ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.04.2014

1re-93-2014 — încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport

HOTĂRÂRE
09.04.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport
Temei legal
art.264 alin.1 CP
Citează această cauză
1re-93-2014 — încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1 re-93/14

Curtea Supremă de Justiție

12 martie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Elena Covalenco

Judecători - Iurie Diaconu, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 de

condamnatul

Bondarenco Victor Iacob, născut la 02 iunie

1957, originar din or.Bender și domiciliat în

mun.Chișinău, str.Titulescu 43, ap.49.

Termenul examinării cauzei:

Bondarenco Victor a fost condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal la 180 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la Bondarenco Victor

în beneficiul părții vătămate Brînză Liubov a prejudiciului material în sumă de 918,03

lei și a celui moral în sumă de 4000 lei, în total în mărime de 4918,03 lei.

constatat că Bondarenco Victor, la 24 octombrie 2012, aproximativ ora 09.30,

conducînd automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î CDY 990 și, deplasîndu-se în

mun.Chișinău, la intersecția str.Titulescu - Zelinschi, nu a asigurat securitatea

circulației rutiere, nu a manifestat atenție sporită la circulație, încălcînd cerințele art.41

pct.(2) și art.46 lit.a) din Regulamentul Circulației Rutiere, care indică că:

„conducătorul vehiculului care intenționează să se deplaseze cu spatele poate să

înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că o poate face fără a crea un pericol sau

un obstacol pentru ceilalți participanți la trafic. În cazurile în care cîmpul vizual în

spate este limitat, conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în

afara autovehiculului” și „conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență

sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța

traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: a) copii,

persoane de vîrstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate”, nu

a manifestat atenție sporită la circulație, nerespectînd regulile circulației rutiere și a

comis tamponarea pietonului Brînză Liubov cauzîndu-i, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.108/D din 28.01.2013, vătămări corporale medii.

1

casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri în partea dată, prin care acestuia să-i fie stabilită o

pedeapsă în baza art.264 alin.(1) Cod penal de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an, iar în temeiul art.90 Cod

penal, să fie dispusă suspendarea executării pedepsei pe termen de probă de 1 an, pe

motiv că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blîndă în coraport cu

circumstanțele comiterii infracțiunii și consecințele acesteia, și neîntemeiat instanța a

dispus condamnarea acestuia fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, astfel nu va fi atins scopul de corectare a inculpatului, precum și prevenirea

de noi infracțiuni.

2013, a fost admis recursul procurorului, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre în partea dată, prin care lui

Bondarenco Victor, recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 4 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 1 an.

4.1. Instanța de recurs a constatat că prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței și concludenței, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului V.Bondarenco în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, făcînd o încadrare juridică justă a

acțiunilor acestuia.

Totodată, instanța a conchis că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

acestuia, nu s-a ținut seama în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, nu s-a luat în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise,

persoana celui vinovat, rolul acestuia la săvîrșirea infracțiunii, aplicîndu-i o pedeapsă

neechitabilă faptei comise, iar neaplicarea pedepsei cu închisoarea și a pedepsei

complementare, nu va restabili echitatea socială, corectarea inculpatului, prevenirea

din partea acestuia, precum și a altor persoane comiterea a unor noi infracțiuni.

Astfel, instanța de recurs, reieșind din circumstanțele stabilite în cauză, a

concluzionat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința

inculpatului V.Bondarenco nu poate fi atins decît prin atragerea lui la răspundere

penală cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen de 4 luni, cu fixarea unui termen

de probă de 1 an, în temeiul art.90 Cod penal, și a pedepsei complementare - privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.

