1ra-826-2014 — art.151 alin.4 CP

Dosarulnr.1ra-826/2014 CurteaSupremă de Justiție D E C I Z I E 25 iunie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Elena Covalenco, Judecători – Iurie Diaconu, Ion Guzun, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013, de către avocatul Slabu Viorel în numele inculpatei Prodan Elena Dionis, născută la 31 mai 1966, originară din or.Talin, R.Estonia, domiciliată în mun.Chișinău, str.Voluntarilor 8/1, ap.43. Termenul de examinare a cauzei: 1.03.01.2013 - 14.05.2013 - prima instanță, 2.18.06.2013 -18.11.2013 - instanța de apel, 3.25.03.2014 - 25.06.2014 - instanța de recurs.

C O N S T A T Ă : 1.Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 14mai 2013, Prodan Elena a fost achitată de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de aceasta.

2.Instanța a indicat că, de către organul de urmărire penală, Prodan Elena a fost învinuită pentru faptul că, avînd scopul vătămării grave a integrității corporale și a sănătății, acționînd în comun acord cu Iacob Iurie, în perioada de timp de la 01.09.2011, ora 21.00 pînă la 02.09.2011, ora 02.00, aflîndu-se la domiciliul cet.Sofroni Dumitru din mun.Chișinău, str.Muncești 167, ap.22, în rezultatul unui conflict apărut cu acesta, din motivul că, Sofroni Dumitru a ofensat-o, i-a aplicat acestuia din urmă multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și în cap, în rezultatul cărora, conform raportului de expertiză medico-legală nr.81/1627 din 04.11.2011, i-au cauzat trauma închisă a toracelui, echimoze pe torace, emfizem subcutan al toracelui cu trecere pe membrele superioare, abdomen, regiunea pubiană și coapse, fracturi ale coastelor 6, 7, 8, 9, 10 pe linia axială anterioară dreaptă cu ruptura pleurei parietale, viscerale, pulmonului și pneumotorax pe dreapta, coastele 1, 2, 3, 4, 5 pe linia medio-claviculară stînga și 6 axilară anterioară stîngă, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale grave; excoriații pe spate, fractura omoplatului drept, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale medii; echimoză pe gît,

fractura cartilajului tirodian al laringelui cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii difuze în țesuturile moi pericraniene, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale ușoare, și, în 1 rezultatul insuficienții cardio-pulmonare, cauzată de traumă închisă a toracelui cu fracturi costale bilateral, lezarea pleurei parietale, viscerale și pulmonului drept cu dezvoltarea pneumotoraxul și efizemului subcutan pronunțat (torace, abdomen, regiunea pubiană, membre), cet.Sofroni Dumitru, la 02.09.2011, a decedat, vătămările corporale depistate fiind în legătură cauzală directă cu decesul acestuia.

3.Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat și succesorul părții vătămate, A.Sofroni, care au solicitat: -procurorul, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care E.Prodan să fie recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și condamnată la 10 ani închisoare, în penitenciar de tip închis pentru femei, invocînd că instanța în cadrul examinării probelor acuzării a încălcat principiul egalității armelor în proces, respingînd neîntemeiat demersul procurorului privind interogarea lui Iu.Iacob în calitate de martor, care este coparticipant la săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 151 alin.(4) Cod penal; instanța nu a dat o apreciere corectă faptelor stabilite prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 27.07.2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 12.12.2012, prin care ambele instanțe au stabilit vinovăția lui Iu.Iacob, fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii în participație cu E.Prodan; versiunea invocată de apărare și probele prezentate de ei au avut drept scop eschivarea inculpatei de la răspundere și inducerea în eroare a instanței de judecată; - succesorul părții vătămate, A.Sofroni, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță,

prin care E.Prodan să fie recunoscută vinovată și condamnată pentru infracțiunea săvîrșită, și să-i fie restituit prejudiciul cauzat, deoarece toate probele acumulate pe cauza dată dovedesc vinovăția acesteia; 4.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18noiembrie 2013 au fost admise apelurile declarate de procuror și de succesorul părții vătămate, A.Sofroni, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care E.Prodan a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și condamnată la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

