1ra-750/2014 — Jaful art. 187 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Jaful art. 187 CP
- Temei legal
- Jaful art. 187 CP
1ra-750/2014 — Jaful art. 187 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-750/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 martie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Elena Covalenco
Judecătorii –Liliana Catanși Ion Arhiliuc
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27iunie 2013, în cauza
penală în privința lui
Paladi Eduard Alexandru, născut la 10.07.1988,
originar Ukraina, or.Nicolaev și domiciliat în mun.Chișinău,
str.Doina 34.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond din 01.11.2011-pînă la 30.04.2013;
2.Instanța de apel din 30.05.2013, pînă la 27.06.2013;
Instanța de recurs din 11.03.2014pînă la 12.03.2014;
Asupra recursului ordinar, Colegiul penal
C O N S T A T Ă :
1.Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 30.04.2013, Paladi
Eduard a fost condamnat în baza art.187 alin.2, lit. e), f) Cod penal la 3(trei) ani
închisoare, fără amendă.
Conform art.84 al.4 Cod penal, cumulînd parțial pedeapsa dată cu pedeapsa
stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23.01.2012, i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă de 3(trei) aniși 3(trei) luni închisoare, fără amendă, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
2.Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că,la 25 martie 2011
aproximativ la orele 20.15, Paladi Eduard Alexandru aflîndu-se pe str. Albișoara în
apropierea blocului nr.76/8, mun. Chișinău și avînd intenția de a sustrage bunurile
1
altei persoane, aplicînd violența fizică nepericuloasă pentru viața sau sănătatea
persoanei, a îmbrîncit-o din spate pe cet. Creșciuc Elena Vitalie, după care în deschis
a sustras de la ea geanta de dame de culoare vișinie la preț de 350 lei, în care se aflau
produse cosmetice la preț de 260 lei, flash cîrd de 8Gb la preț de 250 lei, portmoneu
la preț de 300 lei, și bani în sumă de 180 lei și 20 dolari SUA,după care, a părăsit
locul infracțiunii, cauzînd ultimei daună materială în sumă totală de 1580 lei.
3.Avocatul Rotaru Tamara în numele inculpatului a declarat apel prin care
solicită casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat.
În motivarea apelului avocatul a invocat, că probe concludente în stabilirea
vinovăției inculpatului nu au fost aduse decît, unica așa numită probă constituită din
declarațiile părții vătămate, care după forma și esența lor sunt contradictorii.
În cadrul urmării penale partea vătămată Grisciuc Elena a menționat că o
persoana necunoscută de vîrsta aproximativ 16-18 ani s-a apropiat din spate, în jur
fiind întuneric, iar în ședința de judecată aceasta a declarat că 1-a zărit și nu văzut
pentru cîteva secunde, ceea ce în împrejurările sus menționate exclude faptul că
aceasta ar fi putut cu certitudine să rețină semnalmentele persoanei date, cu atît mai
mult să și recunoască persoana ce se face vinovată de săvîrșirea infracțiunii. Astfel,
sunt bănuieli rezonabile că recunoașterea luiPaladi Eduard în baza fotografiilor a fost
făcută la sugestia organelor de urmărire penală, avînd în vedere că el în perioada dată
mergea pe un alt dosar.
A mai menționat, că recunoașterea persoanei după fotografie conform
procesului verbal a avut loc la data de 07aprilie 2011, iar la întrebarea apărării în
instanță, Grisciuc Elena a răspuns fără echivoc, că recunoașterea a avutlocla data de
29 martie 2011, întipărindu-se deoarece era ziua ei de naștere în acea zi (f. d. 94).
Acest fapt încă o data trezește mari dubii în ceea ce privește declarațiile părții
vătămate. Mai mult ca atît, în cadrul urmăririi penale la efectuarea percheziției la
domiciliul lui Paladi Eduard nu au fost găsite careva bunuri ce i-ar fi aparținut lui
Grisciuc Elena.
3.1.A declarat apel și avocatul Purcel Sergiu, în numele inculpatului prin care
solicită casarea sentinței, rejudecarea cauzeiși pronunțarea unei hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, invocînd că
probele pe care este bazată sentința sunt contradictorii, iar unele chiar demonstrează
direct nevinovăția lui Paladi Eduard.
4.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27iunie 2013, au
fost admise apelurile declarate de avocații Rotaru Tamara și Purcel Sergiu în numele
inculpatului Paladi Eduard,casată din alte motive, sentința instanței de fond, fiind
dispusă rejudecareacauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
4.1.În acest sens, instanța de apel a reținut că la examinarea cauzei în instanța
de fond au fost depistate erori procedurale,anume, cercetînd materialele cauzei penale
date, instanța de apel a stabilit că, în cadrul urmăririi penale a fost anexat mandatul
2
avocatului Rotaru Tamara pentru participare doar la urmărirea penală (f.d.38) din
21.07.2011, iar pe tot parcursul cercetării judecătorești (f.d.72-102), un careva
mandat al avocatului nu a fost anexat, prin ce s-au încălcat prevederile art.70 al.7,
pct.3 Cod procedură penală.
