1ra-346/14 — art. 287 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra- 346/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecătorii – Ion Arhiliuc și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Furtuna Grigore împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Cahul din 26 iunie 2013, în cauza penală în privința lui

Furtuna Grigori Nicolai, născut la 15 august 1979,

originar și domiciliat în or. Comrat, str. Dudinin, 12

”a”/1, cetățean al R. Moldova,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

2012;

26 iunie 2013;

pînă la 19 februarie 2014.

Asupra recursului ordinar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Grigori a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art.

72, 82 Cod penal, la 3 ani închisoare în penitenciar de tip închis, iar conform art. 85

Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa numită s-a adăugat pedeapsa

neexecutată fixată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07 aprilie

2011, sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare în

penitenciar de tip închis și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 3 ani, cu dispunerea executării pedepselor de sine stătător, în temeiul

art. 87 Cod penal.

Prin aceiași sentință a fost condamnat Boguș Andrei, însă, în privința lui

hotărîrile judecătorești nu se contestă și nu se examinează în prezent.

Furtuna Grigori împreună cu Boguș Andrei la data de 28 aprilie 2011, în jurul orei

22.00, aflîndu-se în barul „Anna” din mun. Comrat, str. Dubinina 1 „A”, încălcînd

grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, la

observațiile lui Revațki Constantin și Caraivan Feodor, precum că ei vizionează

televizorul la volum maxim și discută pe tonuri ridicate, din intenții huliganice,

1

demonstrînd o obrăznicie deosebită, i-au numit pe ultimii cu cuvinte necenzurate și i-

au aplicat lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel

părților vătămate Revațki C. fiindu-i cauzate leziuni corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății, iar lui Caraivan Feodor - leziuni corporale ușoare.

cu apeluri sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Furtuna Grigori, din motiv că

vinovăția inculpatului nu se confirmă prin declarațiile părților vătămate Revațki C. și

Caraivan F. și martorilor acuzării Sobolev L., Decian V., Meleșinscaia A., Soboleva

O., astfel acestea urmau a fi apreciate critic de către instanța de fond, cît și cu alte

probe administrate la dosar.

La fel, apelanții mai invocă că, -

- acțiunile huliganice au fost comise din partea părților vătămate Revațki C. și

Caraivan F., anume aceștia au provocat conflictul între părți;

- nevinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor apărării

Uzun S., Bolgar D. și Strîmbu N;

- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, inculpatul Furtuna Gr. în seara

conflictului nu a consumat băuturi alcoolice, ce ar fi putut provoca atitudinea

grosolană din partea acestuia, însă, potrivit declarațiilor martorilor, părțile vătămate

au consumat băuturi alcoolice și se aflau în stare de ebrietate.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul Furtuna Grigori și de

avocatul acestuia, Covalenco Serghei, cu menținerea sentinței.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 CPP, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la condamnarea

inculpatului Furtuna Grigori în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest context, instanța de apel s-a referit la un șir de probe pertinente,

concludente și utile, care confirmă vinovăția acestuia, inclusiv:

 declarațiile părților vătămate Revațki Constantin (f.d. 55, 312, vol. 2) și

Caraivan Feodor (f.d. 54, 214, vol. 2);

 declarațiile martorilor Meleșinscaia A. (f.d. 86, vol. 2), Soboleva O. (f.d.

99, vol. 2), Uzun S. (f.d. 107, vol. 2); Ghetman Vl. (f.d. 76, vol. 2), Decian V. (f.d.

85, vol. 2), Sobolev L. (f.d. 77, vol. 2);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul foto din 29.04.2011

(f.d. 34-38, vol. 1);

 raportul de expertiză medico – legală nr. 68 din 03.05.2011 în privința lui

Revațki C. (f.d. 126-127, vol. 1);

 raportul de expertiză medico - legală nr. 67 din 05.05.2011 în privința lui

Caraivan F. (f.d. 128 - 129, vol. 1);

 raportul de examinare medico - legală nr. 72 din 05.05.2011 în privința lui

Furtuna Gr. (f.d. 136 - 137, vol. 1).

La fel, instanța de apel a stabilit că probele menționate supra, combat

declarațiile inculpatului prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea

infracțiunii imputate, că însuși părțile vătămate au fost inițiatorii conflictului, această

metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale.

2

Totodată, instanța de apel a respins, ca fiind declarative, argumentele

inculpatului, precum că instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare

declarațiile părților vătămate, deoarece declarațiile părților vătămate coroborează cu

probatoriul menționat supra.

