1ra-742/2014 — Art. 42, 191 alin. 5 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 25 iulie 2011, Gherman A.A. învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP, a fost achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii imputate.

Gherman A.A., de către organul de urmărire penală a fost învinuit de faptul că, la 26.11.2010, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Leașan Vadim Grigore și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționînd la indicațiile lui Leașan V.G., în baza unei procuri false cu nr. 095 din 23.06.2010, precum că a fost eliberată de către cet. Țurcanu Veaceslav Vasile pe numele lui Gherman A.A. și notificată la ambasada Republicii Moldova în Austria, a efectuat în incinta biroului înmatricularea transportului nr.1 al Întreprinderii de Stat „Registru” operațiunea de radiere nr.26 a mijlocului de transport de model BMW X6 cu n/î BLCD 529, de pe numele lui Țurcanu V.V. cu ulterioara înmatriculare a transportului pe numele lui Leașan V.G., astfel, însușind în mod ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrare, cauzîndu-i lui Țurcanu V.V. o pagubă 1 materială în proporții deosebit de mari în sumă de 773.100 lei ce constituie 38.655 unități convenționale. Acțiunile inculpatului Gherman A.A., de către organul de urmărire penală au fost calificate în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP, după indicii calificativi, complice la săvîrșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, adică, însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului săvîrșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Gherman A.A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP, la 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În argumentarea apelului procurorul a invocat aprecierea eronată a probelor care, în opinia lui, dovedesc vinovăția inculpatului de cele incriminate, precum și ignorarea probelor acuzării de către instanța de fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2011, a fost respins apelul declarat și menținută sentința fără modificări.

Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2012 a fost admis recursul declarat, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale instanța de recurs a menționat că instanța de apel a susținut motivarea primei instanțe privind achitarea inculpatului, fără a examina motivele invocate de apelant. Din cuprinsul deciziei se observă că instanța de apel nu a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză. În decizia pronunțată lipsesc careva mențiuni referitor la aprecierea probelor cercetate în ședința de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2013 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o hotărîre nouă, prin care Gherman A.A. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42, 191 alin. (5) CP, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă cu încasarea de la Gherman A.A. în beneficiul lui Țurcanu V.V. suma de 773.100 lei. Instanța de apel a constatat că Gherman A.A. la 26.11.2010, fiind în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Leașan V.G. și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționînd la indicațiile lui Leașan V.G. în baza unei procuri false cu nr. 095 din 23.06.2010, eliberată chipurile de către Țurcanu V.V. pe numele lui Gherman A.A. și notificată la ambasada Republicii Moldova în Austria, a 2 efectuat în incinta Biroului înmatricularea transportului nr. 1 a întreprinderii de Stat „Registru" operațiunea de radiere nr. 26 de pe numele lui Țurcanu V.V. cu ulterioara înmatriculare pe numele său a mijlocului de transport de model „BMW X6", anul fabricării 2009 cu numerele de înmatriculare BLDC 529, care la momentul efectuării acțiunilor în cauză se afla peste hotarele RM în administrarea lui Leașan V.G., însușind în așa mod ilegal bunurile altei persoane încredințate în administrare, cauzând lui Țurcanu V.V. o pagubă materială în proporții deosebit de mari în sumă de 773.100 lei, ce constituie 38.655 unități convenționale. Prin acțiunile sale intenționate inculpatul Gherman A.A. a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP - „Complice la săvîrșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari". Inculpatul, fiind audiat nu a recunoscut vina și a declarat că este cunoscut atît cu Leasan V.G., care îi este cumătru, cît si cu Țurcanu V.V. La urmărirea penală a depus declarații contradictorii, declarând, că la momentul înmatriculării automobilului nu cunoștea ce fel de model de automobil trebuia înmatriculat și cine era proprietarul (f.d. 96-107,vol.l). Insă, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii a fost demonstrată la judecarea cauzei în instanța de apel prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate, martorului Obadă S., plîngerea lui Țurcanu V.V. din 04.12.2010, documentele de la SRL „Auto Space" din care rezultă că, contractul de vînzare- cumpărare a mijlocului de transport de model „BMW X6" cu nr/î BL DC 529 a.f. 2009 a fost