1ra-312/14 — art. 201 1 alin. 3 lit. a Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201 1 alin. 3 lit. a Cod penal
- Temei legal
- art. 201 1 alin. 3 lit. a Cod penal
1ra-312/14 — art. 201 1 alin. 3 lit. a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-312/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență :
Președinte Constantin Gurschi,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței
Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2013 și deciziei Curții de Apel Bender din 09
octombrie 2013, declarat de inculpatul
Ciocîrlan Victor Demian, născut la
18 februarie 1960, originar și locuitor al s. Țînțăreni, r-
nul Anenii Noi, cetățean al R. Moldova, fără antecedente
penale;
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 28 martie – 08 mai 2013,
în instanța de apel: 16 iulie – 09 octombrie 2013,
în instanța de recurs: 27 noiembrie 2013 – 12 februarie 2014;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2013, cauza fiind judecată
conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală, inculpatul Ciocîrlan
Victor a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani și 3 luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, începînd cu 08 mai
2013.
În fapt, instanța de fond a constatat că la 25 februarie 2013, aflîndu-se la
domiciliul din s. Țînțăreni, r-nul Anenii Noi, inculpatul Ciocîrlan Victor, având
scopul vătămării integrității corporale a concubinei sale, Stînga Angela, în urma unor
relații ostile, i-a aplicat acesteia o lovită cu cuțitul în regiunea pieptului, cauzându-i
leziuni corporale grave, periculoase pentru viață.
1
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 201/1 alin. (3) lit. a) Cod
penal ca violență în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de
un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă
a integrității corporale și a sănătății.
La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, că
circumstanțe agravante pe caz lipsesc, că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer
de cele comise, întreține 3 copii minori.
La fel, instanța a menționat că inculpatul a săvîrșit o infracțiune deosebit de
gravă, fapt ce exclude aplicarea față de el a prevederilor art. 90 Cod penal.
Totodată, instanța a concluzionat să reducă cu 1/3 pedeapsa, în raport cu
minimul de 5 ani închisoare stipulat în art. 201/1 alin. (3) lit. a) Cod penal, în
conformitate cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală.
Inculpatul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.
Apelantul a invocat că recunoaște vina, se căiește sincer de cele sîvîrșite, are la
întreținere 3 copii minori și este unicul întreținător al familiei.
Prin decizia Curții de Apel Bender din 09 octombrie 2013, apelul a fost
respins.
Instanța de apel a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă. La
stabilirea acesteia, instanța de fond a ținut cont de gradul și caracterul pericolului
social al infracțiunii, de persoana inculpatului, de comportamentul lui anterior față de
concubina sa, care de mai multe ori a fost supusă maltratării fizice și psihice, de
circumstanțele care atenuează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării inculpatului, care a săvîrșit infracțiunea în stare de
ebrietate alcoolică, s-a căit sincer de cele comise, întreține copii minori, .
Astfel, instanța a concluzionat că nu există temeiuri rezonabile ca inculpatului
să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, non-privativă de libertate.
Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitînd casarea hotărîrilor
judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie
stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,
conform prevederilor art. 90 Cod penal.
Recurentul a indicat că instanțele i-au aplicat o pedeapsă prea aspră, nu au luat
în considerare că antecedentele lui penale sunt stinse, că întreține 3 copii minori, că s-
a căit sincer și s-a autodenunțat.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
2
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a
hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie,
relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și
încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu
prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin
prisma cumulului de probe anexate la dosar. La stabilirea pedepsei inculpatului,
instanțele au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora
persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea
categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2 și 4 din decizie).
Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în
pct. 5 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica modului în care instanța de apel a
estimat circumstanțele cauzei, în special privind pedeapsa aplicată inculpatului.
Însă, în acest sens se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și
(2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu
propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.
Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere
probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau
reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei penale, în alt sens
decît cel pe care îl propune inculpatul este o competență și prerogativă legală a
acestei instanțe, care nu este temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod
de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de
orice suport legal.
Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de
apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că i-au
aplicat o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar
este vădit neîntemeiat.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs va
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul de pe rol, în raport cu motivele invocate, este
vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
3
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ciocîrlan Victor
Demian împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2013 și deciziei
Curții de Apel Bender din 09 octombrie 2013, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 19 martie 2014.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Iurie Diaconu
Judecător Elena Covalenco
4
Dosarul nr. 1ra-312/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
D I S P O Z I T I V
12 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență :
Președinte Constantin Gurschi,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței
Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2013 și deciziei Curții de Apel Bender din 09
octombrie 2013, declarat de inculpatul
Ciocîrlan Victor Demian, născut la
18 februarie 1960, originar și locuitor al s. Țînțăreni, r-
nul Anenii Noi, cetățean al R. Moldova, fără antecedente
penale;
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ciocîrlan Victor
Demian împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 08 mai 2013 și deciziei
Curții de Apel Bender din 09 octombrie 2013, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată la 12 martie 2014.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco
5