1ra-285/2014 — Art.145 alin.2 lit.i, j Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 07 noiembrie 2011, Paladuța Andrei a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Tataru Ivan în privința căruia cauza nu se examinează.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut, că Paladuța Andrei în seara zilei de 11 aprilie 2011, împreună cu Tataru Ivan, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflîndu-se la cimitirul din s. Opaci, r-nul Căușeni, din cauza unui conflict apărut între Tataru Ivan și Spravnic Ivan, avînd scopul de a-l omorî pe ultimul, cu o deosebită cruzime, i-au aplicat lovituri cu pumnii, picioarele și un băț pe diferite părți ale corpului, inclusiv și în cap, cauzîndu-i leziuni corporale grave, în urma cărora victima a 1 decedat. Ulterior, pentru a ascunde urmele infracțiunii l-au aruncat pe Spravnic Ivan într-o groapă de gunoi, de la marginea cimitirului, aruncînd peste cadavru gunoi și iarbă uscată, după care, i-au dat foc.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Paladuța Andrei, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare a inculpatului, deoarece lipsesc careva probe ce ar confirma vinovăția lui Paladuța A. în infracțiunea incriminată. Inculpatul Tataru Ivan a declarat atît în cadrul urmăririi penale, cît și cercetării judecătorești că el singur l-a maltratat pe Spravnic I., cauzîndu-i leziuni corporale, în rezultatul căruia victima a decedat, iar Paladuța A. nu a participat la comiterea acestei infracțiuni. Paladuța A. nu a lovit victima cu bățul și nu a avut acces la acesta. Infracțiunea de omor este comisă doar cu intenție directă, iar o astfel de intenție în acțiunile inculpatului nu a fost stabilită. Potrivit concluziei raportului de expertiză a corpurilor delicte s-a stabilit faptul că inculpatul și victima au aceiași grupă de sînge. Pe hainele inculpatului au fost găsite urme de sînge, însă nu s-a stabilit cu exactitate de la cine au parvenit ele. Posibil că urmele de sînge să fie de la inculpat, de la sîngele victimei Spravnic I. sau de la altă persoană cu aceiași grupă de sînge. Chiar dacă admitem că acestea provin de la sîngele părții vătămate, aceasta nu confirmă că Paladuța A. a participat la comiterea omorului. Prin urmare, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea unei infracțiuni nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. Astfel, instanța de fond nu a făcut acest lucru și neîntemeiat l-a condamnat pentru o infracțiune pe care nu a comis-o. 3.1. Apel a declarat și inculpatul Paladuța A., care a invocat că nu este vinovat și nu a participat la comiterea omorului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 21 decembrie 2011, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Paladuța Andrei și avocatul Bragoi Andrei în numele acestuia. 2