Poziția probabilă precum că la urmărirea penală s-ar fi depus un mandat pentru
toate instanțele, nu s-a reținut de instanța de apel, deoarece în primul rînd, avocatul
nu putea cunoaște cu certitudine că va participa ca avocat și în ședința de judecată,
din cauza diferitor circumstanțe (încetarea, clasarea procesului la etapa urmăririi
penale sau schimbarea apărătorului pentru judecată, etc) aceasta fiind doar o
presupunere, într-al doilea rînd, prevederile art.70 alin.(7), pct.3 Cod procedură
penală, expres se indică că, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau
instanței de judecată mandatul, or nu se indică că se prezintă un singur mandat pentru
urmărire și judecată, ceea ce demonstrează că, urmează în mod obligatoriu, în fiecare
caz aparte (urmărire penală, cercetare judecătorească, examinare în ordine de apel sau
recurs), apărătorul să-și adeverească împuternicirile printr-un mandat.
Lipsa unui mandat a avocatului la cercetarea judecătorească, duce la încălcarea
dreptului la apărare a inculpatului, or din momentul parvenirii cauzei în instanță și
pînă la finalizarea examinării cauzei avocatul nu și-a confirmat împuternicirile,
termen în care puteau apărea careva circumstanțe ce împiedicau participarea acestui
avocat în ședință (suspendarea licenței de avocat, ridicarea acesteia, etc.), astfel
survenind consecințele prevăzute de art.70 alin.(8) Cod procedură penală, și anume
că, persoana în cauză nu putea fi admisă să participe la desfășurarea procesului penal
în calitatea respectivă.
Procurorulîn Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai,
în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP,a contestat cu recurs ordinar decizia instanței
de apel,solicitînd casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță
de apel, deoarece instanța de apel la judecarea apelurilor declarate nu a respectat
cerințele art. 414, 415 CPP.
Procurorul recurent a invocat și faptul că, potrivit dispozițiilor de la pct.3)
alin.(1)art. 415 CPP(în redacția Legii nr.66 din 05.04.2012, în vigoare la
27.10.2012),instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, poate adoptași o
decizie, prin care să admită apelul, casînd sentința primei instanțe cu dispunerea
rejudecării cauzei de către instanța a cărei hotărîre a fost anulată. Rejudecarea de
către instanța a cărei hotărîre a fost anulată se dispune numai atunci cîndnu a fost
citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat
sau au fost încălcate prevederile art. 33–35 CPP.or, faptul că, la materialele cauzei
penale nu a fost anexat mandatul avocatului, în situația cînd nici nu se pune la
îndoială împuternicirile acestuia, deoarece există mandatul anexat la faza urmăririi
penale, nu poate fi considerat că inculpatul nu a fost asistat de un avocat în sensul
prevederilor art. 415 al. (1) pct.3) CPP.
3
Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele
cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind
din următoarele considerente.
După cum rezultă din materialele cauzei, Colegiul penal al Curții de Apel
Chișinău, prin decizia din 27iunie 2013, a admis apelurile declarate de avocați în
numele inculpatului, a casat din alte motive sentința primei instanțe și a dispus
rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată, pe motiv că
cauza a fost examinată cu încălcări a normelor de procedură penală (în mandatului
avocatului Rotaru Tamara), eroare judiciară care nu a fost posibilă de corectat de
către instanța de apel.
Recurentul în recurs critică soluția instanței de apelprivind retrimiterea cauzei
la rejudecare,solicitnd casarea hotărîrii nominalizate, cu dispunerea rejudecării cauzei
în aceiași instanță de apel, din motivul că instanța la judecarea apelurilor nu a
respectat cerințele art. 414, 415 CPP și nu poate fi considerat că inculpatul nu a fost
asistat de un avocat în sensul prevederilor art. 415 al. (1) pct.3) CPP
Analizînd materialele cauzei sub aspectul respectării prevederilor normei -
principiul referitor la dreptul la apărare a inculpatului, Colegiul concluzionează, că
acest drept al inculpatului a fost încălcat, încît avocatul Rotaru Tamara nefiind
împuternicit conform legislației de a asigura asistență juridică la participarea lui la
examinarea cauzei în fond, nefiind anexat mandatul prin care a fost împuternicit să
apere interesele inculpatului.
Or, în contextul celor enunțate, Colegiul reține că instanța de apel just și-a
motivat soluția la p. 4.1 a prezentei decizii.
În altă ordine de idei, Colegiul penal mai reține, că potrivit practicii unitare a
Curții Supreme de Justiție, care rezultă și din explicațiile date la pct. 36 din Hotărîrea
Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr. 9 „Cu privire la judecarea recursului ordinar
în cauza penală”, -
„Nu sunt supuse căilor de atac următoarele decizii:
- prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;
- prin care s-a soluționat conflictul de competentă (art.45 CPP);
- prin care s-a soluționat demersul de strămutare a cauzei (art.46, 47 CPP).”
Prin urmare, Colegiul penal conchide că în conformitate cu prevederile art. 420
CPP și explicațiilor de la pct.36 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu
privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală” nr.9 din 30 octombrie 2009,
deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sînt supuse căilor de atac. Astfel,
temeiul invocat de recurent în recursul ordinar nu poate fi examinat în fond de către
instanța de recurs.
În acest context, Colegiul penal concluzionează, că nu există temei legal
pentru admiterea recursului declarat și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea
acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
4
7.În conformitate cuart. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 27iunie 2013, în cauza penală în privința luiPaladi
Eduard, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 12martie 2014.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Liliana Catan
Ion Arhiliuc
5