1ra-728/14 — Art. 264 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 23mai 2013, Zlobin Gheorghi a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod Penal la 1 (unu) an închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 90 Cod Penal, pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an. Acțiunea civilă a Anei Perciun a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Zlobin Gheorghi în beneficiul Anei Perciun a prejudiciul material în sumă de de 12 668 (doisprezece mii șase sute șaizeci și opt) lei și prejudiciului moral în sumă de 3000 (trei mii) lei.

În fapt, pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Zlobin Gheorghi la 04 septembrie 2012, aproximativ la orele 10.40 minute, conducînd autoturismul de model „Toyota Corola”, cu n/î C IV 177, deplasîndu-se pe str. Meșterul Manole, mun. Chișinău și ajungînd la intersecția cu str. Vadul lui Vodă, nu a manifestat prudență sporită la trafic, a ignorat cerințele art.20 alin.(l) a RCR conform căruia: „Semnalul de culoare roșie interzice trecerea. La semnalul roșu al 1 semaforului vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în lipsa acestora - imediat înaintea semaforului” și, prin urmare, efectuînd manevra de trecere a intersecției la semnalul roșu al semaforului, a generat o situație de accident șoferului Chipar Victor Dumitru, care conducea microbuzul de model „Mercedes 313CDI” cu n/î C MM 749 și se deplasa pe str.Vadul lui Vodă, în direcția str.Meșterul Manole. In scopul evitării survenirii unor consecințe mai grave și pentru evitarea ciocnirii cu autoturismul „Toyota Corola”, șoferul Chipar Victor, a întreprins o frînare bruscă, în rezultatul căreia, în salonul microbuzului a căzut pasagera Perciun Ana Pavel, a.n. 1965. Prin urmare, conform raportului de constatare medico-legală nr.2718/D din 19.10.2012 pasagera Perciun Ana s-a ales cu vătămări corporale medii, exprimate prin: „traumă cranio cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura osului pubian pe stînga fără deplasare”. 2.1. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a considerat că corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate, suspendînd condiționat executarea pedepsei, conform art. 90 Cod penal, ținînd cont de faptul că infracțiunea comisă de inculpat este una mai puțin gravă, a fost comisă din imprudență, inculpatul nu prezintă pericol pentru societate. S-a ținut cont și de starea materială dificilă a inculpatului, care nu face posibilă aplicarea pedepsei sub formă de amendă. Totodată, de către instanța de fond, s-a apreciat și irațional ți privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece în ședința de judecată s-a stabilit că mijlocul de transport este unica sursă de venit a inculpatului, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport nu va face posibil de acordat ajutorul necesar părții vătămate.

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul Zlobin Gheorghi a declarat apel, prin care a solicitat, casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care să fie încetat procesul penal conform art.55 Cod penal cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională cu numirea unei pedepse minime. De asemenea, solicită stabilirea sumei obiective a prejudiciului moral cauzat părții vătămate Ana Perciun în mărime 1000 lei și respingerea cerințelor părții vătămate în ce privește prejudiciul material, ca fiind neîntemeiate. În motivarea apelului inculpatul a indicat, că pedeapsa cu închisoare stabilită de instanța judecătorească este prea aspră și contravine art.7 Cod penal, care prevede, că la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. 2 La examinarea cauzei instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art.75 și 76 Cod penal. De asemenea suma recunoscută de către instanța de judecată cu titlu de prejudiciul moral de 3 000 lei este exagerată, dar mărimea prejudiciului material de 12 668 lei nu este probată din partea părții vătămate și fără careva argumente anexate în scris, care confirmă necesitatea urmării tratamentului în suma dată. Prin urmare, sunt prezente toate cerințele stabilite de art.55 Cod penal care stabilește că, persoana care a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Mai mult ca atît, în conținutul sentinței instanța se referă clar la circumstanțele atenuante și anume: infracțiunea a comis-o pentru prima oară, se căiește sincer de cele comise, după săvîrșirea infracțiunii, precum și în instanța de judecată, inculpatul a avut un comportament cuvenit, care atestă faptul că este conștient de faptele ce le-a comis. 3.1 Apel a declarat și avocatul Teodor Guțu în numele inculpatului prin care a solicitat, casarea sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea civilă a părții vătămate Perciun Ana să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului avocatul în numele inculpatului a indicat, că deoarece inculpatul Zlobin Gheorghi a achitat Anei Perciun suma de 3500 lei, cu această sumă a acoperit pe deplin cheltuielile de tratament suportate și prejudiciul moral cauzat. Nu pot fi recunoscute drept cheltuieli reale copiile facturilor anexate la acțiunea civilă (din nou autentificate de către judecătorul Malîi Ala), cu prețul medicamentelor și a serviciilor, care real nu au fost suportate de către Perciun Ana (în ședința de judecată a declarat, că nu le-a procurat din motivul lipsei de bani, însă nu a dorit să primească încă o sumă de 3000 lei propuși de Zlobin Gheoeghi, deoarece dorea o sumă mai mare și anume -30 000 lei), iar concluzia instanței, că cerința de reparare a prejudiciului material suportat prin tratament și tratament de reabilitare a părții vătămate este întemeiată și probată este eronată, deoarece cheltuieli reale pentru aceste tratamente Perciun Ana nu a suportat, iar de tratament de reabilitare nici nu a avut nevoie. Consideră că concluzia instanței de fond, precum că inculpatul Zlobin Gheorghi a recunoscut parțial acțiunea civilă este eronată. În procesul-verbal al ședinței de judecată din 23.04.2013 (f.d.113), Zlobin Gheorghi nu a recunoscut acțiunea civilă, motivînd poziția sa prin faptul, că s-a achitat integral cu partea vătămată Perciun Ana pentru cele comise de el din imprudență. 