1ra-170/14 — art. 196 al.1, 391 al. 1, pct. 6, 60 al. 1 CP

1ra-170/14 — art. 196 al.1, 391 al. 1, pct. 6, 60 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-170/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Petru Ursache,

Judecători Iurie Diaconu, Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

reprezentanții părții vătămate și civile BC „Autoimpex” SRL, Gh. Bejenaru și V.

Belostecinic împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în privința

inculpatului

Donțu Ion Tudor, născut la 03

martie 1957 în s. Heciul Nou, r-nul Sîngerei, domiciliat în

mun. Chișinău, bd. Moscovei 3/3, ap. 81, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 14 aprilie 2010 – 13 decembrie 2011,

în instanța de apel: 29 ianuarie – 07 iunie 2013,

în instanța de recurs: 29 octombrie 2013 – 22 ianuarie 2014,

C O N S T A T Ă :

procesul penal privind învinuirea lui Donțu Ion de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de

art. 196 alin. (1) Cod penal a fost încetat, în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție.

faptul că, avînd intenția de a însuși bunuri în proporții deosebit de mari, abuzînd de

încrederea factorilor de decizie ai BC „Autoimpex” SRL a procurat din numele și

pentru aceasta două unități de transport de model IVECO: cap-tractor și semiremorcă

BENE de la compania franceză SARI ATTAL POIDS LOURDS la prețul de

25.000 euro, echivalentul a 412.500 lei, mijloacele bănești fiind integral achitate de

BC „Autoimpex” SRL.

Ulterior, în scopul însușirii acestor bunuri, Donțu Ion, utilizînd documente

frauduloase, la 22 martie și 14 aprilie 2008 a devamat aceste unități de transport pe

1

numele său, pe care le-a însușit, comercializîndu-le către SC „Prut-Construct-Com”

SRL și cet. I. Lazar.

Astfel ar fi comis însușirea în proporții deosebit de mari a bunurilor altei

persoane, săvîrșită prin escrocherie, adică infracțiunea prevăzută de art. 195 alin. (2)

Cod penal.

Reieșind din circumstanțele faptice, constatate în cadrul cercetării judecătorești,

procurorul Popa Constantin a solicitat recalificarea acțiunilor inculpatului în baza

art.196 alin. (l) Cod penal.

În asemenea circumstanțe, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza

art.196 alin. (l) Cod penal, ca cauzarea de daune în proporții mari proprietarului prin

înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

În conformitate cu prevederile art. 60, 275 alin. (4) Cod penal, procesul penal

necesită a fi încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

și V. Belostecinic, au declarat apel, în care au cerut casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal la 11 ani închisoare, admisă acțiunea civilă și încasat din

contul inculpatului în beneficiul BC „ Autoimpex” SRL prejudiciul material în sumă

de 412.500 lei, în beneficiul lui Bejenaru Gh. și Costiuc S., administratori ai

companiei, prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei pentru fiecare, iar în partea

încasării venitului ratat acțiunea să fie admisă în principiu, urmînd ca asupra

cuantumul despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Apelanții au specificat că este demonstrat faptul că inculpatul a primit de la

compania franceză SARI ATTAL POIDS LOURDS camionul Iveco Euro Tech C

MV 845, caroseria nr. WJMM1VPM004169234, pentru expedierea în R. Modova,

companiei „Autoimpex” SRL, care a achitat banii și cu care a fost încheiat un

contract, însă prin înșelăciune și falsificare inculpatul l-a înmatriculat în final după el.

2012, „recursul” a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că, din cauza încălcării normelor procedurale, au

rămas neelucidate circumstanțele cauzei, nefiind descrisă fapta criminală considerată

ca fiind dovedită, nici în discursul acuzatorului de stat și nici în sentință.

Dacă instanța de judecată ar fi reluat cercetarea judecătorească, acuzatorul de

stat ar fi avut posibilitatea să-și onoreze atribuțiile sale conform prevederilor art. 53

alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, prin modificarea învinuirii în sensul

atenuării.

Încălcările admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, fiindcă sentința nu

a fost atacată cu recurs de persoana care este în drept, conform prevederilor art. 401,

438 Cod de procedură penală, să declare recurs.

În prezenta cauză BC „Autoimpex” SRL are calitatea de parte civilă, fiindcă în

materialele dosarului nu există ordonanța de recunoaștere în calitate de parte

vătămată a acesteia conform prevederilor art. 59 Cod de procedură penală.

