că la stabilirea acesteia, instanța de apel nu a luat în considerație faptul că

3

inculpatul nu a recunoscut vina și nu a recuperat prejudiciul cauzat, stabilindu-i o

pedeapsă în formă de amendă, iar prima instanță a ținut seama de toate circumstanțele

faptei și aplicarea pedepsei condiționate deja este una mai blîndă decît cea prevăzută

de lege; că pretinsele încălcări ale Regulamentului circulației rutiere comise de

I.Botezatu nu au legătură cauzală directă cu producerea accidentului, că instanța de

apel nemotivat a diminuat suma prejudiciului moral încasat în beneficiul părții

vătămate M.Botezatu și ilegal a respins acțiunea civilă a părții vătămate I.Botezatu,

privîndu-l de dreptul de a-i fi adjudecat prejudiciul moral;

- avocatul M.Scrob în numele inculpatului care, invocînd temeiurile prevăzute

de art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală, casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare a inculpatului, pe motiv că în acțiunile

acestuia nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate și faptei săvîrșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită, invocînd că inculpatul nu a încălcat Regulamentul

circulației rutiere, manevra de depășire fiind efectuată cu respectarea regulilor

circulației rutiere; că vinovat în producerea accidentului rutier este I.Botezatu, care

era fără permis de conducere de categoria „A” și fără cască de protecție, motocilceta

neavînd trecută revizia tehnică, fără poliță de asigurare obligatorie de răspundere

civilă, iar în momentul depășirii, conducătorul motocicletei nu a semnalizat intenția

sa de a preselecta spre stînga, prin ce a încălcat cerințele pct.10, 11, 32, 39, 40, 42,

45, 51, 120 al Regulamentului circulației rutiere, în rest invocînd aceleași motive ca

și în apel, descrise la pct.3 al prezentei decizii.

au fost admise recursurile ordinare declarate de către părțile vătămate Botezatu Maria

și Botezatu Ion și de către avocatul Scrob Mihail în numele inculpatului Scoarță

Vitalie, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie

2013 și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt

complet.

6.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea, că instanța de apel a tras două

concluzii care se contrazic una pe alta, pe de o parte recunoaște vinovăția lui

V.Scoarță că nu a cedat efectuarea manevrei la stînga motocicletei conduse de

I.Botezatu, deși acesta a semnalizat la timp intenția de manevră, iar pe de altă parte

indică că I.Botezatu a admis cotirea bruscă și deplasarea mijlocului de transport peste

traseul de circulație, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că motivarea soluției

instanței de apel contrazice dispozitivul hotărîrii adoptate.

Analizînd conținutul deciziei atacate în raport cu motivele invocate de către

părțile vătămate M.Botezatu și I.Botezatu, Colegiul consideră că instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către aceștea în apelurile declarate

referitor la acțiunea civilă.

Astfel, părțile vătămate în apelurile declarate au invocat ilegalitatea parțială a

sentinței în latura civilă, considerînd că suma prejudiciului moral urmează a fi

încasată în mărime de 70000 lei pentru M.Botezatu și, respectiv, 100000 lei pentru

I.Botezatu, deoarece în urma accidentului rutier le-au fost cauzate vătămări corporale

ușoare și, respectiv, medii. În recursul declarat părțile vătămate au invocat că instanța

de apel fără a dezbate argumentele acestora referitor la despăgubirile solicitate, fără

careva motive, a diminuat cuantumul acestuia încasat în beneficiul lui M.Botezatu

pînă la 15000 lei, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată I.Botezatu, în partea

4

încasării prejudiciului moral, neîntemeiat a fost respinsă, de rînd ce altei părți

vătămate i-a fost încasat acest prejudiciu.

2013 a fost respins ca nefondat apelul părții vătămate Botezatu Maria și au fost

admise parțial apelurile părții vătămate Botezatu Ion și a avocatului Scrob Mihail în

numele inculpatului Scoarță Vitalie, casată sentința Judecătoriei Ialoveni din 21

martie 2012 în latura civilă și pronunțată o nouă hotărîre în această parte, prin care de

la Scoarță Vitalie s-a încasat dauna morală în beneficiul părților civile și vătămate

Botezatu Ion – 20000 lei și Botezatu Maria – 10000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

7.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea că analizînd probele cercetate atît

la urmărirea penală, în instanța de fond cît și în cadrul instanței de apel s-a ajuns la

concluzia că Scoarță Vitalie prin acțiunile sale a săvîrșit încălcarea regulilor de

securitate a circulației comise de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a integrității corporale sau a

sănătății, adică infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(1) Cod penal.

