1ra-145/2014 — art. 217/1 al. 3, 217 al. 4, 84, 90 CP

1ra-145/2014 — art. 217/1 al. 3, 217 al. 4, 84, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-145/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi

Judecători – Liliana Catan, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco, Iurie Diaconu

Cu participarea

Procurorului – Nicolai Suvac

Avocatului – Valentina Arnăut

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Raisa Bațura, împotriva sentinței

Judecătoriei Căușeni din 28 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bender din 12martie 2013, în cauza penală privind-o pe

Macovei Maria Alexandru, născută la

26 decembrie 1977, originară și

locuitoaredin s. Tănătari, r-nul Căușeni.

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță:13ianuarie2012- 28decembrie 2012;

- instanța de apel: 17ianuarie 2013- 12martie 2013;

- instanța de recurs: 29octombrie 2013-25februarie2014;

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-au prezentat:

Procurorul, care a susținut recursul, solicitînd admiterea lui în sensul

declarat.

Avocatul și inculpata, care s-au pronunțat pentru respingerea recursului ca

fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate.

Colegiul penal lărgit asupra recursului,

C O N S T A T Ă :

M. a fost condamnată:

- în baza art. 2171 (3) lit. f) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a exercita activități legate de prelucrarea, utilizarea și/sau păstrarea

substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani;

1

- în baza art. 217 (4) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a exercita activități legate de prelucrarea, utilizarea și/sau păstrarea

substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumularea parțială a pedepselor stabilite

pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5(cinci) ani

închisoare cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de prelucrarea,

utilizarea și/sau păstrarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei pe un termen de probă de 2(doi) ani sub supravegherea consilierului de

probațiune.

A fost stabilită lui Macovei M. măsura preventivă, obligarea de neschimbare

a domiciliului fără consimțămîntul Biroului de Probațiune Căușeni în termenul de

probă și în baza art. 62 alin. (3) Cod penal să presteze 200 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

avînd intenția de circulație ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare,

ilegal a procurat, adică a rupt din grădina casei sale situate pe str. Ion Creangă, 78

din s. Tănătari, raionul Căușeni, plante de mac cu masa totală de 358, 08 gr. de pai

de mac, pe care le-a uscat, le-a mărunțit și le-a păstrat cu scop de realizare pînă la

13 septembrie 2011, cînd aproximativ pe la ora 17.15 în domiciliul său, din

cantitatea totală a paiului de mac, păstrată la ea, a vîndut 28,64 gr. de pai de mac

lui A. Țvetcova cu prețul de 500 lei, care conform concluziei raportului de

constatare tehnico-științifică este masă vegetală de culoare galben-cafenie și

reprezintă pai de mac mărunțit care se atribuie la substanță narcotică în proporții

mari.

În drept, prima instanță a încadrat faptele inculpatei Macovei M. în baza art.

217 1 alin.(3) lit. f) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice, în scop

de înstrăinare, exprimată prin procurarea, păstrarea, transportarea substanțelor

narcotice supuse controlului în conformitate cu legislația, în proporții mari.

La fel, la 26 septembrie 2011 în urma percheziției în gospodăria lui Macovei

M. din raionul Căușeni, satul Tănătari, str. Ion Creangă,78, au fost ridicate 329, 44

gr. de masă vegetală de culoare galben-cafenie, uscată, mărunțită, păstrată ilegal de

ea cu scopul înstrăinării care conform concluziei expertizei chimice 329,44 gr. de

masă vegetală uscată și mărunțită, de culoare galben-cafenie reprezintă pai de mac

mărunțit și se atribuie la substanță narcotică ce constituie proporții deosebit de

mari.

Aceste acțiuni ale inculpatei au fost încadrate de către instanța de fond în

baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice,

fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

casarea sentinței Judecătoriei Căușeni din 28 decembrie 2012, rejudecarea cauzei și

2

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Macovei M. să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 1 alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de

circuitul substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani.