SRL, Gh. Bejenaru și V. Belostecinic au declarat recurs în anulare, solicitînd casarea

2

deciziei nominalizate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de

apel.

Recurenții au invocat că instanța de apel greșit a examinat apelul în procedura

recursului, ce exclude examinarea cauzei în fapt, fiind violat dreptul la un proces

echitabil în sensul art. 6 CEDO.

Instanța de fond a încetat procesul penal intentat în privința inculpatului în

baza art. 196 alin. (1) Cod penal fără ca să constate fapta, în situația cînd acțiunile

inculpatului au fost reîncadrate greșit din prevederile art. 195 alin. (2) Cod penal în

cele ale art. 196 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că sentința primei instanțe este absolut ilegală, dar

a respins apelul declarat de partea vătămată, motivînd greșit că BC „Autoimpex”

SRL nu a fost recunoscută ca parte vătămată și nu a fost în drept să se adreseze în

judecată. Astfel, instanța urma să se expună și asupra acțiunii civile.

decembrie 2012, recursul în anulare a fost admis, casată decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța a conchis că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia că BC

„Autoimpex” SRL nu are calitatea de parte vătămată și neîntemeiat a considerat

apelul declarat ca recurs, examinîndu-l în procedura recursului prevăzută de art. 437 -

449 Cod de procedură penală.

Or, odată ce sentința din speță a fost pronunțată după cercetarea

judecătorească, ea se atacă cu apel.

Potrivit alin. (4) al art. 332 Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în

ședință preliminară (art. 345, 350 Cod de procedură penală) și cu apel în cazul în

care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. 354-384 Cod de procedură penală

(Titlul II, Capitolul III).

Potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din 15 iunie, 16 august,

09 septembrie, 05 octombrie și 01 noiembrie 2010, instanța de fond a recunoscut și a

indicat calitatea procesuală a lui Moroșan E. de reprezentant al părții vătămate BC

„Autoimpex” SRL.

Dacă instanța examina cauza în ordine de apel, ea urma să caseze sentința

deoarece instanța de fond n-a constatat fapta criminală, să rejudece cauza și să

soluționeze acțiunea civilă.

apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

Donțu Ion a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.

196 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului

de prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă BC „Autoimpex” SRL în

partea încasării prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, iar

privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca nefondată.

Instanța de apel a constatat că Donțu Ion, abuzînd de încrederea factorilor de

decizie ai „BC Autoimpex” SRL a procurat din numele și pentru aceasta două unități

de transport de model IVECO: cap-tractor și semiremorcă BENE de la compania

3

franceză SARI ATTAL POIDS LOURDS la prețul de 25.000 euro, echivalentul a

412.500 lei, mijloacele bănești fiind integral achitate de BC „Autoimpex” SRL.

Ulterior, Donțu Ion prin înșelăciune și abuz de încredere, utilizînd documente

frauduloase, la 22 martie și 14 aprilie 2008 a devamat unitățile de transport pe

numele său, comercializîndu-le către SC „Trut-Construct-Com” SRL și cet. I. Lazar,

prin ce a cauzat proprietarului BC „Autoimpex” SRL daune materiale în proporții

mari.

În cadrul cercetării judecătorești procurorul a solicitat recunoașterea lui Donțu

Ion vinovat anume de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 196 alin. (l) Cod penal

și conform art. 60 Cod penal să fie liberat de răspundere penală, din motiv că din ziua

săvîrșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani.

Mai mult, împotriva sentinței în cauză a depus apel doar partea vătămată iar de

către procuror sentința nu a fost contestată.

În conformitate cu prevederile art. 325 alin. (l) Cod procedură penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii

formulate.

Astfel, inculpatul a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (1) Cod

penal - cauzarea de daune materiale în proporții mari proprietarului prin înșelăciune

sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

În continuare, potrivit art. 60 alin. (l) lit. a) Cod penal, persoana se liberează

de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la

săvîrșirea unei infracțiuni ușoare.

De asemenea, instanța de apel a menționat că potrivit faptei constatate și a

prejudiciului cauzat, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate în baza art. 196 alin.