Privitor la acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a considerat că instanța de

fond incorect a dispus încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune din contul

inculpatului Scoarță Vitalie doar în beneficiul unei părți vătămate, adică în beneficiul

părții vătămate Botezatu Maria, deoarece conform raportului de expertiză medico-

legală nr.3022/D și părții vătămate Botezatu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale

medii, iar părții vătămate Botezatu Maria, conform datelor din raportul de expertiză

medico-legală nr.2891/D i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată.

Totodată, instanța de fond corect a dispus încasarea sumei de 2072 lei în

beneficiul părții vătămate Botezatu Maria de la IM SIA „Moldasig” SRL, cu care

proprietarul automobilului VAZ 2107 cu n/î UN AJ 664 avea încheiat contract de

asigurare obligatorie de răspundere civilă la data de 25.03.2010, deoarece aceste

cheltuieli au fost suportate de către partea vătămată Botezatu Maria.

De asemenea, instanța de fond incorect a încasat din contul inculpatului în

folosul părții vătămate Botezatu Maria suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, totodată considerînd ca fiind exagerată suma de 70000 lei, pretinsă de ea în

apelul înaintat, și ținînd cont de prevederile art.1423 al Codului civil s-a considerat

necesar de a diminua cuantumul prejudiciului moral dispus de instanța de fond și de

încasat din contul inculpatului Scoarță Vitalie în beneficiul părții vătămate Botezatu

Maria, reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate părții

vătămate Botezatu Maria, suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece

părții vătămate Botezatu Maria conform raportului de expertiză medico-legală

nr.2891/D i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, adică urmări prejudiciabile mai minore decît părții vătămate Botezatu

Ion.

Din aceste considerente, apelul înaintat de către avocatul M. Scrob în interesele

inculpatului Scoarță Vitalie a fost admis parțial, în partea civilă, prin micșorarea

cuantumului despăgubirilor morale pentru Botezatu Maria, de la 30 mii lei la 10 mii

lei.

și Botezatu Ion, precum și avocatul Scrob Mihail în numele inculpatului Scoarță

Vitalie au declarat recursuri ordinare.

5

8.1. Părțile vătămate Botezatu Maria și Botezatu Ion, indicînd prevederile art.

420-422, 427-430, 435 Cod de procedură penală și art. 6, 8 CEDO, în recursul

ordinar declarat la 27 decembrie 2013, solicită repunerea în termen a recursului,

casarea parțială a sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să

fie admisă acțiunea civilă înaintată, în proporție de 90000 lei în beneficiul lui

Botezatu Maria și în proporție de 80000 lei în beneficiul lui Botezatu Ion.

Întru argumentarea recursului, recurenții au invocat, că:

- instanța nejustificat a diminuat cuantumul prejudiciilor solicitate, deoarece din

momentul producerii accidentului nici Botezatu Maria, nici Botezatu Ion nu mai

activează în cîmpul muncii din motive de sănătate, respectiv nu dispun de un salariu,

din care considerente aprecierea gravității suferințelor psihice și fizice ale părților

vătămate nu este posibil;

- aplicîndu-i inculpatului o pedeapsă conform art. 90 Cod penal, instanța deja a

aplicat o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege;

- instanța de apel nu a argumentat diminuarea sumei prejudiciului moral încasat

în beneficiul lui Botezatu Maria;

- despre redactarea hotărîrii nu au fost înștiințați, deoarece la data indicată nu

era încă redactată, iar pe poștă nu au primit-o, și au aflat despre acest fapt la data de

09.12.2013, cînd le-au fost eliberate titlurile executorii în instanța de fond.

8.2. Avocatul Scrob Mihail în recursul declarat, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor cu achitarea lui

Scoarță Vitalie, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd

că:

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel;

- nu a fost dovedit faptul, că anume Scoarță Vitalie a încălcat regulile de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, că anume din vina

lui a fost cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a

sănătății altei persoanei;

- consideră, că cît în prima instanța, atît și în instanța de apel, cu certitudine s-a

constatat, că în producerea accidentului rutier a fost vinovat Botezatu Ion -

conducătorul motocicletei MT-10, cu numărul de înmatriculare IL AA 944;

- consideră că învinuirea este una abstractă, deoarece nu a fost invocat prin care

modalitate a imprudenței Scoarță Vitalie a săvîrșit infracțiunea – încrederea exagerată

în sine sau neglijența;