În argumentarea apelului a invocat, că recalificarea acțiunilor inculpatei de

către instanța de fond este ilegală. Macovei M. a fost pusă sub învinuire în baza art.

2171 al. (4) lit. d) CP RM. Consideră, că cantitatea de substanțe narcotice depistate

și ridicate de la Macovei M. la 26 septembrie 2011 în urma percheziției la fel erau

predestinate realizării, ca și prima parte care a fost realizată Alinei Țvetcova. Ca

dovezi al acestui fapt pot fi menționate un șir de argumente: că Macovei M. nu se

află la evidența medicul narcolog, personal nu consumă substanțe narcotice,

derivate din paie de mac, anterior din același lot i-a înstrăinat cet. Țvetcova A. o

parte, fapt recunoscut chiar și de inculpată.

Consideră, că unicul motiv pentru care inculpata a strîns plantele de mac, le-

a uscat și le-a mărunțit este numai scopul de înstrăinare, ceea ce, de fapt, ea a

recunoscut în cadrul urmăririi penale, iar pentru calificarea faptei în baza normei

menționate nu are importanță, dacă intenționa să le vîndă altor persoane, sau să le

dăruiască fostului concubin, cum a menționat ultima în cadrul cercetării

judecătorești.

Consideră, că acțiunile, incriminate lui Macovei M. nu pot fi calificate ca

două infracțiuni separate, iar dacă au fost comise cu intervalul de o perioadă de

timp, în cazul dat, avînd în vedere intenția unică a inculpatei privind realizarea

întregului lot de substanțe narcotice, se statuează prezența doar a unei singuri

infracțiuni prelungite, comisă prin mai multe acțiuni, unite cu o intenție comună.

a fost respins apelul procurorului ca fiind nefondat cu menținerea sentinței

contestate.

În motivarea deciziei sale instanța de apel a menționat, că vinovăția

inculpatei Macovei M. a fost dovedită prin materialele cauzei, declarațiile:

inculpatei Macovei Maria Alexandru, martorului Țvetcova Alina, Declarațiile

martorului Caraman Eugen, raportului de constatare tehnico-științific nr.3138

din 16.09.2011 masa vegetală de culoare galben-cafenie în cantitate de 28,64

grame, care a fost înstrăinată de către Macovei Maria lui Țvetcova Alina la

13.09.2011, reprezintă paie de mac, care conțin componentul narcotic actic -

morfina și se referă la substanțele narcotice; raportul de constatare tehnico-

științific nr.3456 din 29.09.2011 masa vegetală de culoare galben-cafenie în

cantitate de 329,44 grame, care a fost păstrată de către Macovei Maria la

domiciliu și ridicată la 26.09.2011 în cadrul percheziției, reprezintă paie de mac,

care conțin componentul narcotic actic - morfina și se referă la substanțele

narcotice.

3

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 „Privind

aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe depistate în trafic ilicit precum și cantitățile acestora", paiele de mac

fărîmițate în cantitate de 358,08 grame constituie proporții deosebit de mari (mai

mult de 200 grame depistate în trafic ilicit), iar cantitatea înstrăinată (28,64 grame)

constituie proporții mari (mai mult de 20 grame).

Instanța de apel a constatat, că instanța de fond a examinat minuțios fiecare

probă, apreciind-o din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor și în mod întemeiat a concluzionat, că acțiunile efectiv săvîrșite de Macovei

Maria întrunesc elementele infracțiunilor penale și pe epizodul înstrăinării

substanțelor narcotice, care a avut loc la 13 septembrie 2011, se încadrează în

dispoziția art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, potrivit indicilor calificativi

„prelucrarea, păstrarea și comercializarea substanțelor narcotice în proporții

mari", iar acțiunile legate de prelucrarea și păstrarea paielor de mac, care au fost

depistate și ridicate la 26 septembrie 2011 (329,44 grame) se încadrează în

dispoziția 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, potrivit indicilor calificativi „prelucrarea

și păstrarea substanțelor narcotice, fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit

de mari".

