1ra-648/14 — Art.264 al./1,al.4CP

Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 08.11.2013, Bostan Ion a fost condamnat în baza art. 264/1 al.4 CP RM la pedeapsă cu amendă în mărime de 525 unități convenționale – 10500 (zece mii cinci sute) lei.

Pentru a se pronunța cu sentința instanța de fond a constatat că, Bostan Ion Ion la 21.08.2013, aproximativ la orele 19.00, fără a deține permis de conducere conducînd automobilul de model "VAZ-2109" n/î BL BR-802 prin satul Lipnic raionul Ocnița și fiind suspectat de faptul că a condus automobilul aflîndu-se în stare de ebrietate din cauza comportamentului inadecvat și a mirosului de alcool, a fost înlăturat de la conducerea automobilului, totodată, inspectorii poliției rutiere i-au solicitat să fie supus examinării medicale în scopul stabilirii stării de ebrietate, însă acesta a refuzat și s-a împotrivit să fie supus examinării medicale, eschivîndu-se și de la recoltarea probelor biologice în scopul stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penale conform art.364/1 CPP RM.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Bostan Ion, solicitînd admiterea apelului, casarea sentinței și aplicarea unei pedepse non privative de libertate luînd în considerație starea financiară grea. 1 În motivare a invocat, că a recunoscut vina integral, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, se căiește sincer de cele comise, a comis o infracțiune ușoară pentru prima dată, nu este de acord cu pedeapsa numită, deoarece este prea aspră, starea materială este destul de dificilă, nici el, nici soția nu sunt încadrați în cîmpul muncii, au la întreținere copii minori, veniturile familiei sunt neregulate, iar achitarea amenzii ar pune în dificultate întreaga familie.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat și menținută sentința atacată. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a conchis că instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcînd o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului conform art.264/ 1 al.4 CP RM, care de altfel nici nu s-au contestat. De asemenea, instanța a conchis că pedeapsa stabilită inculpatului de prima instanță este una legală și întemeiată, la aplicarea căreia s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, ținîndu-se cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, de faptul că Bostan Ion a comis o infracțiune intenționată ușoară și nu are antecedente penale, de faptul că inculpatul recunoscînd vina a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, ajungînd la convingerea posibilității corijării inculpatului Bostan Ion prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă. Instanța de apel a considerat că inculpatul Bostan Ion în apelul său nu a adus careva motive a cerințelor sale, mai mult, inculpatul solicitînd agravarea situației sale, situație care nu poate fi admisă în temeiul art.410 CPP R, care indică că instanța de apel, soluționînd cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel, în legătură cu ce apelul depus a fost respins ca nefondat, instanța de apel făcînd trimitere și la prevederile art.62 al. 1 CP, care prevede temeiul trecerii de la o pedeapsă mai ușoară la alta mai aspră, or amenda este cea mai blîndă pedeapsă, urmînd apoi munca neremunerată și închisoarea. În acet sens, instanța de fond a numit inculpatului cea mai blîndă pedeapsă din sistemul de pedepse penale și instanța de apel nu a putut agrava situația inculpatului.

Inculpatul Bostan Ion a declarat recurs ordinar în care, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate în 2 partea aplicării pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, invocînd aceleași motive ca în apel la p.3 a prezentei decizii.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. 6.1. În conformitate cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit dispoziției art.430 pct.5) Cod de procedură penală, cererea de recurs ordinar trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și explicarea problemei de drept de importanță generală adoptată în cauza dată. Deoarece temeiurile de declarare a recursului ordinar sunt expres și limitativ prevăzute de lege, rezultă că motivarea acestuia trebuie să se refere numai la temeiurile cu tangență directă la textele de lege pe care se întemeiază. Din conținutul recursului înaintat de condamnat se constată că autorul nu a respectat aceste cerințe, nu invocă nici un temei din cele prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, nu argumentează ilegalitatea hotărîrii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei, făcînd trimitere la unele circumstanțe care nu se referă la cauza dată. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul pe care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) al art. 430 CPP și urmează a fi respins ca inadmisibil, or potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. 3

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal,- DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Bostan Ion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2013 în propria cauză penală, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizie este irevocabilă. Pronunțată public la 23 aprilie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Liliana Catan Ion Arhiliuc 4