3 La fel instanța, încasînd sume exagerate din contul inculpatului Zlobin Gheorghi, nu a ținut cont de situația materială a lui și de recomandările p.7 din Hotărîrea Plenului CSJ nr.6 din 04 iulie 2005, trecînd cu vederea mai multe circumstanțe importante, care îl vizează inculpat cum ar fi, că la moment inculpatul nu este apt de muncă, este pensionar pe limita de vîrstă, nu dispune de alte venituri în afară de pensie și mai are la întreținere și un copil minor de doar 7 ani. 3.2 Apel suplimentar a declarat avocatul în numele inculpatului Zlobin Gheorghi prin care solicită constatarea faptului violării drepturilor și libertăților fundamentale a lui Zlobin Gheorghi prevăzute de Constituția Republicii Moldova și tratate internaționale la care Republica Moldova este parte, cu declararea nulității a ordonanței de punere sub învinuire din 26.10.2012 și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și emiterea hotărîrii de achitare a ultimului de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal pe motiv că nu sa constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului avocatul în numele inculpatului a invocat că, în conformitate cu art.409 alin.(2) din Codul de procedură penală instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului. Astfel, în conformitate cu art.85 alin.(3) Cod procedură penală înainte de a începe efectuarea acțiunii procesuale, organul de urmărire penală sau instanța de judecată stabilește identitatea și competența interpretului, traducătorului, domiciliul lui, precum și în ce relații se află cu persoanele care participă la acțiunea respectivă, îi explică drepturile și obligațiile lui și îl previne de răspunderea penală pentru traducerea intenționat greșită sau pentru eschivarea de la îndeplinirea obligațiilor sale. Aceasta se consemnează în procesul-verbal și se certifică prin semnătura interpretului, traducătorului. In ordonanța de punere sub învinuire din 26.10.2012 nu este indicat că în cadrul înaintării învinuirii a participat translatorul. În baza art.85 alin.(2) Cod de procedură penală judecătorul, procurorul, persoana care efectuează urmărirea penală, apărătorul, reprezentantul legal, grefierul, expertul, martorul nu sunt în drept să-și asume obligații de interpret, traducător, chiar dacă posedă limbile și semnele necesare pentru traducere. Din motive enunțate mai sus Zlobin Gheorghi a fost lipsit de posibilitatea de a face cunoștință de ordonanța de punere sub învinuire în limba pe care o posedă astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2013, a fost admis apelul inculpatului Zlobin Gheorghi și a avocatului în numele acestuia, casată parțial, din alte motive, sentința doar în partea stabilirii pedepsei și 4 pronunțată o nouă hotărîre potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care lui Zlobin Gheorghi, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale - 4000 lei. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că probele pe cauza dată au fost analizate și verificate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative: „Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății”. Vinovăția se confirmă elocvent prin declarațiile inculpatului Zlobin Gheorghi, declarațiile parții vătămate Ana Perciun , declarațiile martorului Chipar Victor, prin materialele cauzei, inclusiv: procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 04.09.2012 fototabelul și schița accidentului rutier, (f.d.6-13); certificatul de accident rutier (f.d.14); raportul de expertiză medico-legală nr.2718/D din 19.10.2012, conform căruia, Perciun Ana s-a ales cu vătămări corporale medii, exprimate prin: „traumă cranio-cerebrală închisă manifestară prin comoție cerebrală, fractura osului pubian pe stînga fără deplasare” (f.d.30). Instanța de apel a conchis ca fiind nefondate și lipsite de temei, argumentele invocate de inculpatul Zlobin Gheorghi privind aplicarea prevederilor art.55 Cod penal, deoarece totalitatea de circumstanțe atenuante invocate de către inculpat pot duce doar la aplicarea unei pedepse mai blînde prevăzute de sancțiunea prevăzută de art.264 alin.