Instanța de apel consideră, că instanța de fond a dat o apreciere corectă

învinuirii adusă inculpatei Macovei Maria, bazată pe presupunerile organului de

urmărire penală, precum că odată ce aceasta, la 13.09.2011, a înstrăinat 28,64

grame din paiele de mac păstrate lui Țvetcova Alina, toată cantitatea de paie de

mac depistată la aceasta la 26.09.2011 avea destinația comercializării, precum și pe

presupunerile că aceasta, la 26.09.2011, în cadrul achiziției de control, ar fi

cunoscut deja faptul, că Berlinschi Mihail a fost reținut și doar din acest motiv a

refuzat să vîndă drogurile. Însă prima instanță a constatat cu certitudine faptul, că

la 26.09.2011, în cadrul achiziției de control, a refuzat să înstrăineze substanțele

narcotice, declarînd cumpărătorului că nu mai practică o astfel de activitate, iar în

cadrul urmăririi penale a explicat că la 13.09.2011 a fost impusă să înstrăineze de

circumstanțele grele de ordin familial și material, care în fond și-au găsit

confirmare.

De asemenea instanța de apel a conchis, că afirmațiile aduse de procuror

întru susținerea apelului, au caracter declarativ, fiind lipsite de suport probatoriu

fiind respinse prin probele menționate mai sus.

La stabilirea pedepsei instanța de apel a conchis că instanța de fond a ținut

cont în deplină măsură și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei

stipulate la art.62 alin 1 Cod penal, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, prevăzute la art.75 și 71 din Cod penal, ținînd cont de

gravitatea infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului, că la locul de trai se

caracterizează pozitiv.

4

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a

declarat recurs ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bender din 12 martie 2013 și sentinței Judecătoriei Căușeni din 28 decembrie 2012

solicitînd casarea acestota cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de

judecători, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat motivat și pertinent asupra

tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, hotărîrea pronunțată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului

hotărîrii. Instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor administrate de către

partea acuzării, a dat în exclusivitate preferință probelor lipsite de utilitate,

concludență și pertinență, administrate de către partea apărării și în consecință a

ajuns la o concluzie greșită, ca de alt fel și instanța de fond.

Ambele instanțe greșit au concluzionat că acțiunile inculpatei întrunesc

elementele infracțiunilor prevăzute la art. 217 1 al.(3) lit. f) Cod penal și art. 217

al.(4) lit. b) Cod penal, delimitînd acțiunile inculpatei în două episoade, nu s-a ținut

cont: de scopul inculpatei înainte de începerea recoltării substanțelor narcotice; de

declarațiile inculpatei date în cadrul urmării penale; de materialele cauzei.

Recurentul consideră că Macovei Maria Alexandru a săvîrșit infracțiunea

prevăzută la art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal iar instanțele de judecată (de fond și

apel), incorect au încadrat acțiunile acesteia în baza art.2171 alin.(3) lit.f) Cod

penal și respectiv art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal RM.

invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar și poate administra la cererea părților orice probe noi pe care

le consideră necesare și este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art.417 Cod de procedură penală, trebuie

să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sînt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Astfel, Colegiul penal constată, că la examinarea cauzei instanța de apel nu a

ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură

penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-a

5

verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din

punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de

procuror în susținerea învinuirii și nu s-a expus în mod convingător de ce respinge

aceste probe.

Colegiul penal, la acest capitol remarcă că, conform art.93 Cod de procedură

penală, probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul Cod,

care servesc la constatarea existenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la

constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru

justa soluționare a cauzei.

Potrivit alin.(2) al acestei norme, ca probe sînt considerate declarațiile

bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate și a martorilor,

rapoartele de expertiză, corpurile delicte, obținute în conformitate cu prevederile

legii.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel. Astfel, în pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ din 30.10.2009 „Cu

privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că, „...

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material”.