5.Instanța de apel a constatat că Prodan Elena, avînd scopul vătămării grave a integrității corporale și a sănătății, acționînd în comun acord cu Iacob Iurie, în perioada de timp de la 01.09.2011, ora 21.00 pînă la 02.09.2011, ora 02.00, aflîndu-se la domiciliul cet.Sofroni Dumitru din mun.Chișinău, str.Muncești 167, ap.22, în rezultatul unui conflict apărut cu acesta, din motivul că, Sofroni Dumitru a ofensat-o, i-a aplicat lui acestuia din urmă multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și în cap, în rezultatul cărora, conform raportului de expertiză medico-legală nr.81/1627 din 04.11.2011, i-au cauzat trauma închisă a toracelui, echimoze pe torace, emfizem subcutan al toracelui cu trecere pe membrele superioare, abdomen, regiunea pubiană și coapse, fracturi ale coastelor 6, 7, 8, 9, 10 pe linia axilară anterioară dreaptă cu ruptura pleurei parietale, viscerale, pulmonului și pneumotorax pe dreapta, coastele 1, 2, 3, 4, 5 pe linia medio-claviculară stînga și 6 axilară anterioară stîngă, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale grave; excoriații pe spate, fractura omoplatului drept, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale medii; 2 echimoză pe gît, fractura cartilajului tirodian al laringelui cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, plăgi contuze,

excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii difuze în țesuturile moi pericraniene, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale ușoare, și, în rezultatul insuficienții cardio-pulmonare, cauzată de traumă închisă a toracelui cu fracturi costale bilateral, lezarea pleurei parietale, viscerale și pulmonului drept cu dezvoltarea pneumotoraxul și efizemului subcutan pronunțat (torace, abdomen, regiunea pubiană, membre), cet.Sofroni Dumitru, la 02.09.2011, a decedat, vătămările corporale depistate fiind în legătură cauzală directă cu decesul acestuia. Astfel, aceste acțiuni ale inculpatei Prodan Elena au fost calificate în baza art. 151 alin.(4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvîrșită de două persoane, acțiuni care au provocat decesul victimei.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatei se dovedește prin depozițiile: - succesorului părții vătămate A.Sofroni, care a relatat că venind în apartamentul unde locuia tatăl său, a văzut că acesta era incendiat, iar pe mobilă și pe obloanele ușii de la balcon erau picături de sînge; - martorului V.Voroneț, care a declarat că în urma conflictului apărut între E.Prodan și D.Sofroni, acesta din urmă a fost lovit cu picioarele de către Iu.Iacub, după care E.Prodan l-a scos la balcon și sărea pe el cu picioarele pe tot corpul și cap, apoi Iu.Iacub le-a spus să plece din apartament că el îi va da foc; -martorului M.Vechiu, care a relatat că noaptea a simțit miros de fum și ieșind la balcon a văzut că arde apartamentul lui D.Sofroni, ușa apartamentului era între deschisă și întrînd, l-a văzut jos pe D.Sofroni, care era fără cunoștință și lîngă el ardea plapuma și perna, din spusele vecinilor cunoaște că în apartament în acea seară a fost gălăgie mare; - martorului T.Harcovenco, care a declarat că întîlnindu-se cu o persoană pe nume Veaceslav, l-a întrebat motivul arestării lui Iu.Iacub și acesta i-a povestit că între E.Prodan și D.Sofronia a apărut un conflict, după care acesta a fost bătut de E.Prodan cu picioarele peste tot corpul; - martorului minor A.Prodan, care a explicat că Iu.Iacub fiind arestat,

i-a telefonat de cîteva ori și i-a spus ca mama sa să-i aducă produse alimentare, în caz contrar, el va spune adevărul și mama ei tot va fi arestată; și prin materialele dosarului - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2011, potrivit căruia în cadrul examinării locul comiterii infracțiunii a ap.22 din str.Muncești 167, mun.Chișinău, s-au stabilit urme de luptă și pete de sînge în cameră pe mobilă și la balcon; procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.10.2011, conform căruia au fost examinate obiectele depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului; raportul de expertiză medico-legală nr.81/1627 din 04.11.2011, de examinare a cadavrului cet.D.Sofroni.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, și anume depozițiilor martorului minor A.Prodan, care a declarat că pe perioada examinării cauzei penale în privința învinuitului Iu.Iacob, era telefonată de către ultimul, care i-a spus că el în judecată va declara adevărul ca să o închidă și pe mama ei, deoarece el nu dorește să stea în închisoare pentru cineva; hotărîrii de condamnare a lui Iu.Iacob, care a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea 3 infracțiunii în participație cu E.Prodan pe această faptă, și incorect a exclus caracterul probatoriu al declarațiilor martorului V.Voroneț, pe motiv că inculpata nu a avut posibilitatea de a se apăra prin formularea întrebărilor acestuia, deoarece conform materialelor cauzei penale, martorul V.Voroneț, în cadrul urmăririi penale, a fost audiat în condițiile art.109 Cod de procedură penală în prezența inculpatei E.Prodan și a avocatului acesteia, iar la întrebările suplimentare adresate martorului, acesta a confirmat că E.Prodan la fel a lovit victima în cadrul conflictului, astfel, aceasta a avut posibilitatea adresării întrebărilor martorului, însă nu s-a folosit de acest drept.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță incorect a achitat-o pe inculpata E.Prodan de săvîrșirea infracțiunii incriminate, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea, dînd o apreciere subiectivă probelor prezentate de acuzare, punînd la baza concluziilor sale doar probele apărării (declarațiile fiicei inculpatei,A.Prodan și 2 procese contravenționale în privința lui Iu.Iacob), fără a se expune, contrar prevederilor art.394 alin.(3) pct.2) Cod de procedură penală, asupra probelor acuzării și motivelor respingerii acestora. Instanța a constatat că versiunea invocată de inculpată și probele prezentate de apărare au avut drept scop eschivarea acesteia de la răspundere penală, motiv din care au fost apreciate critic de către instanța de apel.

