1ra-555/2014 — Violarea la domiciliu

Termenul de examinare a cauzei: 1. Prima instanță : 09.07.2012 – 11.01.2013, 2. Instanța de apel: 05.02.2013 – 11.04.2013,

Instanța de recurs: 04.02.2014 – 19.03.2014. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 11 ianuarie 2013, Cazulin C. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:  art. 179 alin. (2) CP la 2 (doi) ani închisoare;  art. 287 alin. (3) CP la 4 (patru) ani închisoare; În baza art.84 alin.(1) CP pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare. În baza art.84 alin.(4) CP pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit că, la 11.03.2012 pe la orele 19.00, Cazulin C., intenționat, prin înțelegere prealabilă cu Tofan P. (în privința căruia s-a emis sentință de condamnare, fiind irevocabilă), au pătruns ilegal fără consimțământul lui Talpă I. în domiciliul acestuia, din orașul Nisporeni, str. Morilor nr.2, unde i-a aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i părții vătămate, vătămări corporale neînsemnate care nu aduc prejudiciu sănătății. 1 Tot el, Cazulin C., continuîndu-și acțiunile sale cu caracter criminal, la aceiași dată și la aceiași oră, intenționat, prin înțelegere prealabilă cu Tofan P., afkîndu-se în domiciliul lui Talpă I., locuitor a orașului Nisporeni, str. Morilor nr. 2, fără motive întemeiate, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și persoană, cu o deosebită obrăznicie, sub pretextul clarificării unei presupuse situații de conflict, la amenințat pe Talpă I. cu un topor, apoi au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp lui Talpă I., cauzîndu-i vătămări corporale neînsemnate care nu aduc prejudiciu sănătății. 3. Sentința a fost atacată cu apel de inculpatul Cazulin C., solicitînd casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, invocînd că, instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă declarațiilor martorilor, care au explicat că nu a săvârșit huliganism în loc public cu folosirea armei, asta fiind o ceartă într-un loc privat și pînă la urmă cu partea vătămată s-au împăcat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013, a fost admis în parte apelul declarat de inculpatul Cazulin C., casată parțial sentința Judecătoriei Nisporeni din 11.01.2013, numai în latura penală și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cazulin C. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 179 alin. (2) CP la 2 (doi) ani închisoare, în baza art. 287 alin. (2) lit.b) CP la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare. În baza art.84 alin.(1) CP pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani închisoare. În baza art.84 alin.(4) CP s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 22.05.2012 în baza art.171 alin.(2) lit.c) CP la 9 ani 1 lună, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și just a stabilit vinovăția inculpatului, însă acțiunile lui urmau a fi cadrate juridic în baza art. 179 alin.(2) CP „ Violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acestuia, săvârșite cu aplicarea violenței" și a art. 287 alin.(2) lit. b) CP „Huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu o deosebită obrăznicie, de două persoane". Instanța de apel a considerat că, urmează a fi exclus din învinuirea înaintată elementul constitutiv „cu aplicarea armei", deoarece potrivit declarațiilor părții vătămate date în cadrul cercetării judecătorești și în instanța de apel, ultimul a declarat că nu a fost lovit și nici amenințat că v-a fi lovit cu toporul (bărdița) de către Cazulin C.. La aprecierea măsurii și mărimii de pedeapsă, instanța de apel a luat în considerație în deplină măsură caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvîrșite, de circumstanțele săvîrșirii acestora, de personalitatea inculpatului, 2 caracteristica acestuia (anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare), ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea de societate, ținînd cont de prevederile art.84 alin.(l) și alin.(4) CP, sentința Judecătoriei Nisporeni din 22 mai 2012, prin care Cazulin C. a fost condamnat în baza art.171 alin.(2) lit.c) CP, cu aplicarea art. 85 Cod penal la 9 (nouă) ani și l (una) lună închisoare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de inculpatul Cazulin C., care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat pe art. 179 alin. (2) și 287 alin. (2) lit. b) CP, deoarece nu a săvîrșit aceste infracțiuni.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) CPP, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 CPP, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 11 aprilie 2013 participanților la proces prezenți la judecarea cauzei, procurorului Brigai S., părții vătămate Talpă I., inculpatului Cazulin C., avocatului inculpatului, Lepădatu T., li s-a pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel, explicat termenul și modalitatea de atac a deciziei în instanța ierarhic superioară, și totodată, anunțată data pronunțării deciziei motivate - 08 mai 2013 (f.d.201). Din materialelor dosarului se constată că, la 14 iunie 2013 copia deciziei motivate a fost expediată inculpatului Cazulin C. la adresa Penitenciarului nr.13, unde se deținea la acel moment inculpatul (f.d.216) și potrivit recipisei, semnată de Cazulin C., copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 11.04.2014 a primit-o la data de 18.06.2013 (f.d.220). La 11.11.2013 inculpatul Cazulin C. a depus recurs ordinar. Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) CPP raportate la explicațiile pct. 6.5 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările și completările ulterioare, în care se specifică că, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului pînă la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfîrșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. 3 Colegiul penal consideră că, recursul ordinar declarat de inculpatul Cazulin C., este depus peste termenul legal, prevăzut de art.422 CPP, întrucît este depus după expirarea a 30 zile de la data primirii copiei deciziei motivate în penitenciarul nr.13, Chișinău, fiind calculat din 18 iunie 2013. Termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Potrivit dispozițiilor art.230 alin.(2) CPP „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen”. Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, avînd caracter de garanție egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art.20 din Constituția Republicii Moldova, ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menționat a fost impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiune decăderii din exercițiul dreptului. Ca atare, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de inculpatul Cazulin C., este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Din considerentele menționate și în temeiul art.432 alin.(1), alin.(2) pct. 2) CPP, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cazulin Constantin Vasilii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013, în propria cauză penală, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Semnată la 10 aprilie 2014. Pronunțată integral la 16 aprilie 2014. Președinte: Constantin Gurschi Judecători: Iurie Diaconu Elena Covalenco 4