6.2. Lecturînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și a

deciziei adoptate, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului declarat a comis

o eroare de drept procedural în sensul încălcării dispozițiilor imperative ale art.414

alin.(2), (6) Cod de procedură penală, din care rezultă că,

 Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal;

 Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.130-

131) și a deciziei, declarațiile martorilor n-au fost date citirii și nici nu au fost

consemnate în procesul verbal, ca și restul probelor matriale examinate în cadrul

instanței de fond, la care face referite procurorul în apelul său, însă conform

deciziei adoptate, instanța de apel și-a întemeiat concluziile sale pe declarațiile

acestor martori și probe, fără a le verifica și cerceta în ședința instanței de apel.

În consecință, o astfel de hotărîre nu poate fi considerată ca una legală și

întemeiată.

La acest capitol, se menționează că instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile sale pe probe care nu au fost verificate și nu au fost

reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Astfel, în acest aspect, Colegiul penal lărgit, constată că instanța de apel,

adoptînd soluția de respingere a apelului declarat de procuror, s-a limitat la o

6

motivare insuficientă și contrară probatoriului administrat pe cauză, fără o analiză

amplă a probelor administrate la caz, or recurentul a invocat probe concrete care

nu s-au luat în considerație de către instanță, și anume declarațiile inculpatei

Macovei Maria date în cadrul urmăririi penale, care a declarat că „... a recoltat,

uscat, mărunțit paiele de mac cu scopul înstrăinării acestora, toate acstea în

legătură cu starea materială și financiară a familiei sale. După mărunțirea

paielor de mac, dînsa a fracționat întreaga cantitate de droguri în pachete

separate, fiecare a cîte un pahar de substanță prohibită, după care le-a ascuns.

Din cantitatea totală de droguri, a înstrăinat un pachet cu substanțe prohibite lui

Țvetcova A….” care, în opinia acuzării confirmă cu certitudine că, scopul începerii

recoltării substanțelor narcotice, indiferent de faptul că infracțiunea a fost comisă

la un anumit interval de timp, fiind înstrăinarea ulterioară a acestora.

La fel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel, nu s-a expus

asupra motivului invocat de acuzare în apel și susținut în recurs, precum că,

Macovei Maria nu se află la evidența medicului narcolog, nu consumă și nici nu a

consumat substanțe narcotice.

Instanța nu s-a expus în decizie nici asupra procesului verbal de percheziție

la domiciliul Mariei Macovei din 26.09.2011 conform căruia au fost depistate 7

pachețele cu masă vegetală uscată și mărunțită, de culoare galben cafenie

asemănătoare cu paiele de mac. (f.d.42-43), care deasemenea erau predestinate

vănzării, acestea fiind deja ambalate în pachețele.

Or, lecturînd conțintul acestui proces, Colegiul penal lărgit remarcă, că

conform art. 217 al (5) Cod penal - Persoana care a săvîrșit acțiunile prevăzute la

art.217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la

descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin

autodenunțare, predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvîrșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor

bănești, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi

considerată predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea

acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel a tras o concluzie pripită

privind respingerea apelului, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a

probelor prezentate de acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii și circumstanțelor de

fapt ale cauzei.

Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel nu

a apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării acestora. La judecare

a cauzei, instanța de apel prematur a divizat acțiunile inculpatei , de vreme ce

probele prezentate de procuror în sprijinul învinuirii și menționate în cererea de

apel nu și-au găsit o apreciere sub toate aspectele, completă și obiectivă.

7

Procedînd în asemenea mod, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art.414 alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, ceea ce

echivalează cu eroarea de drept cuprinsă în art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței

de apel și se consideră temei de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, inclusiv să se pronunțe asupra

tuturor motivelor recursului procurorului, iar în dependență de datele obținute să

pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art.417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Bender Raisa Bațura, casează total Decizia Curții de Apel Bender

din 12 martie 2013 în cauza penală în privinața lui Macovei Maria și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași Curte de Apel în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată public la 25 martie 2014, ora 10.00.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Ion Arhiliuc

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

8