1ra-388-2014 — huliganism

Dosarul nr.1ra-388/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 februarie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Constantin Gurschi,

Judecătorii - Elena Covalenco, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013 de inculpatul

Tidvă Nicolae Simion, născut la 15 martie 1980,

originar și domiciliat în s.Lăpușna, r-nul Hîncești.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

aproximativ la ora 22.00, aflîndu-se în preajma gospodăriei cet.Romanescu Vasile din

s.Lăpușna, r-nul Hîncești, fiind în stare de ebrietate alcoolică, din intenții huliganice,

încălcînd grosolan ordinea publică, printr-un cinism și o obrăznicie deosebită, împreună

cu alte persoane, fără nici un motiv, intenționat le-a aplicat cet.Moimescu Vitalie și

Verdeș Ion multiple lovituri cu pumnii, picioarele și o bîrnă de lemn în cap și diferite

regiuni ale corpului cauzîndu-le ambilor, conform rapoartelor de expertiză medico-legală

nr.257/D și 258/D din 06.11.2012, vătămări corporale ușoare, și anume lui Moimescu

Vitalie - sub formă de echimoză a feței, edem, excoriații a cutiei toracice pe stînga,

regiunea occipitală, gît, regiunea temporală stînga, dreapta, hemoragie conjunctivă a

ochiului drept, iar lui Verdeș Igor - sub formă de dureri, echimoze, edem, excoriații a

feței, cutiei toracice, partea anterioară, regiunea temporală dreapta.

acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri în partea dată, prin care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă în baza art.287

alin.(3) Cod penal de 3 ani închisoare, invocînd că pedeapsa stabilită de prima instanță, în

raport cu gravitatea infracțiunii comise este prea blîndă, deoarece instanța nu a ținut seama

că inculpatul a săvîrșit o infracțiune ce face parte din categoria celor grave, de persoana

acestuia, care se caracterizează negativ, anterior a fost tras la răspundere penală de

nenumărate ori și nu a dat dovadă de căință sinceră privind fapta săvîrșită, neconștientizînd

consecințele social-periculoase cauzate prin infracțiune, recunoscîndu-și parțial vina,

1

incorect a aplicat dispozițiile art.90 Cod penal, dispunînd suspendarea executării pedepsei

pe termen de probă, fiindcă această pedeapsă nu va restabili echitatea socială și prevenirea

de săvîrșirea a noi infracțiuni din partea inculpatului.

admis recursul procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza

și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Tidvă Nicolae a fost condamnat în baza art.287

alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că prima instanță corect a ajuns

la concluzia că vinovăția inculpatului N.Tidvă a fost dovedită, recunoscîndu-l culpabil în

săvîrșirea infracțiunii imputate, dînd o încadrare juridică corectă acțiunilor acestuia în

baza art.287 alin.(3) Cod penal.

Totodată, instanța de apel, reținînd prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, a conchis că

la stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatului, prima instanță nu a

dat deplină eficiență acestor prevederi, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise,

motivul acesteia, de persoana inculpatului, care anterior a fost condamnat de șase ori și se

caracterizează negativ la locul de trai, astfel că neîntemeiat a aplicat dispozițiile art.90

Cod penal, dispunînd suspendarea executării pedepsei pe termen de probă în privința

ultimului, aplicarea cărora nu este justificată.

Astfel, reieșind din circumstanțele stabilite, instanța de apel a conchis că, în cauză,

nu există temei legal pentru ca inculpatul să beneficieze de posibilitatea corectării și

reeducării în condițiile neprivative de libertate.

invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță.

Însă, conform art.231 alin.(3), 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. La calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 10

iunie 2013 în prezența inculpatului N.Tidvă și avocatului său, I.Căpățînă, aceștia fiind

înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate - 10 iulie 2013 (f.d.150).

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 10.07.2013, însă, atît

inculpatul, cît și avocatul care i-a apărat interesele în instanța de apel, cunoscînd despre

data pronunțării deciziei integrale, nu s-au prezentat în ședința de judecată. Totodată,

instanța de apel, respectînd prevederile art.338 alin.(4) Cod de procedură penală, a

expediat pentru informare în adresa inculpatului și avocatului acestuia copia deciziei

motivate la 12 iulie 2013 (f.d.151, 157-158).

Astfel, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfîrșitul zilei de 12 august 2013.

2

Inculpatul N.Tidvă a declarat recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel la

19 septembrie 2013, adică după expirarea termenului legal de 30 zile, prevăzut de art.422

Cod de procedură penală.

Este de menționat că art.230 alin.(2) Cod de procedură penală expres stipulează că,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat

peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. El nu poate fi

prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și

fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că recursul este declarat peste termen.

În acest context, instanța de recurs conchide asupra inadmisibilității recursului

înaintat de inculpatul N.Tidvă, fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Tidvă Nicolae împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013 în propria lui cauză

penală, fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

3