1ra-346/14 — Art. 287 alin. 2 CP

Instanța de fond din 17august 2010- pînă la 10 iulie 2012;

Curtea de Apel Cahul din 01 octombrie 2012 - pînă la 26 iunie 2013;

Curtea Supremă de Justiție din 03 decembrie 2013- pînă la 19 februarie 2014. Asupra recursului ordinar, Colegiul penal CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Comrat din 10 iulie 2012, inculpatul Furtuna Grigori a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 72, 82 Cod penal, la 3 ani închisoare în penitenciar de tip închis, iar conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa numită s-a adăugat pedeapsa neexecutată fixată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07 aprilie 2011, sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare în penitenciar de tip închis și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu dispunerea executării pedepselor de sine stătător, în temeiul art. 87 Cod penal. Prin aceiași sentință a fost condamnat Boguș Andrei, însă, în privința lui hotărîrile judecătorești nu se contestă și nu se examinează în prezent. 2. Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, inculpatul Furtuna Grigori împreună cu Boguș Andrei la data de 28 aprilie 2011, în jurul orei 22.00, aflîndu-se în barul „Anna” din mun. Comrat, str. Dubinina 1 „A”, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, la observațiile lui Revațki Constantin și Caraivan Feodor, precum că ei vizionează televizorul la volum maxim și discută pe tonuri ridicate, din intenții huliganice, 1 demonstrînd o obrăznicie deosebită, i-au numit pe ultimii cu cuvinte necenzurate și i- au aplicat lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel părților vătămate Revațki C. fiindu-i cauzate leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar lui Caraivan Feodor - leziuni corporale ușoare. 3. Inculpatul Furtuna Grigori și avocatul acestuia, Covalenco Serghei au atacat cu apeluri sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Furtuna Grigori, din motiv că vinovăția inculpatului nu se confirmă prin declarațiile părților vătămate Revațki C. și Caraivan F. și martorilor acuzării Sobolev L., Decian V., Meleșinscaia A., Soboleva O., astfel acestea urmau a fi apreciate critic de către instanța de fond, cît și cu alte probe administrate la dosar. La fel, apelanții mai invocă că, - - acțiunile huliganice au fost comise din partea părților vătămate Revațki C. și Caraivan F., anume aceștia au provocat conflictul între părți; - nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor apărării Uzun S., Bolgar D. și Strîmbu N; - instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, inculpatul Furtuna Gr. în seara conflictului nu a consumat băuturi alcoolice, ce ar fi putut provoca atitudinea grosolană din partea acestuia, însă, potrivit declarațiilor martorilor, părțile vătămate au consumat băuturi alcoolice și se aflau în stare de ebrietate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 26 iunie 2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul Furtuna Grigori și de avocatul acestuia, Covalenco Serghei, cu menținerea sentinței. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 CPP, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la condamnarea inculpatului Furtuna Grigori în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest context, instanța de apel s-a referit la un șir de probe pertinente, concludente și utile, care confirmă vinovăția acestuia, inclusiv:  declarațiile părților vătămate Revațki Constantin (f.d. 55, 312, vol. 2) și Caraivan Feodor (f.d. 54, 214, vol. 2);  declarațiile martorilor Meleșinscaia A. (f.d. 86, vol. 2), Soboleva O. (f.d. 99, vol. 2), Uzun S. (f.d. 107, vol. 2); Ghetman Vl. (f.d. 76, vol. 2), Decian V. (f.d. 85, vol. 2), Sobolev L. (f.d. 77, vol. 2);  procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul foto din 29.04.2011 (f.d. 34-38, vol. 1);  raportul de expertiză medico – legală nr. 68 din 03.05.2011 în privința lui Revațki C. (f.d. 126-127, vol. 1);  raportul de expertiză medico - legală nr. 67 din 05.05.2011 în privința lui Caraivan F. (f.d. 128 - 129, vol. 1);  raportul de examinare medico - legală nr. 72 din 05.05.2011 în privința lui Furtuna Gr. (f.d. 136 - 137, vol. 1). La fel, instanța de apel a stabilit că probele menționate supra, combat declarațiile inculpatului prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, că însuși părțile vătămate au fost inițiatorii conflictului, această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale. 2 Totodată, instanța de apel a respins, ca fiind declarative, argumentele inculpatului, precum că instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate, deoarece declarațiile părților vătămate coroborează cu probatoriul menționat supra. Colegiul penal a conchis, că atît din declarațiile părților vătămate, cît și a martorilor, cu certitudine s-a stabilit că acțiunile inculpatului au fost săvîrșite într-un loc public, au fost însoțite de o încălcare grosolană a ordinii publice, acesta exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, manifestate prin aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care au fost just încadrate de către instanța de fond în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În acest context, instanța de apel a reținut, că inculpatul Furtuna Grigori s-a apropiat de masa părților vătămate, pentru a se clarifica în privința obiecțiilor înaintate din partea acestora și anume dînsul a inițiat conflictul, care, ulterior, a generat în bătaie, soldată cu cauzarea părților vătămate a leziunilor corporale. În final, instanța de apel a conchis, că probatoriul menționat supra pe deplin confirmă vinovăția inculpatului Furtuna Grigori în săvîrșirea infracțiunii imputate. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a stabilit că de către instanța de fond s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 85, 87 Cod penal, astfel stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă pentru faptele comise sub formă de închisoare.

