1ra-403/14 — Art. 187 alin. 2 lit. b,e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 iulie 2012 Breus Tatiana și Munteanu Elena au fost condamnate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la cîte 3 ani închisoare fiecare și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. În temeiul art. 90 Cod penal, lui Breus Tatiana și Munteanu Elena executarea pedepsei numite, le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Breus Tatiana, Munteanu Elena și Mociulschi Vasile în beneficiul lui Butoi Tudor a prejudiciului în mărime de 1500 lei. Tot prin aceeași sentință a fost condamnat și Mociulschi Vasili, hotărîrile în privința căruia cu recurs nu se contestă.

În fapt, prima instanță a reținut, că Breus Tatiana și Munteanu Elena, avînd înțelegere prealabilă cu Mociulschi Vasili și împărțind rolurile între ei, la data de 27.06.2011, aproximativ la ora 2000, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se lîngă piața „Agromondial”, amplasată în mun. Chișinău, str. Ginta Latină 18, l-au ademenit pe Butoi Tudor la tufișul din apropiere, unde Breus Tatiana și Munteanu Elena l-au apucat de mîini imobilizîndu-l, timp în care Mociulschi Vasili i-a aplicat o lovitură cu palma peste față, provocîndu-i dureri fizice, l-a amenințat cu aplicarea violenței nepericuloasă pentru viață și sănătate, după ce în mod deschis, a sustras din buzunarul exterior din partea dreaptă al blugilor părții vătămate, bani în sumă de 1500 lei, prin ce i-au cauzat un prejudiciu în proporții considerabile. 1 În drept, acțiunile respective au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia doar în privința inculpatelor Breus Tatiana și Munteanu Elena, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care Breus Tatiana și Munteanu Elena să fie condamnate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la cîte 5 ani închisoare fiecare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. Întru argumentarea apelului, procurorul a invocat ilegalitatea sentinței sub aspectul blîndeții pedepsei în partea aplicării art. 90 Cod penal. Instanța de judecată nu a dat o apreciere justă faptului că, Breus Tatiana, anterior a fost condamnată și executarea pedepsei numite i-a fost suspendată condiționat, cu toate acestea Breus Tatiana nu s-a corectat și la 27.06.2011 a comis infracțiunea de jaf. De asemenea, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a luat în considerație nici faptul, că Breus Tatiana nu a recunoscut vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, care este o infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 6 ani. La fel și în cazul lui Munteanu Elena, instanța de judecată nu a dat o apreciere justă faptului că aceasta anterior a fost condamnată pentru infracțiune de sustragere, nefiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, dar munca neremunerată în folosul comunității, cu toate acestea nu s-a corectat și din nou prin participație a comis infracțiunea de jaf, plus la aceasta, în ședința de judecată Munteanu Elena și-a schimbat declarațiile, și nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, care este o infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 6 ani; Deși instanța just a afirmat, că ambele inculpate au la întreținere cîte doi copii minori, nu este clar care circumstanțe ale cauzei, de facto, au determinat-o, ca să le aplice inculpatelor Munteanu Elena și Breus Tatiana prevederile art. 90 Cod penal, întru-cît acestea nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și nu au reparat dauna materială cauzată părții vătămate Butoi Tudor. A considerat că pedeapsa aplicată în privința lui Munteanu Elena și Breus Tatiana nu își va atinge scopul, iar reeducarea acestora este posibilă doar prin izolarea lor de societate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 a fost respins, ca nefondat apelul procurorului și menținută sentința fără modificări.

Nefiind de acord cu decizia nominalizată, procurorul în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei în privința lui Munteanu Elena și Breus Tatiana, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s- au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel nu și-a argumentat aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, făcînd referire doar la concluzia instanței de fond cu referire la suspendarea condiționată a executării pedepsei; 2 - instanța de apel nu a ținut cont nici de gradul de pericol social al infracțiunii comise și nu a luat în considerație faptul că legiuitorul a stabilit în sancțiune pedeapsă sub formă de închisoare în limita de la 3 la 6 ani; - instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că inculpatele Breus și Munteanu anterior au fost condamnate pentru infracțiuni de sustragere, că infracțiunea de jaf au comis-o prin participație, de comportamentul lor pînă la comiterea infracțiunii și după, nerecunoașterea vinovăției lor în comiterea infracțiunii și că nu au recuperat prejudiciu cauzat părții vătămate, fapt care este un impediment în partea ce ține de respectarea restricțiilor impuse în baza art. 90 Cod penal și nu le-a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea condamnatelor, motiv din care, însă nu se exclude predispunerea dînselor de a comite pe viitor și alte infracțiuni cu o gravitate mai sporită.

Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, rezultă că recurentul nu este de acord cu aplicarea pedepsei, conform art. 90 Cod penal, în privința inculpatelor Munteanu Elena și Breus Tatiana. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că acest temei nu și-a găsit confirmarea în cauza dată. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatelor Munteanu Elena și Breus Tatiana pentru infracțiunea comisă, instanțele de judecată inferioare au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și astfel, corect au ajuns la concluzia despre aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, au argumentat care sunt circumstanțele cauzei, ce ar permite aplicarea suspendării condiționată a executării pedepsei. Instanța de recurs, menționează că, cum prima instanță, așa și instanța de apel la stabilirea pedepsei just au aplicat o pedeapsă cu suspendarea condiționată a 3 pedepsei inculpatelor Munteanu Elena și Breus Tatiana, conform art. 90 Cod penal, ținînd cont de gravitatea infracțiunii, care se califică ca infracțiune gravă, persoana inculpatelor, care la locul de trei se caracterizează satisfăcător, că au fost condamnate anterior, dar la moment antecedentele penale sunt stinse și că au la întreținere cîte doi copii minori fiecare, și astfel corect s-a ajuns la concluzia că corectarea acestora ar fi posibilă fără izolarea de societate, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei privative de libertate în limita unui termen de probă de 2 ani, în condițiile art. 90 Cod penal, pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (red. 24.05.2009). Totodată, argumentul procurorului, precum că instanța de apel nu era în drept să le aplice art. 90 Cod penal, deoarece inculpatele vina nu și-au recunoscut-o și nu au restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate, este unul declarativ și inadmisibil. În acest sens, Colegiul penal enunță, că potrivit art. 90 Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, dacă va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. De aici rezultă, că pentru aplicarea acestei norme nu este obligatoriu ca inculpatele să-și fi recunoscut vina și să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate. Mai mult, motivele relevante pentru cauză, invocate de recurent au fost verificate în instanța de apel și actele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la respingerea apelului. Careva noi motive în susținerea argumentelor invocate recurentul instanței de recurs nu a prezentat. În acest context, Colegiul penal conchide că temeiurile pentru recurs ordinar invocate de procuror, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste considerente recursul urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013 în cauza penală privindu-le pe Breus Tatiana Ghenadi și Munteanu Elena Gheorghe, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 martie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Vladimir Timofti Gordilă Nicolae 4