1re-45-2014 — Art.27, 217-1 alin.4 lit.d CP

Prin sentința Judecătoriei raionului Petrovsk, or.Moscova, F.Rusă din 22 decembrie 2010, Sarev Dumitru a fost condamnat în baza art.30 alin.(3), 2281 alin.(3) lit.g) Cod penal al F.Ruse la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în colonie cu regim riguros.

Ministrul Justiției al R.Moldova a înaintat un demers către Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău, în baza cererii condamnatului Sarev Dumitru din 27 septembrie 2011, prin care a solicitat transferul ultimului pentru continuarea executării pedepsei în instituțiile penitenciare din R.Moldova.

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 26 aprilie 2012, a fost admis demersul Ministrului Justiției al R.Moldova și cererea condamnatului Sarev Dumitru privind transferul pentru continuarea executării pedepsei cu închisoare în instituțiile penitenciare din R.Moldova. A fost preluată spre executare pe teritoriul R.Moldova sentința pronunțată de judecătoria r-nului Petrovsk, or.Moscova, F.Rusă din 22 decembrie 2010, prin care Sarev Dumitru a fost condamnat în baza art.30 alin.(3), 2281 alin.(3) lit.g) Cod penal al F.Ruse la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în colonie cu regim riguros. S-a dispus continuarea executării pedepsei stabilite prin sentința pronunțată în privința lui Sarev Dumitru și conform legii naționale a fost considerat condamnat în baza art.27, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 9 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Termenului executării pedepsei i-a fost calculat începînd cu 21 octombrie 1 2010, cu posibilitatea liberării condiționate înainte de termen la ispășirea a 3/4 din termenul de pedeapsă stabilit.

Încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs la 10 iulie 2013 de către avocatul A.Babără, în numele condamnatului D.Sarev, prin care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărîri în partea stabilirii pedepsei, prin care condamnatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, deoarece instanța greșit a individualizat pedeapsa în raport cu prevederile art.444 alin.(1) pct.9) Cod de procedură penală, astfel că i-a stabilit o pedeapsă în alte limite decît cele prevăzute de legea penală și nu a ținut cont de prevederile art.81 alin.(3) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2013, a fost admis recursul avocatului A.Babără în numele condamnatului D.Sarev, casată parțial încheierea și pronunțată o nouă hotărîre, prin care D.Sarev s-a considerat condamnat în baza art.27, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal al R.Moldova la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea soluției date instanța de recurs a indicat că prima instanță i-a aplicat lui D.Sarev o pedeapsă prea aspră, sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, pentru tentativa de infracțiune, pentru care a fost condamnat, neluînd în considerație că pedeapsa nu poate fi mai aspră decît cea pronunțată în statul de condamnare și nici să depășească limita maximă prevăzută de legea națională. Astfel, ținînd cont de faptul că infracțiunea săvîrșită de D.Sarev prevăzută de art.30 alin.(3), 2281 alin.(3) lit.g) Cod penal al F.Ruse prevede pedeapsa închisorii de la 8 la 20 ani, iar pedeapsa de 9 ani închisoare constituie 45% din maximul special al pedepsei închisorii, prevăzut de această lege, care este asimilată cu infracțiunea prevăzută de art.27, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal al R.Moldova, sancțiunea căruia prevede pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani, instanța a conchis de a-i aplica lui D.Sarev pedeapsa închisorii pe un termen de 7 ani, ce constituie 46,6 % din pedeapsa maximă prevăzută de art.27, 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, adică din 15 ani, ce este mai adecvată pedepsei aplicate prin hotărîrea statului de condamnare. Hotărîrea menționată a devenit irevocabilă la data pronunțării.

