1re-129/2014 — 308 CPP

Prin încheierea judecătorului de instrucție al judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 iulie 2011, în privința lui Enachi Galina a fost aplicată măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 30 (treizeci) de zile. 1.1 În motivarea soluției sale instanța a reținut că atît din materialele prezentate, cît și din declarațiile învinuitei Enachi G., în ședința judiciară s-a constatat o bănuială rezonabilă că aceasta a comis o infracțiune în grup, organizat, cu sustragere prin înșelăciune și abuz de încredere, fapt ce a permis instanței a considera aceasta drept circumstanțe agravante, fiind prezente temeiuri serioase de a crede că este necesară asigurarea comportamentului învinuitei de a nu împiedica la stabilirea adevărului. La fel, aceasta ar avea posibilitatea să întreprindă acțiuni în vederea nimicirii probelor sau influențării martorilor și, corespunzător ar putea să întreprindă și alte acțiuni ilegale. Reieșind din cele expuse s-a concluzionat că Enachi G., aflîndu-se în stare de libertate, ar avea posibilitatea de a întreprinde mai departe acțiuni infracționale, în vederea perturbării mersului urmăririi penale și anume, s-ar putea ascunde de organul de urmărire penală, să amenințe martorii sau părțile vătămate, precum și să comunice complicilor, aflați la libertate, despre mersul urmăririi penale.

Din materialele cauzei rezultă că la 22.07.2011, ora 15:40, procurorul în procuratura sect. Rîșcani, mun Chișinău, s-a adresat cu demers în Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău privind aplicarea măsurii preventive - arest preventiv, pe un termen de 30 zile, în privința lui Enachi Galina Vladimir, care a fost admis la aceeași dată. 2.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 august 2011 a fost menținută soluția judecătorului de instrucție. 2.2. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că au fost întrunite condițiile cazului excepțional, care indica la necesitatea detenției preventive a învinuitei Enachi G., reieșind din complexitatea cauzei penale, gravitatea infracțiunii incriminate, păstrarea pericolului de dispariție a inculpatei, păstrarea pericolului înaintării unei versiuni artificiale de dezvinovățire și de comitere de către ea a unor noi infracțiuni.

Încheierea judecătorului de instrucție și decizia instanței de recurs sunt atacate cu recurs în anulare de către petiționara Enachi Galina, care a solicitat casarea acestora, cu încasarea prejudiciilor cauzate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 1 Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. art. 3 alin. (l), 453 alin. (l), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală prevăd că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond,adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 308 Cod de procedură penală, adică în legătură cu examinarea demersurilor privind aplicarea față de învinuit a arestării preventive, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că recursul în anulare de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Dat fiind faptul că, recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Enachi Galina împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 iulie 2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 august 2011, în cauza penală privind-o pe Enachi Galina Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 mai 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș 2