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, instanța de fond analizînd cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, just a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Paladuța Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i),j) Cod penal. Colegiul penal a conchis că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Paladuța Ion în comiterea infracțiunii de omor, au fost apreciate de către instanța de apel, drept o metodă de a se apăra și de a se eschiva de răspundere penală. Totodată, instanța a menționat că potrivit procesului-verbal de audiere a lui Paladuța Andrei în calitate de bănuit, ultimul a acceptat să fie audiat, a depus declarații în prezența apărătorului Bragoi An., unde a relatat cum a avut loc conflictul între Tataru I. și partea vătămată Spravnic I. și ulterior, cum a fost comisă fapta de omor, mai mult ca atît, că el personal în procesele-verbale de audiere în calitate de bănuit din 14.04.2011 și învinuit din 15.04.2011 a indicat, “că procesele-verbale din cuvintele lui sunt scrise corect, fiindu-i citite în glas, în prezența apărătorului, pentru ce și semnează” (f.d.59, 67- verso). Referitor la argumentele avocatului Bragoi A. în numele inculpatului Paladuța Andrei, cu privire la faptul că petele de sînge de pe hainele inculpatului nu demonstrează vinovăția acestuia în infracțiunea de omor, iar acestea au apărut în urma transportării cadavrului de către inculpat precum și, că potrivit rapoartelor de expertiză a corpurilor delicte nr.229, 230 din 20 mai 2011 (f.d.111-119), s-a concluzionat că, „sîngele cadavrului Spravnic I. și a lui Paladuța A. este un grup după semnul ABO și se referă la grupa Abeta/A (II)/ cu antigenul asociat H. În porțiunile din urmele cercetate de pe scurta, vesta sportivă, bligii, căciula lui Paladuța A. a fost găsit sînge de om, la stabilirea apartenenței de grupă a căruia au fost depistați antigeni A, H și a glutinina beta, iar în cazul dacă sîngele pe hainele numite provin de la o singură persoană, ea se referă la grupa Abeta/A (II)/ cu antigenul asociat H, cum este Spravnic Ion și Paladuța Andrei. Într-una din grupele de urme de pe puloverul lui Paladuța A. a fost găsit sînge, proveniența de specie a cărui nu a fost posibil stabilită, din cauza cantității infime de sînge în ele”, instanța a specificat că acestea nu sunt verosimile, deoarece potrivit materialelor cauzei, hainele lui Paladuța A. nu erau numai 3 stropite de sînge, dar îmbibate cu sînge, iar în ședința de judecată, inculpatul a concretizat că, nu a avut pe corp răni care să provoace hemoragii, încît să-i îmbibe hainele cu sînge, precum și a menționat că, cînd Tataru Ivan l-a ajuns din urmă, au discutat la distanța de aproximativ un metru, nu s-au îmbrățișat. Prin urmare, versiunea înaintată de Paladuța A., precum că el nu a participat la săvîrșirea infracțiunii de omor, sunt neîntemeiate, iar instanțele judecătorești inferioare au motivat condamnarea inculpatului, prin faptul că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii imputate și anume: - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 13-14.04.2011 cu planșa fotografică, unde, la marginea cimitirului amplasat în s. Opaci, r-nul Căușeni, a fost depistat cadavrul carbonizat a cet. Stravnic Ion, cu semne de moarte violentă, într-o groapă de gunoi. La fața locului a fost ridicată și o bucată de lemn cu care cadavrul (Spravnic Ion) a fost lovit (f.d.7-11); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2011, fiind cercetat domiciliul lui Paladuța Andrei din s. Opaci, r-nul Căușeni, în podul casei au fost depistate hainele (scurtă, blugii, pulover, vestă sportivă, fes – cîte o pereche), cu care Paladuța A. a fost îmbrăcat în momentul comiterii infracțiunii (f.d.12-13); - procesul-verbal de examinare a cadavrului din 15.04.2011, în cadrul căreia cet. Spravnic Andrei l-a recunoscut, declarînd că este cadavrul fratelui său, Spravnic Ion (f.d.14); - declarațiile martorilor Spravnic Viorel, Vreme Petru, Lungu Vasile; - procesul-verbal de audiere a martorului minor Potînga Mihail din 19.04. 2011 care a declarat că la 12.04.2011, într-o groapă de gunoi a găsit un cadavru, cu arsuri multiple, anunțînd imediat primarul din s. Opaci (f.d.26- 27); - procesul-verbal de audiere a lui Paladuța Andrei în calitate de bănuit și învinuit din 14.04.2011 și 15.04.2011, care a explicat cum s-au desfășurat evenimentele în seara zilei de 11.04.2011, ulterior, recunoscînd fapta săvîrșită de omor (f.d.56-59,64); - raportul de expertiză medico-legală nr. 112-2011 din 17 mai 2011, prin 4 care s-a constatat că moartea lui Spravnic Ion a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise, cu hemoragii difuze în țesuturile moi pericraniene, cu fractura osului frontal și hemoragii subarahnoidiene difuze pe stînga – ceea ce se confirmă prin depistarea modificărilor patologice respective la necropsia medico-legală, care au legătură directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămări corporale grave; - rapoartele de expertiză a corpurilor delicte nr. 228 și 229 din 16 și 20 mai 2011. Referitor la pedeapsa aplicată lui Paladuța Andrei, instanța de apel a menționat că aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal.

Împotriva hotărîrilor nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Paladuța Andrei, care, fără a invoca vreun temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei noi hotărîri, deoarece nu se consideră vinovat. Totodată, solicită reîncadrarea acțiunilor sale din prevederile art. 145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal în cele ale art. 145 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse echitabile.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrlor atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Din textul recursului declarat în cauză rezultă că, inculpatul Paladuța Andrei nu a respectat aceste cerințe, inclusiv prevederile art.430 pct.5) Cod de procedură penală, cerință esențială față de recurs, prin care autorul trebuie să invoce concret cel puțin unul din temeiurile prevăzute în art. 427 5 alin.(1) Cod de procedură penală, care este conținutul acestuia, argumentarea nu din punct de vedere a stării de fapt, ci a problemei de drept. Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către recurent. Recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor de către instanțele judecătorești inferioare, totodată, era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat legii. Paladuța A., declarînd recurs, n-a invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal menționează că recursul urmează a fi respins și din motiv că acesta este depus peste termen. Termenul de recurs este un termen procesual legal durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv. În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, pînă la modificările aplicate prin Legea nr. 66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, termenul de recurs era stabilit de 2 luni de la data pronunțării deciziei, dacă legea nu dispune altfel, iar în cazul redactării deciziei - de 2 luni după înștiințarea în scris a părților despre semnarea deciziei redactate de toți judecătorii completului de judecată. Potrivit materialelor cauzei, instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, a pronunțat decizia la data de 21 decembrie 2011, iar condamnatul Paladuța Andrei, fiind în stare de arest, acestuia i-a fost expediată copia deciziei redactate la data de 02 februarie 2012 (f.d.268). 6 Conform datelor de înregistrare a secției grefă a Colegiului penal, inculpatul Paladuța Andrei a depus recursul ordinar la 25 octombrie 2013, adică peste 1 an și 8 luni. Astfel recursul ordinar a fost depus peste termen. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că Paladuța Andrei, declarînd recurs, n-a invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală și recursul a fost declarat peste termen.

Pentru aceste motive, în baza art. 432 alin.(2) pct.1) și 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Paladuța Andrei, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 07 noiembrie 2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 21 decembrie 2011, în cauza penală în privința lui Paladuța Andrei Gheorghe, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală și este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Constantin Alerguș Liliana Catan 7