(4) Cod penal, însă, în lipsa solicitării acuzatorului de stat în sensul vizat, o asemenea

încadrare este imposibilă, deoarece el a opinat pentru calificarea acțiunilor

inculpatului anume în baza art. 196 alin. (1) Cod penal.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă BC „Autoimpex” SRL

privind încasarea prejudiciului material, urmează a fi admisă în principiu, deoarece

există divergențe în sumele solicitate și cele care deja au fost supuse încasărilor.

Cerința privind încasarea prejudiciului moral urmează a fi respinsă ca nefondată, dat

fiind că persoana juridică nu poate fi prejudiciată moral.

SRL, Gh. Bejenaru și V. Belostecinic, au declarat recurs ordinar, în care solicită

modificarea deciziei instanței de apel și condamnarea inculpatului în baza art. 190

alin. (5) Cod penal.

Recurenții au invocat că faptul că acuzatorul de stat greșit a solicitat în prima

instanță recunoașterea vinovăției inculpatului în baza art. 196 alin. (1) Cod penal și

nu în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, nu impune instanța de judecată de a admite

anume soluția propusă de acuzare, ori rechizitoriul nu a fost modificat, și nu a fost

prezentată de procuror o ordonanță de modificare a învinuirii în sensul diminuării

învinuirii formulate.

Instanța de apel a constatat că inculpatul a săvîrșit o infracțiune prevăzută de

art. 196 alin. (4) Cod penal, cu toate că urma să indice art. 190 alin. (5) Cod penal,

însă a condamnat inculpatul greșit în baza art. 196 alin. (l) Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală, că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii, că acesta

este expus neclar, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

4

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418

alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel

pronunță public dispozitivul hotărîrii, fapt despre care se consemnează în procesul-

verbal; hotărîrea motivată se pronunță la fel public, în termen de pînă la 30 de zile.

Totodată, în conformitate cu art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală,

participanții la proces au dreptul să formuleze în 3 zile obiecții asupra procesului-

verbal al ședinței de judecată, indicînd inexactitățile și motivele pentru care îl

consideră incomplet.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată, reiese că instanța de judecată a

adoptat și pronunțat dispozitivul deciziei la 07 iunie 2013, anunțînd participanții la

proces prezenți, inclusiv reprezentantul părții vătămate și civile BC „Autoimpex”

SRL, Gh. Bejenaru, despre faptul că pronunțarea publică a deciziei motivate va avea

loc tot în aceiași zi, la orele 14.00. La această dată și oră a fost pronunțată decizia

motivată, fapt la fel consemnat în procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 182, v.2).

Obiecții asupra procesului verbal în cauză, privind eventualele inexactități, nu

au fost formulate.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 07 iunie 2013, orele

14.00, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfîrșitul zilei de 08 iulie 2013.

Totodată, potrivit datei de pe recurs și ștampila de înregistrare a recursului în

cancelaria Curții Supreme de Justiție, acesta a fost întocmit și declarat la Curtea

Supremă de Justiție la 05 august 2013, adică peste termenul prevăzut de lege (f. d. 205,

v. 2).

Este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prevede expres

că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este declarat peste termen.

Circumstanțele enunțate relevă că, odată ce recursul de pe rol a fost declarat

peste termenul legal, el urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

5

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentanții părții vătămate și

civile BC „Autoimpex” SRL, Gh. Bejenaru și V. Belostecinic împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în privința lui Donțu Ion Tudor, deoarece

este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 05 februarie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Iurie Diaconu

Nicolae Gordilă

6

Dosarul nr. 1ra-170/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

22 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Petru Ursache,

Judecători Iurie Diaconu, Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

reprezentanții părții vătămate și civile BC „Autoimpex” SRL, Gh. Bejenaru și V.

Belostecinic împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în cauza

penală în privința lui

Donțu Ion Tudor, născut la 03 martie

1957, originar din s. Heciul Nou, r-nul Sîngerei, domiciliat

în mun. Chișinău, bd. Moscovei 3/3, ap.81, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 14 aprilie 2010 – 13 decembrie 2011,

în instanța de apel: 29 ianuarie 2013 – 07 iunie 2013,

în instanța de recurs: 29 octombrie 2013 – 22 ianuarie 2014,

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de reprezentanții părții vătămate și

civile BC „Autoimpex” SRL, Gh. Bejenaru și V. Belostecinic împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în cauza penală în

privința lui Donțu Ion Tudor, deoarece este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 05 februarie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Iurie Diaconu

Nicolae Gordilă

7