- nu este clar ce s-a avut în vedere cînd inculpatul a fost pus sub învinuire și

condamnat pentru faptul, că trebuia să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită ținînd seama de (...) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; că a condus vehiculul fără a ține cont de dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; că a condus mijlocul de transport fără a ține

cont de condițiile rutiere și situația rutieră;

- consecințele accidentului rutier se află în legătură cauzală cu acțiunile

motociclistului Ion Botezatu, care a încălcat cerințele alin. (1) din punctul 39 a

Regulamentului circulației rutiere, care prevede că prealabil începerii deplasării,

reîncolonării, sau schimbării direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se

asigure că această manevră va fi în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic;

6

- lipsește legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului Scoarță Vitalie și

consecințele survenite, deoarece dacă Ion Botezatu nu ar fi încălcat cerințele

Regulamentului, menționate anterior, consecințele respective nu ar fi survenit.

lărgit consideră, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele

considerente.

9.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către părțile vătămate Botezatu

Maria și Botezatu Ion.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red.

05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 octombrie 2013 a fost pronunțată la 05 noiembrie 2013, în

prezența părții vătămate Botezatu Ion, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată (Vol. II, f.d. 115), care a și fost înmînată sub recipisă părții vătămate

Botezatu Ion la 05 noiembrie 2013(Vol. II, f.d. 126).

Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu

recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală

nu a fost respectat de părțile vătămate Botezatu Ion și Botezatu Maria, deoarece

recursul în cauză a fost declarat de aceștia la 27 decembrie 2013 (Vol. II, f.d. 146),

adică peste termenul de 30 zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel, prin

urmare, Colegiul lărgit consideră că recursul în cauză este inadmisibil, fiindcă a fost

depus peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atît, părțile vătămate Botezatu Maria și Botezatu Ion nu au adus

argumente întemeiate în justificarea motivelor întîrzierii declarării recursului ordinar

depus la 27 decembrie 2013, indicînd declarativ, fără argumentare legală repunerea în

termen, invocînd despre eliberarea titlurilor executorii.

Colegiul penal invocă, că termenul de recurs este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea

de atac.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul ordinar

declarat de părțile vătămate Botezatu Maria și Botezatu Ion este inadmisibil, ca fiind

declarat peste termen.

9.2. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Scrob Mihail în numele

inculpatului Scoarță Vitalie.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul dat s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul ordinar la 02 decembrie 2013, împotriva deciziei instanței de apel

din 08 octombrie 2013, pronunțată în ședința publică pe 05 noiembrie 2013, ora

14.00, în termen.

Drept temeiuri pentru recurs, recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită -

temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat.

Instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele și probelor prezentate le-a

dat o apreciere corectă, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

7

penală, și în baza lor a adoptat o hotărîre legală și întemeiată. Astfel, corect prin

decizia instanței de apel a fost casată sentința Judecătoriei Ialoveni din 21 martie

2012 în latura civilă și pronunțată o nouă hotărîre în această parte, prin care de la

Scoarță Vitalie s-a încasat dauna morală în beneficiul părților civile și vătămate

Botezatu Ion – 20000 lei și Botezatu Maria – 10000 lei, în rest, sentința fiind

menținută.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră neîntemeiat argumentul

avocatului Scrob Mihail, precum că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită și nu au fost întrunite elementele infracțiunii, din următoarele considerente.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Colegiul penal lărgit reține, că instanțele de judecată, în baza probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-au

dat o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Scoarță V. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor

acestuia fiind justă.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios

în textul hotărîrilor instanțelor de judecată, prin care se confirmă vinovăția

inculpatului în cele incriminate, și anume: declarațiile părților vătămate Botezatu Ion

și Botezatu Maria, procesul verbal de examinare a obiectului și anume a motocicletei

MT-10 cu nr. de înmatriculare IL AA 944,procesul verbal de cercetarea a

automobilului de model „”VAZ 2107 cu n/î UN AJ 664, rapoartele de expertiză

medico-legale nr.3022/D, nr.2891/D, raportul de expertiză nr. 2148 din 20.10.2011,

procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier cu schițele respective.

