1ra-742/2014 — art. 42, 191 alin. 5 Cod penal

1ra-742/2014 — art. 42, 191 alin. 5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-742/2014

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Nicolae Gordilă și Constantin Alerguș,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2013,

declarate de către avocații Bulat Alexandru, Bargan Grigore, Bulbuc Boris, în

numele inculpatului,

Gherman Andrei Andrei, născut la 02 noiembrie 1975,

originar și domiciliat mun. Bălți str. Alecu Russo 3, ap. 43.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

23.10.2012-06.12.2013

04.03.2014 – 16.04.2014

C O N S T A T Ă :

Gherman A.A. învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191

alin. (5) CP, a fost achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii

imputate.

că, la 26.11.2010, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Leașan Vadim

Grigore și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționînd

la indicațiile lui Leașan V.G., în baza unei procuri false cu nr. 095 din 23.06.2010,

precum că a fost eliberată de către cet. Țurcanu Veaceslav Vasile pe numele lui

Gherman A.A. și notificată la ambasada Republicii Moldova în Austria, a efectuat

în incinta biroului înmatricularea transportului nr.1 al Întreprinderii de Stat

„Registru” operațiunea de radiere nr.26 a mijlocului de transport de model BMW

X6 cu n/î BLCD 529, de pe numele lui Țurcanu V.V. cu ulterioara înmatriculare a

transportului pe numele lui Leașan V.G., astfel, însușind în mod ilegal bunurile

altei persoane încredințate în administrare, cauzîndu-i lui Țurcanu V.V. o pagubă

1

materială în proporții deosebit de mari în sumă de 773.100 lei ce constituie 38.655

unități convenționale.

Acțiunile inculpatului Gherman A.A., de către organul de urmărire penală au

fost calificate în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP, după indicii calificativi,

complice la săvîrșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, adică, însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului săvîrșită de mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, prin care Gherman A.A. să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP, la 8 ani 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În argumentarea apelului

procurorul a invocat aprecierea eronată a probelor care, în opinia lui, dovedesc

vinovăția inculpatului de cele incriminate, precum și ignorarea probelor acuzării de

către instanța de fond.

2011, a fost respins apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

septembrie 2012 a fost admis recursul declarat, casată decizia și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale instanța de recurs a menționat că instanța de apel a

susținut motivarea primei instanțe privind achitarea inculpatului, fără a examina

motivele invocate de apelant. Din cuprinsul deciziei se observă că instanța de apel

nu a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză. În

decizia pronunțată lipsesc careva mențiuni referitor la aprecierea probelor cercetate

în ședința de judecată.

2013 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o hotărîre nouă,

prin care Gherman A.A. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42, 191

alin. (5) CP, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă cu încasarea de la Gherman A.A. în beneficiul lui

Țurcanu V.V. suma de 773.100 lei.

Instanța de apel a constatat că Gherman A.A. la 26.11.2010, fiind în înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Leașan V.G. și alte persoane nestabilite de organul

de urmărire penală, acționînd la indicațiile lui Leașan V.G. în baza unei procuri

false cu nr. 095 din 23.06.2010, eliberată chipurile de către Țurcanu V.V. pe numele

lui Gherman A.A. și notificată la ambasada Republicii Moldova în Austria, a

2

efectuat în incinta Biroului înmatricularea transportului nr. 1 a întreprinderii de

Stat „Registru" operațiunea de radiere nr. 26 de pe numele lui Țurcanu V.V. cu

ulterioara înmatriculare pe numele său a mijlocului de transport de model „BMW

X6", anul fabricării 2009 cu numerele de înmatriculare BLDC 529, care la momentul

efectuării acțiunilor în cauză se afla peste hotarele RM în administrarea lui Leașan

V.G., însușind în așa mod ilegal bunurile altei persoane încredințate în

administrare, cauzând lui Țurcanu V.V. o pagubă materială în proporții deosebit de

mari în sumă de 773.100 lei, ce constituie 38.655 unități convenționale.