În recursul în anulare declarat de procurorul General Adjunct, Igor Serbinov, invocîndu-se temeiul prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, pe motiv că instanța de recurs, menținînd procedura de continuare a executării pedepsei de către D.Sarev, ilegal i-a micșorat cu 2 ani termenul de pedeapsă stabilit de statul de condamnare, ceea ce prezintă o încălcare a prevederilor art.552 și 556-557 Cod de procedură penală, aceasta prezentînd un viciu fundamental ce a afectat hotărîrea; instanța neîntemeiat a admis recursul avocatului, care urma a fi respins peste termen, deoarece încheierea primei instanțe emisă la 26.04.2012, a intrat în vigoare la 11.05.2012, iar recursul a fost declarat peste mai mult de un an de zile.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, verificînd argumentele invocate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 2 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Potrivit art.557 alin.(5) raportat la art.472 Cod de procedură penală, încheierea instanței privind soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești poate fi atacată cu recurs de către persoanele interesate în termen de 15 zile, care se judecă conform prevederilor Capitolulului IV, Secțiunea 1-a și a 2-a §1 din Partea specială a Codului de procedură penală. Conform art.466 alin.(2) pct.6) și alin.(5) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de recurs devine definitivă și irevocabilă la data cînd s-a admis recursul, deci, în speța data, la 29 iulie 2013. Prin urmare, după examinarea recursului de către instanța respectivă de recurs, căile de atac a unei hotărîri judecătorești pe o chestiune de executare a pedepsei s-au epuizat și o asemenea hotărîre nu mai cade sub incidența acelor hotărîri judecătorești irevocabile care sînt prevăzute de art.452 alin.(1) Cod de procedură penală. Potrivit acestei norme de procedură penală cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărîri judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac – calea apelului și a recursului ordinar. În cazul cînd, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge aceste două căi consecutive de atac, această hotărîre, deși a devenit irevocabilă, nu mai are calea de atac a recursului în anulare. Reieșind din cele menționate, rezultă că în ordinea recursului în anulare poate fi atacată numai hotărîrea care a fost verificată pe ambele căi ordinare de atac și a devenit irevocabilă.

În aceste împrejurări, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat, pe motiv că legea nu prevede o atare cale de atac.

Totodată, Colegiul penal subliniază asupra faptului că, instanța de recurs neîntemeiat a redus lui D.Sarev pedeapsa cu 2 ani închisoare, modificînd astfel încheierea legală și întemeiată a instanței de fond din 26 aprilie 2012. Colegiul atestă că, din materialele cauzei rezultă că statul de condamnare a acceptat transferul condamnatului D.Sarev în baza încheierii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 26 aprilie 2012, pentru continuarea executării pedepsei pe teritoriul R.Moldova, fără posibilitate de intervenire în pedeapsă. Anume aplicarea principiului continuării executării pedepsei a solicitat și condamnatul D.Sarev în cererea de transfer (f.d.7). Însă, instanța de recurs, din propria initiativă, a aplicat principiul ,,schimbării condamnării” în locul celui de ,,continuare a executării pedepsei” de 9 ani închisoare, astfel încălcînd prevederile art.557 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, care stipulează că dacă, prin încheierea adoptată în condițiile art.556, a fost indicate procedura continuării executării pedepsei, instanța stabilește termenul pedepsei care nu a fost executat și urmează a fi executat de către condamnat. Astfel, modificarea încheierii instanței de fond, echivalează cu o inducere în eroare a statului de condamnare, care a convenit asupra transferului vis-a-vis de pedeapsa stabilită condamnatului D.Sarev. Mai mult, instanța de recurs a admis recursul avocatului A.Babără declarat peste mai mult de un an de zile de la data cînd 3 hotărîrea în cauză a devenit irevocabilă, fără a avea careva date ce ar justifica declararea acestuia peste termenul prevăzut de lege și fără a pune în discuție chestiunea dată. Cu toate că instanța de recurs a constatat aceste erori judiciare comise de instanța de recurs a Curții de Apel Chișinău, însă în situația cînd legea nu prevede o atare cale de atac, acestea nu mai pot fi corectate prin recurs în anulare.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456, 556-557 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Igor Serbinov, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2013, în cauza lui Sarev Dumitru. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 4