V.Bondarenco care, fără a invoca vreun temei de drept din cele prevăzute în art.453

alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe

motiv că instanța de recurs nu a motivat din care considerente a ajuns la concluzia că în

privința lui urmează să fie aplicată cea mai aspră pedeapsă din numărul celor

alternative și pedeapsa complementară, fără a-și argumenta recursul și a indica care

este viciul fundamental ce a afectat hotărîrea atacată.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

2

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Recurentul, fără a indica vreun viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente care a afectat hotărîrea atacată, ca temei al recursului în anulare invocă

neacordul său cu pedeapsa stabilită de instanța de recurs, solicitînd menținerea

sentinței primei instanțe, prin care i-a fost stabilită o pedeapsă mai blîndă, sub formă de

180 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

Colegiul penal consideră că acest temei nu constituie un viciu fundamental, care

ar afecta hotărîrea atacată.

Argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu și-a motivat soluția

privind aplicarea pedepsei închisorii și celei complementare, este lipsit de temei,

deoarece din textul deciziei rezultă că instanța și-a motivat concluziile în acest sens,

indicînd din care motive în privința acestuia nu poate fi aplicată pedeapsa neprivativă

de libertate.

Astfel, potrivit conținutului deciziei, instanța de apel a conchis că prima instanță,

la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, nu a dat deplină eficiență

prevederilor art.7, 61, 75-77 Cod penal și incorect a concluzionat că reeducarea și

corijarea acestuia este posibilă prin aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în

folosul comunității. Instanța a menționat că, stabilirea unei astfel de pedepse

inculpatului, chiar dacă infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin

grave, este irațională, pe motiv că o atare aplicare este contrară scopului legii penale de

asigurare a siguranței traficului rutier, vieții și integrității corporale a participanților la

trafic. Mai mult că, inculpatul nu a întreprins nici o măsură pentru evitarea tamponării

părții vătămate, care se afla în vizorul acestuia, și nu s-a asigurat că poate face manevra

cu spatele fără a crea un pericol sau un obstacol pentru alte persoane, totodată părăsind

locul accidentului rutier, pe cînd respectarea regulilor de circulație rutieră este o

obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol social

sporit pentru sănătatea și viața nu numai a șoferului, dar și a celorlalți participanți la

trafic.

Instanța de recurs, reieșind din circumstanțele stabilite în cauză și, ținînd cont de

gradul pericolului social al infracțiunii comise, de persoana inculpatului, rolul și

comportamentul acestuia la săvîrșirea infracțiunii, recunoașterea vinei și căința sinceră

în cele comise, săvîrșirea pentru prima oară a unei infracțiuni mai puțin grave, a

concluzionat că prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă neechitabilă faptei

comise, iar scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui

V.Bondarenco nu poate fi atins decît prin aplicarea pedepsei cu închisoarea și a

pedepsei complementare, deoarece neaplicarea acestei măsuri de pedeapsă nu va

restabili echitatea socială, corectarea inculpatului, prevenirea din partea acestuia,

precum și a altor persoane, comiterea a unor noi infracțiuni.

Prin urmare, Colegiul penal constată că instanța de recurs și-a motivat soluția

privind aplicarea pedepsei lui V.Bondarenco cu închisoarea și a celei complementare –

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, astfel temeiul invocat de

recurent nu și-a găsit confirmare.

3

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în

anulare declarat de condamnatul V.Bondarenco, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Bondarenco

Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

septembrie 2013, în propria lui cauză penală, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 aprilie 2013.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Ion Guzun

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-12-22
0,94
1ra-1619/14 — 264 alin. 1, 90 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1619/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Ion Guzun, examinînd, în camer
CSJ 2014-11-26
0,94
1ra-1400-2014 — art.264 alin.3 lit.b CP
Dosarul nr.1ra-1400/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 octombrie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Nicolae Gordilă, Judecători - Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admi
CSJ 2014-09-24
0,94
1ra-1276/2014 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1276/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 septembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Elena Covalenco și Ion Guzun, examinînd admisibi
CSJ 2014-06-03
0,94
1ra-584/2014 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-584/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 06 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: președinte – Petru Ursache, judecători – Nicolae Gordilă, Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir Timof
CSJ 2014-12-10
0,93
1re-215/2014 — 264-1 alin.3 CP
Dosarul nr.1re-215/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 noiembrie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Elena Covalenco, Ion Guzun, examinînd admis
Sursă