Prin acțiunile sale intenționate inculpatul Gherman A.A. a comis infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP - „Complice la săvîrșirea infracțiunii de

delapidare a averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, săvîrșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari".

Inculpatul, fiind audiat nu a recunoscut vina și a declarat că este cunoscut atît

cu Leasan V.G., care îi este cumătru, cît si cu Țurcanu V.V. La urmărirea penală a

depus declarații contradictorii, declarând, că la momentul înmatriculării

automobilului nu cunoștea ce fel de model de automobil trebuia înmatriculat și cine

era proprietarul (f.d. 96-107,vol.l).

Insă, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii a fost demonstrată la

judecarea cauzei în instanța de apel prin următoarele probe: declarațiile părții

vătămate, martorului Obadă S., plîngerea lui Țurcanu V.V. din 04.12.2010,

documentele de la SRL „Auto Space" din care rezultă că, contractul de vînzare-

cumpărare a mijlocului de transport de model „BMW X6" cu nr/î BL DC 529 a.f.

2009 a fost încheiat la 05.09.2009 de către compania SRL „Auto Space" și Țurcanu

V.V., informația parvenită de la Serviciul de Grăniceri, certificatul din 10.01.2011

eliberat de Departamentul afacerilor consulare a MAE și IE RM cu nr. DC-

05/424/205 din 10.01.2010, documentele ridicate la 27.01.2011 de la BÎT nr. 4 a ÎS

„Registru" a MTIC, procesul verbal de percheziție, procesul verbal de examinare

din 20.03.2011 a obiectelor depistate la domiciliul lui Gherman A.A., coletul cu

actele ridicate de la domiciliul lui Gherman Andrei, procesul-verbal de examinare a

convorbirilor telefonice efectuate între Gherman A.A. și Țurcanu V.V.

Argumentele inculpatului și concluziile instanței de fond referitor la

nevinovăția lui Gherman A.A., în opinia instanței de apel nu pot fi luate în

considerație, fiindcă contravin circumstanțelor cauzei stabilite în instanța de apel și

se combat prin probele cercetate.

Apreciate în cumul probele cercetate la judecarea cauzei confirmă cu

certitudine complicitatea inculpatului la comiterea infracțiunii imputate, prevăzută

de art. art. 42 alin. (5); 191 alin. (5) Cod penal.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă instanța de apel, în baza

prevederilor art.7,61, 75-78 CP, a ținut cont de faptul că, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

3

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată persoanelor ce au săvârșit

infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, că pedeapsa are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Astfel, instanța de apel a luat în considerare că inculpatul a comis o infracțiune

care conform art. 16 CP se califică ca deosebit de gravă, nu a conștientizat gradul

prejudiciabil al faptei comise, nu a încercat să recupereze dauna cauzată, totodată a

ținut cont, că inculpatul anterior nu a fost condamnat, de aceia instanța de apel a

aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoare în limitele minime prevăzută de

sancțiunea art. 191 alin. (5) CP.

Acțiunea civilă înaintată de către Țurcanu V.V. a fost admisă, reieșind din

prejudiciul imputat în învinuire, adică valoarea automobilului în sumă de 773.100

lei.

CPP, cu recurs de către avocatul Bulat Alexandru, în numele inculpatului, în care se

solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că:

- probelor administrate la caz le-a fost dată o apreciere juridică greșită;

- judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului și a apărătorului

ales;

- instanța de apel nu a administrat și nu a cercetat probele acumulate în prima

instanță și nu au fost verificate declarațiile și probele examinate în instanța de fond;

- în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă (motivul și scopul);

- apărătorul nu a fost citat despre examinarea cauzei în instanța de apel.

8.1 Decizia instanței de apel se contestă cu recurs și de către avocatul Bargan

Grigore, în numele inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu menținerea

sentinței.

