1ra-241/2014 — Tîlhărie

Prima instanță - 11.01.2012 – 07.03.2012

Instanța de apel - 19.03.2013 – 10.04.2013

Instanța de recurs - 13.11.2013 – 05.02.2014 CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Centru m. Chișinău din 07.03.2012 , Frunze A. a fost condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b),e),f) CP la 6 ani închisoare. Conform art.85 CP prin cumul parțial s-a adăugat la pedeapsa stabilită - 1 an închisoare din pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11.12.2009 de condamnare în baza art.188 al.2 lit.b),e),f) CP la 3 ani 2 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 ani și din pedeapsa stabilită de 6 luni, prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26.01.2012 în baza art.349 al.1/1 CPRM. S-a stabilit inculpatului Frunze A. pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani 6 ( șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei s-a calculat din data de 07.03.2012, în care s-a inclus termenul aflării sub arest din 18.12.2011 pînă la 06.03.2012. Măsura preventivă arestul s-a menținut pînă la definitivarea sentinței. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Frunze A. și Țoi F. în folosul lui Prodan V. a prejudiciul material în mărime de 3500 lei. 1 Prin aceiași sentință a fost condamnat și Țoi F., în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit că, la 17.12.2011 aproximativ în jurul orelor 21.00 - 22.00, Frunze A. împreună și prin înțelegere prealabilă cu Țoi F., avînd scopul sustragerii bunurilor, aflîndu-se pe str. Gagarin, mun. Chișinău 1- au atacat pe cet. Prodan V., fiindu-i aplicate mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii, după care i-au sustras bunurile personale, și anume, un telefon mobil de model „ Nokia 6700" la prețul de 1000 MDL, un inel confecționat din aur la prețul de 4000 MDL, bani în sumă de 500 MDL, chei, o iconiță și cartele sim la prețul de 500 MDL, și au părăsit locul comiterii faptei sale infracționale. Astfel, părții vătămate Prodan V. i s-a cauzat un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 6000 MDL. 3. Sentința a fost atacată cu apel de inculpatul Frunze A., solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2013 a fost respins ca depus peste termen apelul declarat de inculpatul Frunze A., cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, apelul inculpatului este depus peste termenul prevăzut la art. 402 CPP, că acest apel nu poate fi repus în termen, fapt ce nu se solicită, deoarece materialele cauzei dovedesc cu certitudine că, la data de 18.05.2012 inculpatului Frunze A., sub semnătură se înmînează copia sentinței Judecătoriei Centru m. Chișinău din 07.03.2012, iar apelul îl depune abia la data de 18.02.13, conform ștampilei de înregistrare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de inculpatul Frunze A., care solicită casarea hotărîrilor instanțelor de judecată adoptate în cauza sa, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă, deoarece nu a săvîrșit o infracțiune atît de gravă, cum i s-a stabilit pedeapsa, iar partea vătămată nu –i împotriva de-a fi numită o pedeapsă fără privarea de libertate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) CPP instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 CPP, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit materialelor dosarului s-a constatat că, copia deciziei integrale a instanței de apel din 10 aprilie 2013 i-a fost înmînată inculpatului Frunze A. la data de 30 aprilie 2 2013, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 30.04.2013 (f.d.15) și recipisa cu semnătură inculpatului Frunze A. (f.d.21). La data de 07.05.2013 în adresa instanței parvine cererea de la condamnatul Frunze A., care a fost remisă la data de 22.05.2013 în adresa instituției penitenciare nr.13, mun. Chișinău, deoarece nu întrunea totalitatea condițiilor legale prevăzute de legislația procesual penală, în conformitate cu art.430, 455 CPP (f.d.31;33). Ulterior, la data de 16.08.2013 parvine recursul declarat de inculpatul Frunze A. (f.d.30), fără a ține cont de termenul legal de 30 zile în care urma să înlăture lacunele menționate în scrisoarea din 22.05.2013. Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) CPP raportate la explicațiile pct. 6.5 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările și completările ulterioare, în care se specifică că la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului pînă la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfîrșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În speța discutată termenul de 30 zile se calculează începînd cu 23.05.2013 și se epuizează la 24.06.2013. Colegiul penal consideră că, recursul ordinar declarat de inculpatul Frunze A. la data de 16.08.2013, este depus peste termenul legal, prevăzut de art.422 CPP. Termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Potrivit dispozițiilor art.230 alin.(2) CPP „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.” Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, avînd caracter de garanție egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art.20 din Constituția Republicii Moldova, ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menționat a fost impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiune decăderii din exercițiul dreptului. Ca atare, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de inculpatul Frunze A. este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Din considerentele menționate și în temeiul art.432 alin.(1), alin.(2) pct. 2) CPP, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Frunze Anatoli Andrei 3 împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2013, în propria cauza penală, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 19 februarie 2014. Președinte: Constantin Gurschi Judecători: Iurie Diaconu Elena Covalenco 4