(1) Cod penal, dar nu și posibilitatea încetării procesului penal cu atragerea la răspundere contravențională, cu atît mai mult în situația în care nici prejudiciul nu a fost recuperat, iar careva circumstanțe excepționale la materialele cauzei nu au fost anexate. Astfel, Instanța de apel a considerat, că circumstanțele invocate de către inculpat și avocatul acestuia nu îndreptățesc fapta comisă de el și prin urmare nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, care nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvîrșirea a astfel de infracțiuni, or aplicarea unei pedepse penale cu amendă ar asigura conștientizarea de către Zlobin Gheorghi a faptelor comise, cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de securitatea la trafic. La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Zlobin Gheorghi, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, Instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de gravitatea infracțiunii săvîrșite, 5 de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, aplicîndu-i o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei astfel, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în limitele sancțiunii prevăzute la acest articol. Instanța de apel a respins ca nefondat și argumentul părții apărării precum că, în cadrul urmăririi penale nu a participat traducătorul, deoarece potrivit materialelor cauzei, translatorul a participat și actele i-au fost traduse în limba rusă, pe care o cunoaște bine, fapt ce este demonstrat prin inscripția personală (cu mîna proprie) a lui Zlobin de pe procesul verbal despre notificare privind dispunerea expertizei și comunicarea acestuia, precum că i s-a tradus actul în cauză f.d.28 – verso, f.d.31-verso; la recunoașterea în calitate de bănuit și audierea în această calitate, la fel a participat traducătorul Madan, fapt confirmat prin semnătura acestuia f.d.46, 49; drepturile și obligațiile i-au fost înmînate contrasemnătură în ambele limbi; ordonanța de punere sub învinuire i-a fost înmînată în limba rusă (f.d.58), unde a fost audiat în calitate de învinuit, declarînd că, cu învinuirea a făcut cunoștință și îi este clară (f.d.59); de asemenea, la prezentarea materialelor cauzei a participat translator, fapt confirmat prin contrasemnătura traducătorului Madan Victoria. Prin urmare, careva încălcări ale drepturilor și intereselor inculpatului nu au fost constatate. De asemenea instanța de apel a conchis că, instanța de fond absolut corect și întemeiat a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite părții vătămate Perciun Ana cu titlu de prejudiciu material și moral în sumă totală de 15668 lei, care îi va aduce satisfacție echitabilă pentru suferințele suportate în urma accidentului rutier.

Împotriva hotărîrilor menționate avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, fără a invoca careva temei prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, solicitînd declararea nulității ordonanței de punere sub învinuire din 26.10.2012 emise în privința lui Zlobin Gh., casarea hotărărilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, respingerea acțiunii civile înaintate de Perciun A. , constatarea faptului violării drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatului prevăzute de Constituția Republicii Moldova și tratate internaționale la care Republica Moldova este parte. În susținerea recursului a mai menționat, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, or instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, precum și norma aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri pe un caz similar emisă anterior de Curtea Supremă de Justiție. 6 În cadrul înaintării învinuirii din 26.10.2012 (f. d. 57) nu a fost prezent translatorul și respectiv ordonanța de punere sub învinuire nu a fost tradusă lui Zlobin G. în limba rusă pe care o posedă. De asemenea dl Zlobin G. nu a primit rechizitoriul în limba pe care o cunoaște, astfel fiind încălcate grav drepturile persoanei la interpret. Ce se referă la latura civilă, instanța de apel nu a luat în considerație motivele indicate în apel de către apărătorul Teodor Guțu în special, inițial la 04.09.2013 în timpul producerii accidentului Zlobin Gh. a transportat-o pe Perciun A. în spital, achitînd suma de 3500 MDL, ceia ce se confirmă prin recipisă din 05.09.2012 (f. d. 132), iar în cadrul audierii în ședința de judecată partea vătămată Perciun A. nu a negat primirea acestei sume bănești. În materialele cauzei lipsesc bonurile de plată pentru tratament în original, sau autentificate în conformitate cu legislația în vigoare. Cheltuielile reale de tratament suportate de Perciun A. sunt în mărime de 786,23 MDL, confirmate prin copiile bonurilor de plată autentificate de către Judecătorul Malîi Ala. Din suma de 3500 MDL, achitată d-nei Perciun A., 786,23 MDL au fost folosiți pentru medicamente și tratament, iar diferența de 2714,00 a acoperit prejudiciul moral. Totodată nu pot fi recunoscute drept cheltuieli reale, prin urmare folosite în calitate de probe copiile facturilor anexate la acțiunea civilă, cu prețul medicamentelor și serviciilor, care real nu au fost suportate de către Perciun A.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrilor menționate, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. 6.1. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță. Colegiul penal menționează, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a 7 procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrilor recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) a art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În consecință, aflîndu-se în imposibilitate procesual-penală de a face o analiză a fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărîrilor atacate pe baza materialului din dosarul cauzei, Colegiul penal, în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, va decide asupra inadmisibilității recursului ordinar înaintat de avocat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Zlobin Gheorghi, împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 mai 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2013, în cauza penală în privința lui Zlobin Gheorghi, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 14.05.2014 Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu 8 9