încheiat la 05.09.2009 de către compania SRL „Auto Space" și Țurcanu V.V., informația parvenită de la Serviciul de Grăniceri, certificatul din 10.01.2011 eliberat de Departamentul afacerilor consulare a MAE și IE RM cu nr. DC- 05/424/205 din 10.01.2010, documentele ridicate la 27.01.2011 de la BÎT nr. 4 a ÎS „Registru" a MTIC, procesul verbal de percheziție, procesul verbal de examinare din 20.03.2011 a obiectelor depistate la domiciliul lui Gherman A.A., coletul cu actele ridicate de la domiciliul lui Gherman Andrei, procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice efectuate între Gherman A.A. și Țurcanu V.V. Argumentele inculpatului și concluziile instanței de fond referitor la nevinovăția lui Gherman A.A., în opinia instanței de apel nu pot fi luate în considerație, fiindcă contravin circumstanțelor cauzei stabilite în instanța de apel și se combat prin probele cercetate. Apreciate în cumul probele cercetate la judecarea cauzei confirmă cu certitudine complicitatea inculpatului la comiterea infracțiunii imputate, prevăzută de art. art. 42 alin. (5); 191 alin. (5) Cod penal. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă instanța de apel, în baza prevederilor art.7,61, 75-78 CP, a ținut cont de faptul că, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a 3 condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată persoanelor ce au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel a luat în considerare că inculpatul a comis o infracțiune care conform art. 16 CP se califică ca deosebit de gravă, nu a conștientizat gradul prejudiciabil al faptei comise, nu a încercat să recupereze dauna cauzată, totodată a ținut cont, că inculpatul anterior nu a fost condamnat, de aceia instanța de apel a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoare în limitele minime prevăzută de sancțiunea art. 191 alin. (5) CP. Acțiunea civilă înaintată de către Țurcanu V.V. a fost admisă, reieșind din prejudiciul imputat în învinuire, adică valoarea automobilului în sumă de 773.100 lei.

Decizia instanței de apel se contestă, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8) CPP, cu recurs de către avocatul Bulat Alexandru, în numele inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că: - probelor administrate la caz le-a fost dată o apreciere juridică greșită; - judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului și a apărătorului ales; - instanța de apel nu a administrat și nu a cercetat probele acumulate în prima instanță și nu au fost verificate declarațiile și probele examinate în instanța de fond; - în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă (motivul și scopul); - apărătorul nu a fost citat despre examinarea cauzei în instanța de apel. 8.1 Decizia instanței de apel se contestă cu recurs și de către avocatul Bargan Grigore, în numele inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. 8.2 Decizia instanței de apel se contestă, de asemenea cu recurs și de către avocatul Bulbuc Boris, în numele inculpatului, în care se solicită casarea acesteia, cu dispunerea achitării inculpatului, din motivul că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor declarate din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Luînd în considerație faptul că, deși, avocații Bargan Grigore și Bulbuc Boris și-au asumat responsabilitatea să prezinte suplimentar cererile de recurs motivate, 4 însă obligația dată nu a fost executată, Colegiul se va expune asupra recursului motivat declarat de către avocatul Bulat Alexandru. Din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la judecarea cauzei, a ținut cont în deplină măsură de indicațiile Curții Supreme de Justiție precum și de prevederile art. 26, 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul au confirmat vinovăția inculpatului Gherman A.A. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) CP - „Complice la săvîrșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari". În opinia instanței de recurs, instanța de apel analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate, corect a concluzionat că, argumentele invocate în sentința de achitare sunt eronate și lipsite de suport probator, instanța de fond nu a dat o apreciere justă tuturor probelor prin coroborarea acestora. Ca urmare, instanța de fond eronat a apreciat probele administrate la dosar, circumstanțele cauzei și fapta prejudiciabilă adusă, care se află în legătură directă cu vinovăția inculpatului. Astfel, nu și-a găsit confirmare argumentul recurentului privind aprecierea juridică greșită a probelor administrate la caz. De asemenea, Colegiul consideră că, instanța de apel corect a evidențiat că: „Prima instanță eronat și nemotivat a indicat în sentință la nevinovăția inculpatului, rezumând, că odată ce Gherman A.A. nu a văzut automobilul, care la acel moment era peste hotarele țării și deoarece nu știa chipurile, că procura a fost falsificată, dînsul nici nu poate fi tras la răspundere”. La acest capitol instanța de recurs în