1ra-276/14 — art. 264 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2012, Mașnic Andrian a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, Mașnic Andrian a fost pus sub învinuire pentru faptul, că la 20 ianuarie 2012, în jurul orei de 14.30, aflându-se la volanul automobilului de model „VAZ 2106", cu număr de înmatriculare CS AB 467, deplasându-se pe traseul Bender-Chișinău, în apropierea satului Beriozchi, r- ul Anenii Noi, încâlcind regulile de securitate a circulației rutiere, manifestând neatenție în timpul conducerii mijlocului de transport și neasigurându-se că poate efectua în siguranță manevra de depășire, 1-a tamponat din spate pe biciclistul Miron Valentin, care se deplasa în față pe traseu, căruia, în urma tamponării, i-au fost cauzate leziunile corporale grave, ce au dus la decesul victimei. Aceste acțiuni, de către organul de urmărire penală, au fost calificate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana, care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane. 1

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Mașnic Andrian să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, pe motiv că deși Mașnic Andrian nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia este dovedită prin probele legal administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată. Consideră, că instanța de judecată s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile inculpatului Mașnic A. și martorului Păcuraru D., de altfel persoană cointeresată - prietenul inculpatului, lăsând însă fără analiză divergențele esențiale între declarațiile acestora.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 18 iulie 2013 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către procuror, prin care, în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocînd că: - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fapt ce indică netemeinicia actelor contestate; - instanța de apel a dat o analiză greșită probelor pe dosar, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punînd accentul pe depozițiile și versiunea inculpatului, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz; - din materialele cauzei, rezultă că Mașnic A. a avut posibilitatea de a evita tamponarea biciclistului, instanțele de judecată greșit ajungînd la concluzia că biciclistul a apărut spontan.

Verificînd argumentele recursului ordinar declarat în raport cu actele cauzei, Colegiului penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei care nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Ambele instanțe judecătorești au examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, și au apreciat corect probele administrate, constatînd că învinuirea n-a prezentat probe incontestabile de acuzare a lui Mașnic Andrian în cele incriminate și astfel, corect au concluzionat, că fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, nu 2 dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Mașnic Andrian în săvîrșirea infracțiunii incriminate. În acest sens, instanța de apel corect a menționat, că „ instanța de fond a dat o apreciere corectă și a reținut faptul, că organul de urmărire penală nu a indicat, deci nici nu a constatat în actul de învinuire: prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art. 45 din Regulamentul circulației rutiere. Sub acest aspect, organul de urmărire penală s-a limitat doar la o simplă reproducere în rechizitoriu a dispoziției normei menționate, nu s-a stabilit care este locul comiterii infracțiunii incriminate. Or, în rechizitoriu s-a menționat, că acesta ar fi în aproprierea satului Beriozchi raionul Anenii Noi, potrivit schiței accidentului rutier, nu este indicat localitatea producerii accidentului (f.d.8), iar reieșind din conținutul procesului verbal de cercetare la locului accidentului rutier - locul accidentului rutier constituie marginea satului Beriozchi raionul Anenii Noi (f.d.6). Schiță accidentului rutier nu cuprinde date referitor la perioada, atât de până la, cât și după accidentul rutier, traiectoria de mișcare a biciclistului.” Mai mult, instanțele de judecată just au statuat, că acuzarea nu a prezentat probe pentru a demonstra prin care acțiuni sau inacțiuni inculpatul a încălcat prevederile pct. 45 alin. (2), pct. 51 lit. b), d) al Regulamentului Circulației Rutiere ce au dus la tamponarea biciclistului, dar din contra, anume biciclistul a fost acela care a încălcat regulile securității circulației rutiere. Conform art. 7 al Regulamentului Circulației Rutiere „participant la trafic este persoana care ia parte la procesul circulației în calitate de conducător, pieton sau pasager. Art. 3 Regulamentului Circulației Rutiere stipulează, că „participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră..., să nu creeze obstacole circulației, etc.”, iar potrivit art. 114 Regulamentului Circulației Rutiere, „pietonii trebuie să traverseze drumul numai pe la trecerile semnalizate”. Astfel, instanța de apel corect a conchis că învinuirea adusă lui Mașnic Andrian nu este bazată pe probe directe ce ar confirma vinovăția acestuia, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța de judecată, cînd toate versiunile au fost verificate, iar divergențele au fost lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. În acest aspect, instanțele de judecată de fond și apel corect au concluzionat, că fapta lui Mașnic Andrian nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii (nu-i latura obiectivă și subiectivă), deoarece Mașnic Andrian nu a 3 încălcat careva prevederi ale Regulamentului circulației rutiere, iar urmările care au survenit în urma impactului nu au fost din vina lui. Totodată, Colegiul penal menționează, că instanța de apel corect a specificat că nu sunt temeiuri pentru a exclude ca probă raportul de expertiză nr. 803 din 21.02.2011 executat de către Departamentul poliției direcției tehnico-criminalistică din cadrul MAI, deoarece această instituție este specializată în efectuarea unor asemenea expertize, procedura aducerii la cunoștință a raportului de expertiză prevăzută de art. 151 Cod de procedură a fost respectată și apărătorul cu învinuitul nu au înaintat careva obiecții la concluziile expertului. De asemenea neîntemeiat este și argumentul recurentului, privind posibilitatea lui Mașnic A. de a evita tamponarea din spate a biciclistului Miron V., primul neasigurîndu-se ca poate efectua în siguranță o manevră de depășire, pe motiv că din declarațiile martorului Păcuraru Dorin rezultă că „ împreună cu șoferul se deplasa pe banda din mijloc, iar biciclistul se deplasa haotic, fapt ce 1-a determinat pe inculpatul Mașnic A. să frâneze”(f.d.51). Astfel, este evident faptul, că localizarea porțiunilor deteriorate de pe acest automobil, coroborate cu depozițiile martorului Păcuraru D. și inculpatului Mașnic A. dovedesc faptul, că ultimul, observând deplasarea haotică a biciclistului de pe banda din mijloc, a început a frâna, iar biciclistul probabil a cotit spre stânga, unde și s-a produs accidentul, fapt confirmat și prin procesul-verbal de examinare a unităților de transport și a tabelelor fotografice, că la automobilul inculpatului sunt deteriorate parbrizul din partea stângă (f.d.10-11). Deși procurorul consideră declarațiile martorului Păcuraru D. neveridice și contradictorii, ultimul fiind o persoană cointeresată deoarece este prietenul inculpatului, conform procesului verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 11 iulie 2013 (f.d.156) procurorul a solicitat amînarea cauzei pentru a fi citați repetat martorii, obligîndu-se să asigure prezența martorului Păcuraru D., însă din procesul verbal al ședinței următoare din 18 iulie 2013 (f.d. 156 verso), rezultă că procurorul nu a asigurat prezența martorului Păcuraru, mai mult, a indicat că consideră că este posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia. Potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesual-penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori persoane, iar instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. 4 Astfel, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul contradictorialității, a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea învinuirii aduse lui Mașnic Andrian, care a fost achitat de către prima instanță, ceea ce acuzatorul de stat nu a făcut. În această ordine de idei, Colegiul penal, enunță că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu și-a găsit confirmarea și acesta urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bender, Scutelnic Cătălin, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 24 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 18 iulie 2013, în cauza penală în privința lui Mașnic Andrian Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Gordilă Nicolae 5