8.2 Decizia instanței de apel se contestă, de asemenea cu recurs și de către

avocatul Bulbuc Boris, în numele inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu

dispunerea achitării inculpatului, din motivul că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii incriminate.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor

declarate din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Luînd în considerație faptul că, deși, avocații Bargan Grigore și Bulbuc Boris

și-au asumat responsabilitatea să prezinte suplimentar cererile de recurs motivate,

4

însă obligația dată nu a fost executată, Colegiul se va expune asupra recursului

motivat declarat de către avocatul Bulat Alexandru.

Din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea cauzei, a

ținut cont în deplină măsură de indicațiile Curții Supreme de Justiție precum și de

prevederile art. 26, 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere

justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în

ansamblul au confirmat vinovăția inculpatului Gherman A.A. în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP - „Complice la săvîrșirea

infracțiunii de delapidare a averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșită de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții deosebit de mari".

În opinia instanței de recurs, instanța de apel analizând obiectiv

circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate, corect a concluzionat că,

argumentele invocate în sentința de achitare sunt eronate și lipsite de suport

probator, instanța de fond nu a dat o apreciere justă tuturor probelor prin

coroborarea acestora. Ca urmare, instanța de fond eronat a apreciat probele

administrate la dosar, circumstanțele cauzei și fapta prejudiciabilă adusă, care se

află în legătură directă cu vinovăția inculpatului. Astfel, nu și-a găsit confirmare

argumentul recurentului privind aprecierea juridică greșită a probelor administrate

la caz.

De asemenea, Colegiul consideră că, instanța de apel corect a evidențiat că:

„Prima instanță eronat și nemotivat a indicat în sentință la nevinovăția inculpatului,

rezumând, că odată ce Gherman A.A. nu a văzut automobilul, care la acel moment era peste

hotarele țării și deoarece nu știa chipurile, că procura a fost falsificată, dînsul nici nu poate

fi tras la răspundere”.

La acest capitol instanța de recurs în acord cu instanța de apel consideră că,

potrivit învinuirii imputate inculpatului și probelor cercetate, Gherman A.A. a

comis infracțiunea prin coparticipație cu alte persoane, prin înțelegere prealabilă cu

persoana, căreia i-a fost transmis bunul în administrare temporară. Adică Gherman

A.A. fără careva temei legal a înregistrat autovehiculul ce aparținea altei persoane

Țurcanu V.V., dar transmis temporar în administrare lui Leașan V.G., cauzînd

daună materială în proporții deosebit de mari părții vătămate.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel justificat a respins ca nefondate

afirmațiile inculpatului, precum că dînsul nu cunoștea despre falsitatea procurii, că

nu cunoștea cui aparține autovehiculul, ori potrivit pct. 9, 46 al Regulamentului cu

privire la Registrul de stat al Transporturilor aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.1047 din 08.11.1999 este prevăzută procedura înmatriculării de stat și

reînmatriculării vehiculelor, sunt prevăzute actele necesare, care se prezintă la

înmatriculare.

5

În corespundere cu pct. 46 lit. c) al Regulamentului nominalizat, la

înmatricularea de stat pot fi prezentate în calitate de documente de înmatriculare,

inclusiv procurile de administrare și dispunere de vehicule, ceia ce a avut loc în

cazul din speță, însă potrivit pct. 2, 5 al Regulilor de testare tehnică a

autovehiculelor și remorcilor acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1047

din 08.11.1999 - se efectuează testarea tehnică a autovehiculelor în scopul verificării

vehiculelor în vederea corespunderii normelor și standardelor naționale de

securitate a circulației rutiere și a protecției mediului, depistării vehiculelor și

agregatelor acestora aflate în căutare, respectării de către posesorii acestora a

legislației fiscale și de asigurare, precum și actualizării bazei informaționale de date

a Registrului de stat al transporturilor. Testarea tehnică se efectuează contra plată

în conformitate cu tarifele aprobate de Guvern.

