1ra-826-2014 — art.151 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.151 alin.4 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 8, 12 CPP
1ra-826-2014 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarulnr.1ra-826/2014
CurteaSupremă de Justiție
D E C I Z I E
25 iunie 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Elena Covalenco,
Judecători – Iurie Diaconu, Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2013, de către
avocatul Slabu Viorel în numele inculpatei
Prodan Elena Dionis, născută la 31 mai 1966,
originară din or.Talin, R.Estonia, domiciliată în
mun.Chișinău, str.Voluntarilor 8/1, ap.43.
Termenul de examinare a cauzei:
1.03.01.2013 - 14.05.2013 - prima instanță,
2.18.06.2013 -18.11.2013 - instanța de apel,
3.25.03.2014 - 25.06.2014 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă :
1.Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 14mai 2013, Prodan
Elena a fost achitată de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151
alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de aceasta.
2.Instanța a indicat că, de către organul de urmărire penală, Prodan Elena a fost
învinuită pentru faptul că, avînd scopul vătămării grave a integrității corporale și a
sănătății, acționînd în comun acord cu Iacob Iurie, în perioada de timp de la
01.09.2011, ora 21.00 pînă la 02.09.2011, ora 02.00, aflîndu-se la domiciliul
cet.Sofroni Dumitru din mun.Chișinău, str.Muncești 167, ap.22, în rezultatul unui
conflict apărut cu acesta, din motivul că, Sofroni Dumitru a ofensat-o, i-a aplicat
acestuia din urmă multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale
corpului și în cap, în rezultatul cărora, conform raportului de expertiză medico-legală
nr.81/1627 din 04.11.2011, i-au cauzat trauma închisă a toracelui, echimoze pe
torace, emfizem subcutan al toracelui cu trecere pe membrele superioare, abdomen,
regiunea pubiană și coapse, fracturi ale coastelor 6, 7, 8, 9, 10 pe linia axială
anterioară dreaptă cu ruptura pleurei parietale, viscerale, pulmonului și pneumotorax
pe dreapta, coastele 1, 2, 3, 4, 5 pe linia medio-claviculară stînga și 6 axilară
anterioară stîngă, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, leziuni corporale
care se califică ca vătămări corporale grave; excoriații pe spate, fractura omoplatului
drept, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale medii; echimoză pe gît,
fractura cartilajului tirodian al laringelui cu hemoragii în țesuturile moi adiacente,
plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii difuze în țesuturile moi
pericraniene, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale ușoare, și, în
1
rezultatul insuficienții cardio-pulmonare, cauzată de traumă închisă a toracelui cu
fracturi costale bilateral, lezarea pleurei parietale, viscerale și pulmonului drept cu
dezvoltarea pneumotoraxul și efizemului subcutan pronunțat (torace, abdomen,
regiunea pubiană, membre), cet.Sofroni Dumitru, la 02.09.2011, a decedat,
vătămările corporale depistate fiind în legătură cauzală directă cu decesul acestuia.
3.Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat și succesorul părții
vătămate, A.Sofroni, care au solicitat:
-procurorul, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului
stabilit pentru primă instanță, prin care E.Prodan să fie recunoscută vinovată de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și condamnată la 10 ani
închisoare, în penitenciar de tip închis pentru femei, invocînd că instanța în cadrul
examinării probelor acuzării a încălcat principiul egalității armelor în proces,
respingînd neîntemeiat demersul procurorului privind interogarea lui Iu.Iacob în
calitate de martor, care este coparticipant la săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.