acord cu instanța de apel consideră că, potrivit învinuirii imputate inculpatului și probelor cercetate, Gherman A.A. a comis infracțiunea prin coparticipație cu alte persoane, prin înțelegere prealabilă cu persoana, căreia i-a fost transmis bunul în administrare temporară. Adică Gherman A.A. fără careva temei legal a înregistrat autovehiculul ce aparținea altei persoane Țurcanu V.V., dar transmis temporar în administrare lui Leașan V.G., cauzînd daună materială în proporții deosebit de mari părții vătămate. În opinia instanței de recurs, instanța de apel justificat a respins ca nefondate afirmațiile inculpatului, precum că dînsul nu cunoștea despre falsitatea procurii, că nu cunoștea cui aparține autovehiculul, ori potrivit pct. 9, 46 al Regulamentului cu privire la Registrul de stat al Transporturilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 este prevăzută procedura înmatriculării de stat și reînmatriculării vehiculelor, sunt prevăzute actele necesare, care se prezintă la înmatriculare. 5 În corespundere cu pct. 46 lit. c) al Regulamentului nominalizat, la înmatricularea de stat pot fi prezentate în calitate de documente de înmatriculare, inclusiv procurile de administrare și dispunere de vehicule, ceia ce a avut loc în cazul din speță, însă potrivit pct. 2, 5 al Regulilor de testare tehnică a autovehiculelor și remorcilor acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 - se efectuează testarea tehnică a autovehiculelor în scopul verificării vehiculelor în vederea corespunderii normelor și standardelor naționale de securitate a circulației rutiere și a protecției mediului, depistării vehiculelor și agregatelor acestora aflate în căutare, respectării de către posesorii acestora a legislației fiscale și de asigurare, precum și actualizării bazei informaționale de date a Registrului de stat al transporturilor. Testarea tehnică se efectuează contra plată în conformitate cu tarifele aprobate de Guvern. In materialele dosarului fiind prezente actele semnate de către inculpat, inclusiv cererile de reînmatriculare, contractul de cumpărare-vînzare a automobilului de model „BMW X6" cu nr/î BL DC 529 semnat de Gherman A.A. din numele său și din numele lui Țurcanu V.V. în baza procurii nr. 095 din 23.06.2010, ordinul de încasare din 26.11.2010 de la Gherman A.A. a taxei de 900 lei. Prin urmare, Colegiul constată temeinicia concluziei instanței de apel că afirmațiile inculpatului sunt declarative în scopul evitării răspunderii penale, precum că el a efectuat înmatricularea automobilului lui Țurcanu V.V „cu ochii închiși,, adică, fără a se interesa cine i-a transmis actele pentru înmatriculare, care era conținutul actelor, din ce cauză trebuie să înmatriculeze un bun străin cu valoarea de peste jumătate de milion de lei pe numele său. În concluzie, Colegiul menționează că, apreciate în cumul probele cercetate la judecarea cauzei confirmă cu certitudine complicitatea inculpatului la comiterea infracțiunii imputate, prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal. Totodată, instanța de recurs constată, raportat la norma de incriminare în vigoare, că fapta imputată inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 42 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, complice la săvîrșirea infracțiunii de delapidare a averii străine, astfel încât soluția curții de apel este întemeiată și argumentul recurentului precum că în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă (motivul și scopul) nu este incident la caz. Reieșind din cele relatate, Colegiul constată că Curtea de Apel corect a considerat nejustificată și neîntemeiată concluzia instanței de fond, că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate, deoarece potrivit probelor menționate se constatată cu certitudine că, ultimul a săvârșit infracțiunea imputată. Un alt argument invocat de către recurent este faptul că instanța de apel nu a administrat și nu a cercetat probele acumulate în prima instanță și nu au fost verificate declarațiile și probele examinate în instanța de fond. 6 Analizînd materialele cauzei, Colegiul constată că conform procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 06.12.2013 (f.d.157, v.2), au fost verificate probele pe caz, părțile participante la dosar au menționat că „întrebări nu sunt”, iar la soluționarea de către instanța de apel a chestiunii: „Se pune în discuție necesitatea cercetării suplimentare a probelor administrate de instanța de fond”, procurorul, avocatul inculpatului și partea vătămată, care au fost prezenți la ședința de judecată, au declarat că „nu este necesar”, fapt ce duce la netemeinicia argumentului invocat și respectarea procedurii de rejudecare de către instanța de apel. Mai mult ca atît, în materialele cauzei nu sunt prezente careva obiecții la procesul-verbal menționat, în acest sens. Criticele recurentului în sensul că judecarea cauzei a avut loc fără participarea inculpatului și apărătorului ales, precum și apărătorul nu a fost citat despre