In materialele dosarului fiind prezente actele semnate de către inculpat,

inclusiv cererile de reînmatriculare, contractul de cumpărare-vînzare a

automobilului de model „BMW X6" cu nr/î BL DC 529 semnat de Gherman A.A.

din numele său și din numele lui Țurcanu V.V. în baza procurii nr. 095 din

23.06.2010, ordinul de încasare din 26.11.2010 de la Gherman A.A. a taxei de 900 lei.

Prin urmare, Colegiul constată temeinicia concluziei instanței de apel că

afirmațiile inculpatului sunt declarative în scopul evitării răspunderii penale,

precum că el a efectuat înmatricularea automobilului lui Țurcanu V.V „cu ochii

închiși,, adică, fără a se interesa cine i-a transmis actele pentru înmatriculare, care

era conținutul actelor, din ce cauză trebuie să înmatriculeze un bun străin cu

valoarea de peste jumătate de milion de lei pe numele său.

În concluzie, Colegiul menționează că, apreciate în cumul probele cercetate la

judecarea cauzei confirmă cu certitudine complicitatea inculpatului la comiterea

infracțiunii imputate, prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs constată, raportat la norma de incriminare în

vigoare, că fapta imputată inculpatului, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute în art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, complice la săvîrșirea

infracțiunii de delapidare a averii străine, astfel încât soluția curții de apel este

întemeiată și argumentul recurentului precum că în acțiunile inculpatului lipsește

latura subiectivă (motivul și scopul) nu este incident la caz.

Reieșind din cele relatate, Colegiul constată că Curtea de Apel corect a

considerat nejustificată și neîntemeiată concluzia instanței de fond, că acțiunile

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate, deoarece potrivit

probelor menționate se constatată cu certitudine că, ultimul a săvârșit infracțiunea

imputată.

Un alt argument invocat de către recurent este faptul că instanța de apel nu a

administrat și nu a cercetat probele acumulate în prima instanță și nu au fost

verificate declarațiile și probele examinate în instanța de fond.

6

Analizînd materialele cauzei, Colegiul constată că conform procesului-verbal

al ședinței de judecată în instanța de apel din 06.12.2013 (f.d.157, v.2), au fost

verificate probele pe caz, părțile participante la dosar au menționat că „întrebări nu

sunt”, iar la soluționarea de către instanța de apel a chestiunii: „Se pune în discuție

necesitatea cercetării suplimentare a probelor administrate de instanța de fond”,

procurorul, avocatul inculpatului și partea vătămată, care au fost prezenți la

ședința de judecată, au declarat că „nu este necesar”, fapt ce duce la netemeinicia

argumentului invocat și respectarea procedurii de rejudecare de către instanța de

apel. Mai mult ca atît, în materialele cauzei nu sunt prezente careva obiecții la

procesul-verbal menționat, în acest sens.

Criticele recurentului în sensul că judecarea cauzei a avut loc fără participarea

inculpatului și apărătorului ales, precum și apărătorul nu a fost citat despre

examinarea cauzei în instanța de apel, în viziunea Colegiului, de asemenea, sunt

neîntemeiate, deoarece examinarea cauzei în instanța de apel a fost amînată de

multe ori din motivul lipsei inculpatului și avocatului ales Bulat Alexandru, și

anume:

- la ședința de judecată din 12.12.2012 (f.d.98, v.2), deși avocatul ales și

inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.95, 96, v.2);

- la ședința de judecată din 23.01.2013 (f.d.103-104, v.2), deși avocatul ales și

inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.100, 101, v.2), a fost pusă

în sarcina procurorului de a asigura prezența inculpatului și a fost solicitat un

avocat din oficiu pentru inculpat;

- la ședința de judecată din 13.03.2013 (f.d.110-111, v.2), deși avocatul din

oficiu și inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.108, v.2);

- la ședința de judecată din 27.03.2013 (f.d.123-124, v.2), unde s-a dispus

anunțarea în căutare a inculpatului (f.d. 126-127, v.2);

- la ședința de judecată din 24.04.2013 (f.d.131-132, v.2);

- la ședința de judecată din 10.06.2013 (f.d.138-139, v.2);