151 alin.(4) Cod penal; instanța nu a dat o apreciere corectă faptelor stabilite prin
sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 27.07.2012 și decizia Curții de Apel
Chișinău din 12.12.2012, prin care ambele instanțe au stabilit vinovăția lui Iu.Iacob,
fiind recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii în participație cu E.Prodan;
versiunea invocată de apărare și probele prezentate de ei au avut drept scop
eschivarea inculpatei de la răspundere și inducerea în eroare a instanței de judecată;
- succesorul părții vătămate, A.Sofroni, casarea sentinței cu pronunțarea unei
noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care E.Prodan să fie
recunoscută vinovată și condamnată pentru infracțiunea săvîrșită, și să-i fie restituit
prejudiciul cauzat, deoarece toate probele acumulate pe cauza dată dovedesc
vinovăția acesteia;
4.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18noiembrie
2013 au fost admise apelurile declarate de procuror și de succesorul părții vătămate,
A.Sofroni, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care E.Prodan a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și condamnată la 8 ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.
5.Instanța de apel a constatat că Prodan Elena, avînd scopul vătămării grave a
integrității corporale și a sănătății, acționînd în comun acord cu Iacob Iurie, în
perioada de timp de la 01.09.2011, ora 21.00 pînă la 02.09.2011, ora 02.00, aflîndu-se
la domiciliul cet.Sofroni Dumitru din mun.Chișinău, str.Muncești 167, ap.22, în
rezultatul unui conflict apărut cu acesta, din motivul că, Sofroni Dumitru a ofensat-o,
i-a aplicat lui acestuia din urmă multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite
părți ale corpului și în cap, în rezultatul cărora, conform raportului de expertiză
medico-legală nr.81/1627 din 04.11.2011, i-au cauzat trauma închisă a toracelui,
echimoze pe torace, emfizem subcutan al toracelui cu trecere pe membrele
superioare, abdomen, regiunea pubiană și coapse, fracturi ale coastelor 6, 7, 8, 9, 10
pe linia axilară anterioară dreaptă cu ruptura pleurei parietale, viscerale, pulmonului
și pneumotorax pe dreapta, coastele 1, 2, 3, 4, 5 pe linia medio-claviculară stînga și 6
axilară anterioară stîngă, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, leziuni
corporale care se califică ca vătămări corporale grave; excoriații pe spate, fractura
omoplatului drept, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale medii;
2
echimoză pe gît, fractura cartilajului tirodian al laringelui cu hemoragii în țesuturile
moi adiacente, plăgi contuze, excoriații și echimoze pe cap și față, hemoragii difuze
în țesuturile moi pericraniene, leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale
ușoare, și, în rezultatul insuficienții cardio-pulmonare, cauzată de traumă închisă a
toracelui cu fracturi costale bilateral, lezarea pleurei parietale, viscerale și pulmonului
drept cu dezvoltarea pneumotoraxul și efizemului subcutan pronunțat (torace,
abdomen, regiunea pubiană, membre), cet.Sofroni Dumitru, la 02.09.2011, a decedat,
vătămările corporale depistate fiind în legătură cauzală directă cu decesul acestuia.
Astfel, aceste acțiuni ale inculpatei Prodan Elena au fost calificate în baza art.
151 alin.(4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a
sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvîrșită de două persoane, acțiuni care
au provocat decesul victimei.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatei
se dovedește prin depozițiile:
- succesorului părții vătămate A.Sofroni, care a relatat că venind în
apartamentul unde locuia tatăl său, a văzut că acesta era incendiat, iar pe mobilă și pe
obloanele ușii de la balcon erau picături de sînge;
- martorului V.Voroneț, care a declarat că în urma conflictului apărut între
E.Prodan și D.Sofroni, acesta din urmă a fost lovit cu picioarele de către Iu.Iacub,
după care E.Prodan l-a scos la balcon și sărea pe el cu picioarele pe tot corpul și cap,
apoi Iu.Iacub le-a spus să plece din apartament că el îi va da foc;
-martorului M.Vechiu, care a relatat că noaptea a simțit miros de fum și ieșind
la balcon a văzut că arde apartamentul lui D.Sofroni, ușa apartamentului era între
deschisă și întrînd, l-a văzut jos pe D.Sofroni, care era fără cunoștință și lîngă el ardea
plapuma și perna, din spusele vecinilor cunoaște că în apartament în acea seară a fost
gălăgie mare;
- martorului T.Harcovenco, care a declarat că întîlnindu-se cu o persoană pe
nume Veaceslav, l-a întrebat motivul arestării lui Iu.Iacub și acesta i-a povestit că
între E.Prodan și D.Sofronia a apărut un conflict, după care acesta a fost bătut de
E.Prodan cu picioarele peste tot corpul;
- martorului minor A.Prodan, care a explicat că Iu.Iacub fiind arestat, i-a
telefonat de cîteva ori și i-a spus ca mama sa să-i aducă produse alimentare, în caz
contrar, el va spune adevărul și mama ei tot va fi arestată;
și prin materialele dosarului - procesul-verbal de cercetare la fața locului din