Neîntemeiat Colegiul lărgit consideră și argumentul recurentului, precum că nu

a fost dovedit faptul, că anume Scoarță Vitalie a încălcat regulile de securitate a

circulației rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport, deoarece inculpatul,

efectuînd manevra de depășire, urma să respecte cerințele prevăzute de art. 42 pct.2,3

al Regulamentului Circulației Rutiere, conform cărora, „înafara localităților

conducătorii trebuie să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea dreaptă a

carosabilului; pe drumurile cu circulația dublu sens este interzisă intrarea pe partea

carosabilului destinată circulației în sens opus”; art. 45 alin.(l) lit. a), b), d,) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care stipulează expres că, „conducătorul

mijlocului de transport, trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, condițiile rutiere”; și de prevederile art.51 lit. b) al Regulamentului

Circulației Rutiere, care stipulează că înaintea depășirii, conducătorul vehiculului

trebuie să se asigure că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția

de a preselecta spre stânga”, însă aceste cerințe au fost ignorate de inculpatul Scoarță

Vitalie, care dorind să efectueze manevra de depășire a motocicletei de model MT, nu

8

a cedat efectuarea manevrei la stânga a motocicletei de model MT-10 cu numerele de

înmatriculare IL AA 944 condusă de Botezatu Ion, care a semnalizat din timp,

aprinznd atît semnalizatorul de cotire la stînga, cît și ridicînd mîna, iar ca urmare

unitățile de transport s-au tamponat, iar motocicleta s-a răsturnat.

Astfel, din învinuirea înaintată prin rechizitoriu (Vol. I, f.d. 89-94), este clar

indicat care anume cerințe, prevăzute de Regulamentul circulației rutiere, au fot

încălcate de către inculpatul Scoarță Vitalie în timpul conducerii automobilului

personal de model „VAZ 2107”, cu nr. de înmatriculare UN AJ 664, nerespectarea

cărora a dus la tamponarea motocicletei de model MT-10 cu numerele de

înmatriculare IL AA 944 condusă de Botezatu Ion, căruia i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr.3022/D vătămări corporale medii, iar

pasagerului care se afla pe motocicleta de model MT, părții vătămate Botezatu Maria,

conform raportului de expertiză medico-legală nr.2891/D - vătămări corporale ușoare,

cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Mai mult, faptul semnalizării din timp de

către partea vătămată Botezatu Ion a manevrei spre stînga, a fost confirmat de către

părțile vătămate pe întreg parcursul examinării cauzei penale, declarațiile acestora

fiind identice, nu au avut un caracter contradictoriu și au coroborat cu celelalte

materiale examinate pe cauza dată.

Prin urmare, afirmațiile recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de

comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin

probelor și materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu

echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția

ultimului în săvîrșirea infracțiunii imputate.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că la aplicarea pedepsei lui

Scoarță Vitalie pentru infracțiunea comisă, instanțele de judecată au acordat deplină

eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal și astfel, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a menține sentința în latura penală, prin care i-a fost stabilită

pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia .

La fel, sunt juste concluziile instanței de apel de a casa sentința în latura civilă,

invocînd că prima instanță greșit a dispus încasarea prejudiciului cauzat prin

infracțiune din contul inculpatului Scoarță Vitalie doar în beneficiul părții vătămate

Botezatu Maria, deoarece conform raportului de expertiză medico-legală nr.3022/D și

părții vătămate Botezatu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale medii, iar părții

vătămate Botezatu Maria, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2891/D i-

au fost cauzate vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Astfel, instanța de apel, corect, ținînd cont de prevederile art. 1423 Cod civil, a dispus

încasarea de la inculpatul Scoarță Vitalie în beneficiul părții vătămate Botezatu Maria

a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și în beneficiul lui Botezatu Ion a sumei de

20000 lei, menționînd totodată, că suma de 70000 lei, indicată de apelanți este una

exagerată în raport cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate

părților vătămate prin acțiunile ilegale ale inculpatului.

Totodată, motivele invocate de recurent cu referire la vinovăție, au fost

verificate minuțios în instanța de apel și actele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor

de fapt și de drept, care au dus la respingerea apelului acestuia. Careva motive

relevante, asupra cărora instanța de apel nu s-a expus în susținerea argumentelor

invocate, recurentul instanței de recurs nu a prezentat.

9

În acest context, Colegiul lărgit conchide că temeiurile pentru recurs ordinar

declarate de avocatul Scrob Mihail în numele inculpatul Scoarță Vitalie, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea

în instanța de recurs și din aceste considerente recursul urmează a fi respins, ca

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către părțile

vătămate Botezatu Maria, Botezatu Ion și de către avocatul Scrob Mihail în numele

inculpatului Scoarță Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 octombrie 2013, în cauza penală privindu-l pe Scoarță Vitalie

Chiril, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 03 iunie 2014, ora 950.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Alerguș Constantin

Guzun Ion

Sternioală Oleg

Corolevschi Ion

Copia corespunde originalului Timofti Vladimir

10