examinarea cauzei în instanța de apel, în viziunea Colegiului, de asemenea, sunt neîntemeiate, deoarece examinarea cauzei în instanța de apel a fost amînată de multe ori din motivul lipsei inculpatului și avocatului ales Bulat Alexandru, și anume: - la ședința de judecată din 12.12.2012 (f.d.98, v.2), deși avocatul ales și inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.95, 96, v.2); - la ședința de judecată din 23.01.2013 (f.d.103-104, v.2), deși avocatul ales și inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.100, 101, v.2), a fost pusă în sarcina procurorului de a asigura prezența inculpatului și a fost solicitat un avocat din oficiu pentru inculpat; - la ședința de judecată din 13.03.2013 (f.d.110-111, v.2), deși avocatul din oficiu și inculpatul au fost citați legal, fapt confirmat prin aviz (f.d.108, v.2); - la ședința de judecată din 27.03.2013 (f.d.123-124, v.2), unde s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului (f.d. 126-127, v.2); - la ședința de judecată din 24.04.2013 (f.d.131-132, v.2); - la ședința de judecată din 10.06.2013 (f.d.138-139, v.2); - la ședința de judecată din 10.09.2013 (f.d.142-143, v.2), deși inculpatul a fost citat legal, fapt confirmat prin aviz recepționat de soția inculpatului (f.d.149, v.2), unde s-a și dispus anunțarea în căutare a inculpatului repetată (f.d. 147-148, v.2); Astfel, Colegiul consideră că deși instanța de apel a întreprins multiple măsuri necesare pentru citarea legală, căt a avocatului din oficiu, atît și a inculpatului, la ședința de judecată din 06.12.2013 (f.d. 157, v.2), audiind opinia participanților la proces, instanța de apel în mod justificat a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa inculpatului, în privința căruia este pornit dosar de căutare. Mai mult ca atît, Colegiul atestă că reieșind din materialele cauzei, la etapa urmăririi penale, la examinarea cauzei în instanța de fond, instanța de apel și instanța de recurs a participat avocatul ales Bulat Alexandru, în baza unicului mandat MA nr.0086551 din 14.02.2011, unde nu este specificată instanța concretă la care urma să participe apărătorul (f.d. 92, v.1). Semnificativ este și faptul că, după 7 ce avocatul Bulat A. a participat la examinarea cauzei în instanța de recurs, unde s- a dispus rejudecarea cauzei, acesta a fost citat legal despre examinarea cauzei de către instanța de apel, fapt confirmat prin semnătura lui pe avizul de recepție (f.d.95,101, v.2), ce denotă încă o dată faptul că instanța de apel a întreprins toate măsurile întru înștiințarea avocatului ales despre faptul examinării cauzei. Însă avocatul ales nu a venit, ceea ce a determinat instanța de apel întemeiat să solicite avocat din oficiu. În susținerea celor menționate, Colegiul evidențiază temeinicia concluziei instanței de apel, că inculpatul fiind citat legal de mai multe ori nu s-a prezentat la judecarea apelului, nu a informat instanța despre imposibilitatea prezentării la ședință, fiind anunțat în căutare în mod repetat la 27 martie și 10 septembrie 2013. Reieșind din circumstanțele constatate, instanța de apel justificat a dispus finisarea judecării apelului în lipsa inculpatului. Pe parcursul a mai mult de un an, instanța de apel în scopul respectării prevederilor art. 412 alin. (3) CPP a întreprins măsurile legale de a înștiința inculpatul despre necesitatea prezentării și participării la judecarea apelului, având în vedere în acest sens jurisprudența Curții Supreme de Justiție și jurisprudența Curții Europene pe cauze concrete cu privire la respectarea dreptului părților la un proces echitabil. In contextul celor enunțate, prin prisma art. 321 alin. (6) CPP, instanța de apel corect a conchis, că Gherman A.A. a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal, deoarece se sustrage de la judecată. Avocatul Bulat A. în recursul declarat a invocat ca temei pentru recurs pct. 4), 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume: „judecata a avut loc fără participarea inculpatului precum și a apărătorului cu care este încheiat contract de asistență juridică, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. În opinia instanței de recurs nu este incident la cazul supus judecării temeiurile invocate, acestea fiind analizate detailat în pct. 9 al prezentei decizii, precum și deoarece instanța de apel a examinat cauza penală fără careva abateri de la normele materiale și de procedură, corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, încadrînd corect acțiunile inculpatului. Avînd în vedere cele supra menționate, Colegiul conchide că temeiurile invocate de recurenți nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 8

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2013, declarate de către avocații Bulat Alexandru, Bargan Grigore, Bulbuc Boris, în numele inculpatului, Gherman Andrei Andrei, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 14 mai 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nicolae Gordilă Constantin Alerguș 9