02.09.2011, potrivit căruia în cadrul examinării locul comiterii infracțiunii a ap.22 din
str.Muncești 167, mun.Chișinău, s-au stabilit urme de luptă și pete de sînge în cameră
pe mobilă și la balcon; procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.10.2011,
conform căruia au fost examinate obiectele depistate și ridicate în cadrul cercetării la
fața locului; raportul de expertiză medico-legală nr.81/1627 din 04.11.2011, de
examinare a cadavrului cet.D.Sofroni.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă
probelor administrate în cauză, și anume depozițiilor martorului minor A.Prodan, care
a declarat că pe perioada examinării cauzei penale în privința învinuitului Iu.Iacob,
era telefonată de către ultimul, care i-a spus că el în judecată va declara adevărul ca să
o închidă și pe mama ei, deoarece el nu dorește să stea în închisoare pentru cineva;
hotărîrii de condamnare a lui Iu.Iacob, care a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea
3
infracțiunii în participație cu E.Prodan pe această faptă, și incorect a exclus caracterul
probatoriu al declarațiilor martorului V.Voroneț, pe motiv că inculpata nu a avut
posibilitatea de a se apăra prin formularea întrebărilor acestuia, deoarece conform
materialelor cauzei penale, martorul V.Voroneț, în cadrul urmăririi penale, a fost
audiat în condițiile art.109 Cod de procedură penală în prezența inculpatei E.Prodan
și a avocatului acesteia, iar la întrebările suplimentare adresate martorului, acesta a
confirmat că E.Prodan la fel a lovit victima în cadrul conflictului, astfel, aceasta a
avut posibilitatea adresării întrebărilor martorului, însă nu s-a folosit de acest drept.
Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță incorect a achitat-o pe
inculpata E.Prodan de săvîrșirea infracțiunii incriminate, pe motiv că fapta nu a fost
săvîrșită de ea, dînd o apreciere subiectivă probelor prezentate de acuzare, punînd la
baza concluziilor sale doar probele apărării (declarațiile fiicei inculpatei,A.Prodan și
2 procese contravenționale în privința lui Iu.Iacob), fără a se expune, contrar
prevederilor art.394 alin.(3) pct.2) Cod de procedură penală, asupra probelor acuzării
și motivelor respingerii acestora.
Instanța a constatat că versiunea invocată de inculpată și probele prezentate de
apărare au avut drept scop eschivarea acesteia de la răspundere penală, motiv din care
au fost apreciate critic de către instanța de apel.
La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod
penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care conform art. 16 Cod penalse atribuie la
categoria celor deosebit de grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatei, care
anterior a fost condamnată, precum și de circumstanțele cauzei care atenuează
răspunderea, că la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,are la întreținere
un copil minor, și lipsa circumstanțelor agravante. Astfel, instanța de apel a conchis
că, scopul educativ și preventiv al pedepsei în privința inculpatei poate fi atins numai
prin numirea unei pedepse cu închisoare.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul V.Slabu
în numele inculpatei, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu menținerea
sentinței de achitare a acesteia, invocînd că, instanța de apel a dat o apreciere
incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv
probele administrate, care dovedesc cu certitudine nevinovăția inculpatei; hotărîrea
de condamnare se bazează doar pe declarațiile martorului ocular V.Voroneț, date în
cadrul urmăririi penale, care nu a fost posibil de audiat în instanța de judecată, din
motivul neprezentării acestuia; prima instanță corect a apreciat probele acumulate în
cauza dată și cercetate în ședința de judecată, precum declarațiile martorului ocular
V.Voroneț, date la judecătorul de instrucție, în prezența inculpatei, avocatului,
adoptînd o hotărîre de achitare.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură
penală, asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil,
deoarecenu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă
în referință, prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil,Colegiul penal
decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
Potrivit textului recursului declarat de avocatul V.Slabu în numele inculpatei,
din temeiurile de casare a deciziei instanței de apel se invocă art.427 alin.(1) pct.6),
4
8) și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în
cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau
nu au fost întrunite elementele infracțiunii, ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
Raportînd normele nominalizate la situația în cauză, Colegiul conchide că
aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, iar reieșind din textul recursului, recurentul
de fapt critică procedura de apreciere a probelor, care ține de starea de fapt a cauzei și
care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea
acesteia.
Temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția inculpatei în săvîrșirea
infracțiunii imputate, precum că, dînsa nu i-a aplicat lovituri părții vătămate
D.Sofroni, nu pot fi reținute, deoarece instanța de apel, rejudecînd cauza în fapt și în
drept, a motivat condamnarea ei prin faptul că, acuzarea a prezentat suficiente probe,
care cu certitudine dovedesc vinovăția acesteia în săvîrșirea infracțiunii imputate, și
anume declarațiile succesorului părții vătămate A.Sofroni, a martorilor M.Vechiu,
T.Harcovenco, V.Voroneț, a martorului minor A.Prodan, și actele cauzei - procesul-
verbal de cercetare la fața locului din 02.09.2011, potrivit căruia în cadrul examinării
locul comiterii infracțiunii a ap.22 din str.Muncești 167, mun.Chișinău, s-au stabilit
urme de luptă și pete de sînge în cameră pe mobilă și la balcon; procesul-verbal de
examinare a obiectului din 29.10.2011, conform căruia au fost examinate obiectele
depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului; rapoartele de expertiză medico-
legală nr.81/1627 din 04.11.2011, de examinare a cadavrului cet.D.Sofroni; sentința
Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 27.07.2012 și decizia Curții de Apel
Chișinău din 12.12.2012, prin care ambele instanțe au stabilit vinovăția lui Iu.Iacob,
de comiterea infracțiunii în participație cu E.Prodan, și în conformitate cu prevederile
art.101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu, coroborează
între ele și nu trezesc careva dubii.
În opinia Colegiului penal, întemeiat și argumentat sînt puse la baza hotărîrii
pronunțate de către instanța de apel probele sus-menționate, care sînt amănunțit
descrise în decizia instanței de apel și la pct.5 al prezentei decizii, și care cert
dovedesc vinovăția lui E.Prodan în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4)
Cod penal -vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care
este periculoasă pentru viață, săvîrșită de două persoane, acțiuni care au provocat
decesul victimei.
Decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului procurorului și a succesorului părții vătămate, precum și motivele
adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură
penală.
Instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de recurent cu referire la
lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile lui E.Prodan și a motivelor
pe care se întemeiază soluția, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează
în esență presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrea atacată cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței
5
de apel, acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping
argumentele apărării că inculpata nu ar fi săvîrșit infracțiunea imputată.
Referitor la temeiul invocat de către recurent, prevăzut la pct.12) alin.(1)
art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat,
neexistînd o careva eroare de drept, deoarece instanța de judecată nu a făcut o altă
încadrare juridică a faptei comise de către E.Prodan, decît cea în baza căreia aceasta
a fost pusă sub învinuire.
Astfel, analizînd materialele cauzei și decizia instanței de apel atacată, Colegiul
penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar declarat de avocatul V.Slabu în numele inculpatei și,
potrivit legii, decide asupra inadmisibilității recursului, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1) - (2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Slabu Viorel în
numele inculpatei Prodan Elena împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 18 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui Prodan Elena, fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 iulie 2014.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Iurie Diaconu
Ion Guzun
6