1re-61/2014 — art.313 CPP

Dosarul nr.1re-61/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 12 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul Gușovschi Sergiu împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 11 octombrie 2013 Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 17.07.2013– 11.10.2013 (prima instanță) Asupra recursului în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T Ă : 1 . Petiționarul Gușovschi Sergiu s-a adresat în instanța de judecată cu o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală în care a solicitat declararea nulității ordonanțelor din 16 septembrie 2011, 28 octombrie 1992 cît și a certificatului de reabilitat politic “cu formularea unei concluzii, ordonanțe, conținutul căreia s-ar baza pe documente veridice, pe adevăr și dreptate și în care s- ar menționa că internarea persoanei mele în spitalul de psihiatrie, ca pe o persoană evident sănătoasă, este un exces de putere, iar crearea și punerea în condiții de exterminare avansată, supunerea la tortură, provocarea morții clinice, pentru a fi omorîta persoana mea în condițiile spitalizării forțate a unei persoane evident sănătoase, sunt crime impardonabile ale regimului totalitar, sunt crime împotriva umanității, sunt acte de genocid cu emiterea unei ordonanțe prin care persoana mea să fie scoasă de sub urmărire penală pe motive de reabilitare politică, cu reluarea urmăririi penale pe marginea actelor de genocid”.

În motivarea solicitărilor sale, petiționarul a menționat că, la 29 martie 2013, judecătorul de instrucție Galben Anatol și-a declinat competența la examinarea plîngerii lui Gușovschi Sergiu în favoarea procurorului mun. Chișinău, Diacov Ioan, ultima fiind remisă de judecătorul Babenco Borislav în baza încheierii sale definitive din 15 martie 2013 prin declinarea de competență în favoarea judecătorului Anatol Galben. 1 Mulți ani în șir procuratura mun. Chișinău, contrar legii procesual penale, nu a emis actul procesual penal (conform legislației procesual penale) la zeci de plîngeri penale, inclusiv și la plîngerea din 15 martie 2012, depusă la procuratura mun. Chișinău. Nu a reacționat nici la readresările judecătorului, inclusiv la cea din 29 martie 2013 . Petiționarul a primit doar două răspunsuri pe care le-a considerat “halucinante”, la 24 septembrie 2012 și 15 noiembrie 2011 de la procurorul adjunct Lupu.

Alți procurori au trișat, l-au terorizat, l-au hărțuit, l-au ostracizat, inclusiv l-au agresat în prezența a mulți procurori. Ulterior a cerut Procuraturii Generale pornirea procesului penal împotriva procurorului Lupu Vladimir și împotriva altor procurori, deoarece, ca rezultat al nesoluționării plîngerilor, în special a plîngerii în cauză din 15 martie 2012, ei sunt “torturați în formă continuă anume în virtutea ordonanței contestate, aceasta fiind, la rîndul ei una la fel halucinantă, consecințele fiind extrem de grave: torturați de organele statului pînă la deces...”. S-a mai menționat faptul că a fost internat ilegal în spitalul de psihiatrie la 25 iunie 1984, iar ulterior dosarul penal în baza căruia a fost internat în acel spital a fost reluat și investigat.

A considerat ordonanțele din 16 septembrie 2011 și 24 octombrie 1990 ca fiind ilegale și confuze pe motiv că art. 285 Cod de procedură penală prevede că încetarea urmăririi penale are loc pe motive de nereabilitare. A considerat că acțiunile respective de internare a sa în spital au avut ca scop “exterminarea” sa. Nu s-a aflat și nu se află la evidență psihiatrică. Dosarul respectiv a fost unul fabricat. Nu a fost de acord cu certificatul de reabilitare politică pe motiv că din acesta ar rezulta că el a fost tratat la spitalul. constatare care era incorectă. 2 . Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 octombrie 2013, a fost respinsă plîngerea petiționarului Gușovschi Sergiu înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, prin care s-a solicitat declararea nulității ordonanțelor din 16 septembrie 2011, 28 octombrie 1992 și a certificatului de reabilitat politic.

În motivarea soluției sale, instanța de judecată a menționat că solicitările procurorului de respingere a plîngerii înaintate de petiționar sunt întemeiate deoarece ultima a fost depusă tardiv, reieșind din faptul că petiționarul Gușovschi Sergiu a adresat plîngerea împotriva ordonanțelor pe care le-a contestat în instanță la expirarea a mai mult de 1 an din momentul în care a fost informat că era în drept să o facă. Iar afirmațiile petiționarului precum că în această perioadă a atacat ordonanțele în cauză în alte instanțe, nu au fost probate și nu au avut relevanță asupra cazului dat, odată ce procurorul s-a expus în scrisorile de informare a petiționarului care era termenul și modalitatea de atac a ordonanțelor sus- menționate.

3. Încheierea menționată a devenit irevocabilă. 4 . Petiționarul Gușovschi Sergiu, s-a adresat cu recurs în anulare și cu o cerere adițională la recurs, în care a solicitat casarea încheierii menționate, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă plîngerea privind declararea 2 ordonanțelor din 16 septembrie 2011, 28 octombrie 1992 și a certificatului de reabilitat politic. În motivarea recursului, recurentul a invocat că în pofida faptului că în cadrul ședinței de judecată, a cerut de doua ori să fie repusă în termen plîngerea înaintată, în caz dacă judecătorul nu va lua in considerație adresările sale procurorului ierarhic superior, ultimul, cu rea voința nu a inclus această solicitare în procesul verbal al ședinței de judecată, acest motiv fiind programat din timp pentru a-i fi respinsă plîngerea.

Totodată, viciul fundamental în cadrul procedurii de examinare a afectat încheierea judecătorului de instrucție, astfel, fiindu-i încălcate drepturile prevăzute în textul art. 6 CEDO. În concluzie, recurentul consideră că probele fundamentale prezentate la materialele cauzei, au demonstrat fabricarea dosarului penal în privința sa. 5. Verificînd argumentele recursului în anulare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 452 alin.(1) Cod de procedură penală în raport cu prevederile art. 455 Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, sentințele irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Celelalte hotărîri irevocabile nu pot fi contestate cu recurs în anulare după modificările efectuate la art. 452 Cod de procedură penală, prin Legea nr. 66 din 05 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr.155-159/510 din 27 iulie 2012; în vigoare din 27 octombrie 2012. Cele menționate denotă faptul că, în speță, petiționarul Gușovschi Sergiu nu este în drept să declare recurs în anulare împotriva încheierii judecătorului de instrucție, acesta utilizînd o cale de atac neprevăzută de lege. În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de petiționarul Gușovschi Sergiu, ca fiind vădit neîntemeiat deoarece, încheierea în cauză nu poate fi contestată cu recurs în anulare.

6. Reieșind din cele expuse, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4), 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DD EE CC II DD EE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Gușovschi Sergiu împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 octombrie 2013, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 martie 2014. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alergu 3 4