- la ședința de judecată din 10.09.2013 (f.d.142-143, v.2), deși inculpatul a fost

citat legal, fapt confirmat prin aviz recepționat de soția inculpatului (f.d.149, v.2),

unde s-a și dispus anunțarea în căutare a inculpatului repetată (f.d. 147-148, v.2);

Astfel, Colegiul consideră că deși instanța de apel a întreprins multiple măsuri

necesare pentru citarea legală, căt a avocatului din oficiu, atît și a inculpatului, la

ședința de judecată din 06.12.2013 (f.d. 157, v.2), audiind opinia participanților la

proces, instanța de apel în mod justificat a considerat posibilă examinarea cauzei în

lipsa inculpatului, în privința căruia este pornit dosar de căutare.

Mai mult ca atît, Colegiul atestă că reieșind din materialele cauzei, la etapa

urmăririi penale, la examinarea cauzei în instanța de fond, instanța de apel și

instanța de recurs a participat avocatul ales Bulat Alexandru, în baza unicului

mandat MA nr.0086551 din 14.02.2011, unde nu este specificată instanța concretă la

care urma să participe apărătorul (f.d. 92, v.1). Semnificativ este și faptul că, după

7

ce avocatul Bulat A. a participat la examinarea cauzei în instanța de recurs, unde s-

a dispus rejudecarea cauzei, acesta a fost citat legal despre examinarea cauzei de

către instanța de apel, fapt confirmat prin semnătura lui pe avizul de recepție

(f.d.95,101, v.2), ce denotă încă o dată faptul că instanța de apel a întreprins toate

măsurile întru înștiințarea avocatului ales despre faptul examinării cauzei. Însă

avocatul ales nu a venit, ceea ce a determinat instanța de apel întemeiat să solicite

avocat din oficiu.

În susținerea celor menționate, Colegiul evidențiază temeinicia concluziei

instanței de apel, că inculpatul fiind citat legal de mai multe ori nu s-a prezentat la

judecarea apelului, nu a informat instanța despre imposibilitatea prezentării la

ședință, fiind anunțat în căutare în mod repetat la 27 martie și 10 septembrie 2013.

Reieșind din circumstanțele constatate, instanța de apel justificat a dispus

finisarea judecării apelului în lipsa inculpatului. Pe parcursul a mai mult de un an,

instanța de apel în scopul respectării prevederilor art. 412 alin. (3) CPP a întreprins

măsurile legale de a înștiința inculpatul despre necesitatea prezentării și participării

la judecarea apelului, având în vedere în acest sens jurisprudența Curții Supreme

de Justiție și jurisprudența Curții Europene pe cauze concrete cu privire la

respectarea dreptului părților la un proces echitabil.

In contextul celor enunțate, prin prisma art. 321 alin. (6) CPP, instanța de apel

corect a conchis, că Gherman A.A. a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului

său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal, deoarece se sustrage de la

judecată.

Avocatul Bulat A. în recursul declarat a invocat ca temei pentru recurs pct. 4),

6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume: „judecata a avut loc fără

participarea inculpatului precum și a apărătorului cu care este încheiat contract de asistență

juridică, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii”.

În opinia instanței de recurs nu este incident la cazul supus judecării

temeiurile invocate, acestea fiind analizate detailat în pct. 9 al prezentei decizii,

precum și deoarece instanța de apel a examinat cauza penală fără careva abateri de

la normele materiale și de procedură, corect a apreciat circumstanțele de fapt și de

drept sub toate aspectele, încadrînd corect acțiunile inculpatului.

Avînd în vedere cele supra menționate, Colegiul conchide că temeiurile

invocate de recurenți nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii

adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind

vădit neîntemeiate.

8

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2013, declarate de către avocații Bulat

Alexandru, Bargan Grigore, Bulbuc Boris, în numele inculpatului, Gherman

Andrei Andrei, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 14 mai 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nicolae Gordilă

Constantin Alerguș

9