Inculpatul Furtuna Grigori, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din motiv că instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor administrate de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, or probele existente nu sunt pertinente și concludente, astfel nu dovedesc vinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate. În acest aspect, recurentul s-a referit la declarațiile părților vătămate Revațki C. și Caraivan F., care sunt contradictorii cu declarațiile martorilor Decian V., Ghetman Vl., Uzun S. și Bolgar D. – cărora, în viziunea lui, instanțele de judecată nu le-au dat o apreciere cuvenită. La fel, recurentul mai invocă, că părțile vătămate Revațki C. și Caraivan F. au comis acțiuni huliganice și anume aceștia au instigat conflictul între părți. Totodată, a mai invocat și nulitatea rapoartele de expertiză medico - legală nr. 67 din 05.05.2011 și nr. 68 din 03.05.2011 în privința lui Caraivan F. și Revațki C., deoarece după conflict, la părțile vătămate nu au fost vizibile care-va leziuni, considerînd că acestea au fost cauzate în alte circumstanțe, iar expertiza s-a petrecut peste o săptămînă după incident.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. 6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) CPP, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 3 Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. 6.2. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 9 din 30.X.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept. 6.3. Colegiul penal, reține că instanța de apel, judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Furtuna Grigori în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă, ținîndu-se cont de prevederile art. art. 61, 75, 85, 87 Cod penal. Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin care se susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate și instanțele ierarhic inferioare greșit au apreciat probatoriul administrat în cauză, - acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune. La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului înaintat, se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 CPP, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. 6.4. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d. 212-215; 267-273; 308-314; 334-339, vol. 2) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului declarat de partea apărării, a respectat întocmai prevederile art. 413-417 CPP, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind date citirii în ședința de judecată și reflectate în procesul-verbal, fiind audiați pe viu inculpatul Furtuna Gr., părțile vătămate Caraivan F. și Revațki C. și martorii Uzun S., Ghetman Vl., Decian V. și Bolgar D. În acest context, Colegiul penal, reține concluzia instanței de apel referitor la un șir de probe decisive, invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii, în confirmarea vinovăției inculpatului Furtuna Grigori, inclusiv: declarațiile părților vătămate Revațki Constantin și Caraivan Feodor; declarațiile martorilor Meleșinscaia A.; Soboleva O.; Uzun S.; Ghetman Vl.; Decian V. și Sobolev L.; procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul foto din 29.04.2011; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 67 din 05.05.2011 în privința lui Caraivan F. și nr. 68 din 4 03.05.2011 în privința lui Revațki C. – probe, care confirmă vinovăția inculpatului în cele imputate. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului declarat de inculpatul Furtuna Grigori, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, - DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Furtuna Grigori Nicolai împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 26 iunie 2013, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 12 martie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Ion Arhiliuc Liliana Catan 5