La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care conform art. 16 Cod penalse atribuie la categoria celor deosebit de grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatei, care anterior a fost condamnată, precum și de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, că la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,are la întreținere un copil minor, și lipsa circumstanțelor agravante. Astfel, instanța de apel a conchis că, scopul educativ și preventiv al pedepsei în privința inculpatei poate fi atins numai prin numirea unei pedepse cu închisoare.

6. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul V.Slabu în numele inculpatei, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu menținerea sentinței de achitare a acesteia, invocînd că, instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine nevinovăția inculpatei; hotărîrea de condamnare se bazează doar pe declarațiile martorului ocular V.Voroneț, date în cadrul urmăririi penale, care nu a fost posibil de audiat în instanța de judecată, din motivul neprezentării acestuia; prima instanță corect a apreciat probele acumulate în cauza dată și cercetate în ședința de judecată, precum declarațiile martorului ocular V.Voroneț, date la judecătorul de instrucție, în prezența inculpatei, avocatului, adoptînd o hotărîre de achitare.

7. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură penală, asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarecenu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor. 8. Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil,Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului declarat de avocatul V.Slabu în numele inculpatei, din temeiurile de casare a deciziei instanței de apel se invocă art.427 alin.(1) pct.6), 4 8) și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Raportînd normele nominalizate la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, iar reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică procedura de apreciere a probelor, care ține de starea de fapt a cauzei și care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea acesteia.

Temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii imputate, precum că, dînsa nu i-a aplicat lovituri părții vătămate D.Sofroni, nu pot fi reținute, deoarece instanța de apel, rejudecînd cauza în fapt și în drept, a motivat condamnarea ei prin faptul că, acuzarea a prezentat suficiente probe, care cu certitudine dovedesc vinovăția acesteia în săvîrșirea infracțiunii imputate, și anume declarațiile succesorului părții vătămate A.Sofroni, a martorilor M.Vechiu, T.Harcovenco, V.Voroneț, a martorului minor A.Prodan, și actele cauzei - procesul- verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2011, potrivit căruia în cadrul examinării locul comiterii infracțiunii a ap.22 din str.Muncești 167, mun.Chișinău, s-au stabilit urme de luptă și pete de sînge în cameră pe mobilă și la balcon; procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.10.2011, conform căruia au fost examinate obiectele depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului; rapoartele de expertiză medico- legală nr.81/1627 din 04.11.2011, de examinare a cadavrului cet.D.Sofroni; sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 27.07.2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 12.12.2012, prin care ambele instanțe au stabilit vinovăția lui Iu.Iacob, de comiterea infracțiunii în participație cu E.Prodan, și în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,

le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu, coroborează între ele și nu trezesc careva dubii. În opinia Colegiului penal, întemeiat și argumentat sînt puse la baza hotărîrii pronunțate de către instanța de apel probele sus-menționate, care sînt amănunțit descrise în decizia instanței de apel și la pct.5 al prezentei decizii, și care cert dovedesc vinovăția lui E.Prodan în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal -vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvîrșită de două persoane, acțiuni care au provocat decesul victimei.

Decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului procurorului și a succesorului părții vătămate, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de recurent cu referire la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile lui E.Prodan și a motivelor pe care se întemeiază soluția, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței 5 de apel, acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping argumentele apărării că inculpata nu ar fi săvîrșit infracțiunea imputată.

Referitor la temeiul invocat de către recurent, prevăzut la pct.12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, neexistînd o careva eroare de drept, deoarece instanța de judecată nu a făcut o altă încadrare juridică a faptei comise de către E.Prodan, decît cea în baza căreia aceasta a fost pusă sub învinuire. Astfel, analizînd materialele cauzei și decizia instanței de apel atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocatul V.Slabu în numele inculpatei și, potrivit legii, decide asupra inadmisibilității recursului, fiind vădit neîntemeiat. 9. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1) - (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Slabu Viorel în numele inculpatei Prodan Elena împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui Prodan Elena, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 iulie 2014. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Ion Guzun 6