1ra-407/2014 — Art. 151 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 07 mai 2013, Plămădeală Radu a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 A fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului legal al părții vătămate, Petrachii Elena, a prejudiciul moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei, în rest, acțiunea civilă a fost respinsă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Plămădeală Radu la 11 aprilie 2010, ora 24.00, aflîndu-se în fața casei de cultură din s. Căpriana, r-nul Strășeni, avînd intenția cauzării leziunilor corporale lui Petrachii Andrei, în rezultatul unei cerți intenționat l-a lovit cu cuțitul în regiunea abdomenului, cauzîndu-i ultimului vătămări corporale grave - o plagă înjunghiată a abdomenului, penetrată în cavitatea abdomenului, cu lezarea ficatului, hemoragie internă. Acțiunile lui Plămădeală Radu au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Lupașcu Anatolie în numele inculpatului a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat, că prima instanță a ignorat probele din dosar, inclusiv depozițiile martorilor Drumea Simion, Scutari Mihail, Timuș Vasile, care au declarat că însăși partea vătămată în timpul bătăii a scos ceva din buzunar, posibil un cuțit și avea un comportament foarte agresiv în acea seară, fapt confirmat și de către martorul Ciobanu Vasile, care a fost bătut violent de către Petrachii Andrei, de martorul Moisei Sergiu, care a fost amenințat cu răfuială fizică, ultimul fiind salvat de către intervenția inculpatului, de martorul Eremia Cristina care a fost bruscată de către partea vătămată și forțată să danseze cu el, deși ultima se afla alături de prietenul ei Moisei Sergiu. Totodată, apelantul a menționat, că nu au fost prezentate suficiente probe ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, a fost admis parțial apelul avocatului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre, prin care: Plămădeală Radu a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani. 4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia este dovedită prin declarațiile părții vătămate Petrachii Andrei, a reprezentantului și succesorul părții vătămate Petrachii Elena, a martorilor Drumea Simion, Timuș Vasile, Scutaru Mihai, Ciobanu Vasile, Eremia Cristina și Moisei Sergiu, prin materialele cercetate în cadrul ședinței de judecată și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 aprilie 2010, procesul-verbal de examinare a obiectului din 17 mai 2010, rapoartele de expertiză medico-legală nr. 92 din 28 aprilie 2010, nr. 108 din 11 mai 2010, nr. 480 din 12 martie 2012. 2 Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerîndu-le ca fiind o metodă de apărare și de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă. Deși Colegiul penal a acceptat declarațiile martorilor Eremia Cristina, Moisei Sergiu și Ciobanu Vasile, cum că partea vătămată este cel care a inițiat conflictul și a început bătaia, acest fapt nu-l absolvă de vină pe inculpat și nici nu poate fi invocat ca motiv de legitimă apărare sau cauzare din imprudență a leziunilor, dar în același timp, aceste circumstanțe influențează esențial asupra stabilirii pedepsei lui Plămădeală Radu. Din aceste considerente, sentința a fost criticabilă în partea stabilirii pedepsei, deoarece la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă instanța nu a acordat eficiență deplină prevederilor art. 61, 75-78 Cod penal, Colegiul reținînd în această ordine de idei înafară de circumstanțele atenuante deja menționate de instanța de fond și vîrsta foarte tînără a inculpatului, care la data comiterii infracțiunii avea doar 18 ani și 2 luni, considerînd rațională aplicarea art. 90 Cod penal.

Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond. În motivarea recursului, recurentul a invocat că la stabilirea pedepsei instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, astfel pripit și nefondat a ajuns la concluzia privind aplicarea art. 90 Cod penal. Totodată, recurentul a indicat că instanța de apel eronat a indicat în motivarea soluției sale că infracțiunea pentru care este recunoscut vinovat inculpatul face parte din categoria celor grave, pentru care legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de la 3 la 10 ani, deoarece sancțiunea art. 151 alin. (1) Cod penal, pentru care este învinuit inculpatul, prevede pedeapsă cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Judecînd recursul ordinar și verificînd legalitatea hotărîrii atacate în baza materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide, că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente: Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, însă fără a i se agrava situația. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la 3 faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit reține, că recursul depus de procuror, are ca temei pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs menționează, că nici unul din prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului dar critică această hotărîre numai referitor la pedeapsa închisorii, stabilită cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă. Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. În același rînd, instanța este în drept să aplice și prevederile art. 90 Cod penal. Astfel, Colegiul constată că instanța de apel prin admiterea apelului avocatului în numele inculpatului, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Plămădeală Radu i-a fost suspendată condiționat pedeapsa închisorii, fiind con- siderată una prea aspră în raport cu fapta comisă, cu cumulul de circumstanțe atenuante, în lipsa agravantelor, a restabilit de fapt echitatea, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 și 76 Cod penal, luînd în considerație în afară de circumstanțele atenuante deja reținute, cum ar fi atragerea pentru prima dată la răspundere și caracteristica pozitivă, și faptul că inculpatul are o vîrstă foarte tînără, la data săvîrșirii infracțiunii avînd doar 18 ani 2 luni. Potrivit prevederilor art. 90 alin. (l) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. În speță, Colegiul conchide, că concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 90 Cod penal, poate avea loc și în cazul săvîrșirii unei infracțiuni grave, prin urmare impedimente în aplicarea pedepsei condiționate nu sunt, ea fiind numită de către instanța de apel în limitele legii. 4 În altă ordine de idei, contrar afirmațiilor recurentului, Colegiul penal mai indică, că articolul 151 alin. (1) Cod penal, în baza căruia inculpatul a fost declarat vinovat, la momentul săvîrșirii infracțiunii, prevedea pedeapsa închisorii pe un termen de la 3 la 10 ani, iar ulterior, prin LP 119 din 23 mai 2013, sancțiunea a fost modificată fiind stabilită de la 5 la 10 ani închisoare. Astfel, prin decizia instanței de apel s-a menționat, că potrivit art. 16 (4) Cod penal infracțiunea face parte din categoria celor grave, și inculpatului i s-a stabilit pedeapsa de 5 ani închisoare, sancțiune valabilă la data comiterii infracțiunii, or potrivit art. 10 (2) Cod penal legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate nu are caracter retroactiv. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs menționează, că în cauză nu s-a comis eroarea de drept la care se face referință, prin urmare nu există temei pentru casarea soluției adoptate, Colegiul considerînd decizia instanței de apel legală și întemeiată, recursul urmînd a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, pe cauza penală în privința lui Plămădeală Radu, hotărîre pe care o menține fără modificări. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată semnată la 10 aprilie și pronunțată în ședință publică la 06 mai 2014, ora 09.50. Președinte Constantin Gurschi Judecători Liliana Catan Ion Guzun Elena Covalenco Iurie Diaconu 5