Colegiul penal a conchis, că atît din declarațiile părților vătămate, cît și a

martorilor, cu certitudine s-a stabilit că acțiunile inculpatului au fost săvîrșite într-un

loc public, au fost însoțite de o încălcare grosolană a ordinii publice, acesta exprimînd

o vădită lipsă de respect față de societate, manifestate prin aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni, care au fost just încadrate de către instanța de fond în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a reținut, că inculpatul Furtuna Grigori s-a

apropiat de masa părților vătămate, pentru a se clarifica în privința obiecțiilor

înaintate din partea acestora și anume dînsul a inițiat conflictul, care, ulterior, a

generat în bătaie, soldată cu cauzarea părților vătămate a leziunilor corporale.

În final, instanța de apel a conchis, că probatoriul menționat supra pe deplin

confirmă vinovăția inculpatului Furtuna Grigori în săvîrșirea infracțiunii imputate.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a stabilit că de către instanța de

fond s-a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 85, 87 Cod penal, astfel

stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă pentru faptele comise sub formă de

închisoare.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din motiv că instanțele

ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită probelor administrate de către organul de

urmărire penală și verificate în ședința de judecată, or probele existente nu sunt

pertinente și concludente, astfel nu dovedesc vinovăția sa în comiterea infracțiunii

imputate.

În acest aspect, recurentul s-a referit la declarațiile părților vătămate Revațki C.

și Caraivan F., care sunt contradictorii cu declarațiile martorilor Decian V., Ghetman

Vl., Uzun S. și Bolgar D. – cărora, în viziunea lui, instanțele de judecată nu le-au dat

o apreciere cuvenită.

La fel, recurentul mai invocă, că părțile vătămate Revațki C. și Caraivan F. au

comis acțiuni huliganice și anume aceștia au instigat conflictul între părți.

Totodată, a mai invocat și nulitatea rapoartele de expertiză medico - legală nr.

67 din 05.05.2011 și nr. 68 din 03.05.2011 în privința lui Caraivan F. și Revațki C.,

deoarece după conflict, la părțile vătămate nu au fost vizibile care-va leziuni,

considerînd că acestea au fost cauzate în alte circumstanțe, iar expertiza s-a petrecut

peste o săptămînă după incident.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) CPP, hotărîrea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile cînd: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

3

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

6.2. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

În pct. 18 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 9 din 30.X.2009 „Cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs

controlează dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța

de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau

procesual. Sub acest aspect Colegiul penal, atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept.

6.3. Colegiul penal, reține că instanța de apel, judecînd cauza și verificînd

probele în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a

dat o apreciere justă potrivit art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpatului Furtuna Grigori în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă, ținîndu-se cont de

prevederile art. art. 61, 75, 85, 87 Cod penal.

Deci, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin

care se susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate și instanțele

ierarhic inferioare greșit au apreciat probatoriul administrat în cauză, - acestea au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la

pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare

nu se mai impune.

La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului înaintat, se

evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 CPP, astfel, criticele formulate de

acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală.

6.4. Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de

apel (f.d. 212-215; 267-273; 308-314; 334-339, vol. 2) și, lecturînd textul deciziei

adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea apelului declarat de partea

apărării, a respectat întocmai prevederile art. 413-417 CPP, astfel întemeindu-și

concluziile sale pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a

instanței de apel, acestea fiind date citirii în ședința de judecată și reflectate în

procesul-verbal, fiind audiați pe viu inculpatul Furtuna Gr., părțile vătămate Caraivan

F. și Revațki C. și martorii Uzun S., Ghetman Vl., Decian V. și Bolgar D.

În acest context, Colegiul penal, reține concluzia instanței de apel referitor la

un șir de probe decisive, invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii, în confirmarea

vinovăției inculpatului Furtuna Grigori, inclusiv: declarațiile părților vătămate

Revațki Constantin și Caraivan Feodor; declarațiile martorilor Meleșinscaia A.;

Soboleva O.; Uzun S.; Ghetman Vl.; Decian V. și Sobolev L.; procesul-verbal de

cercetare la fața locului și tabelul foto din 29.04.2011; rapoartele de expertiză

medico-legală nr. 67 din 05.05.2011 în privința lui Caraivan F. și nr. 68 din

4

03.05.2011 în privința lui Revațki C. – probe, care confirmă vinovăția inculpatului în

cele imputate.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii recurate și, prin

urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului declarat de inculpatul Furtuna

Grigori, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, -

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Furtuna Grigori

Nicolai împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 26 iunie

2013, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 martie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Liliana Catan

5