1ra-929/2013 — art. 190 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin.5 CP
- Temei legal
- art. 190 alin.5 CP
1ra-929/2013 — art. 190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-929/13
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
03 decembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători –Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Elena Covalenco și
Nicolae Gordilă,
a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul, în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2013 în cauza penală în
privința lui
Șolda Petru Victor, născut la 29 martie
1957, originar din or. Edineț, domiciliat în mun.
Chișinău, str. Alecu Russo 22 ap. 73;
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
21.02.2012 – 20.06.2012 (prima instanță)
23.08.2012 – 15.04.2013 (instanța de apel)
20.08.2013 – 03.12.2013 (instanța de recurs
ordinar);
Procedura de citare a fost legal executată.
S-au prezentat:
Procurorul Crijanovschi Sergiu, care a susținut recursul în sensul declarat și
a solicitat admiterea acestuia.
Avocatul Iachimov Cristina, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului
ordinar declarat de procuror.
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, asupra recursului,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 iunie 2012, Șolda
Petru Victor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de
art.190 alin.(5) Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii.
De către organul de urmărire penală, i-a fost înaintată învinuirea lui Șolda
Petru pentru faptul că el, la începutul lunii aprilie 2002, deținînd în proprietate
50% din apartamentul nr.73 de pe str. A. Russo 22, mun. Chișinău, care a fost
procurat la 19 octombrie 1989, în timpul căsătoriei cu cet. Șolda Valentina, ce
constituia o proprietate comună în devălmășie, fiind în situație de conflict și divorț
cu ultima, în timp ce soția Solda Valentina era plecată la lucru peste hotarele
Republicii Moldova, în scopul sustragerii bunurilor prin escrocherie, i-a apărut
intenția de a înstrăina cota de 50 % din apartamentul menționat ce-i aparținea lui
Solda Valentina, fără a o înștiința pe ultima, iar banii obținuți să-i însușească în
scopuri personale.
Pentru realizarea scopului criminal indicat, în circumstanțele necunoscute de
organul de urmărire penală, a falsificat semnătura soției sale Solda Valentina din
procura autentificată și înregistrată cu nr.1655 din 03 aprilie 2002 la notarul Olga
Bușuleac, potrivit căreia, Solda Valentina ar fi dat acordul de înstrăinare sub orice
formă a apartamentului nr.73 din str. A. Russo 22, mun.Chișinău.
Ulterior, Solda Petru, prin intermediul agenției imobiliare "Gofma
Consulting", prezentînd procura și susținînd prin înșelăciune față de cet. Corneliu
Candeba că este proprietarul apartamentului cu drepturi depline, inclusiv dreptul de
dispoziție asupra 50 % din cota ce aparține lui Solda Valentina, 1-a convins pe
ultimul să procure apartamentul la prețul de 10 500 dolari SUA.
În continuare, în scopul camuflării intențiilor sale infracționale și pentru a
obține încrederea victimei Corneliu Candeba, la 23 aprilie 2002, aflîndu-se în
sediul notarului privat Rudco Valeriu, amplasat în mun. Chișinău, str. Șciusev 68, a
încheiat un contract de vînzare-cumpărare autentificat notarial și a înregistrat în
registru notarial cu nr.2113, conform căruia Solda Petru vindea, iar Candeba
Corneliu cumpăra, apartamentul nr.73 de pe str. A. Russo, 22, mun. Chișinău,
transcris în Registrul cadastral teritorial Chișinău cu nr. cadastral
010031214401073 la 11 aprilie 2002, la prețul de 23 112 lei.
În aceeași zi, după întocmirea contractului de vînzare-cumpărare menționat,
Solda Petru, aflîndu-se în mun. Chișinău, în loc nestabilit cu certitudine de către
organul de urmărire penală, a dobîndit ilicit de la Candeba Corneliu prin
intermediul directorului agenției imobiliare "Gofma Consulting" SRL Tărăburcă
Dumitru, care a acordat servicii de intermediere, bani în sumă de 10 500 dolari
SUA, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei de 13, 48 lei
pentru un dolar SUA, constituia 141 540 lei, utilizîndu-i în interes personal, prin ce
a cauzat părții vătămate Candeba Corneliu o daună în proporții deosebit de mari,
ceea ce constituie 7 077 unități convenționale, iar lui Solda Valentina i-a fost
cauzat un prejudiciu în proporții mari în sumă de 70 770 lei, echivalent a ½ din
costul apartamentului, ce constituie 3 538 unități convenționale.
Sentința a fost contestată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și să-i fie
stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani în penitenciar de
tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de răspundere pe un
termen de 4 ani.
În motivarea apelului, procurorul a indicat faptul că instanța de judecată,
odată cu adoptarea sentinței de achitare a inculpatului de sub învinuirea de
comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal a apreciat critic
2
declarațiile martorilor acuzării, Bușuleac Olga și Tărăburcă Dumitru și greșit a dat
veridicitate declarațiilor inculpatului și ale martorului Tărăburcă Larisa.
De asemenea, instanța de judecată, în sentința de achitare a apreciat greșit
declarațiile inculpatului precum că nu a fost prezent la notarul Valeriu Rudco în
momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului, dar s-a
prezentat doar la SRL „Gofma Consulting", cu toate că partea vătămată Candeba
Corneliu, martorii Rudco Valeriu și Tărăburcă Larisa au indicat direct că acesta a
acționat în calitate de vînzător și a prezentat notarului procura autentificată și
înregistrată cu nr.1655 din 03 aprilie 2002 la notarul Olga Bușuleac, potrivit căreia
Solda Valentina ar fi dat acordul de înstrăinare sub orice formă a apartamentului
nr.73 din str. A. Russo 22, mun. Chișinău.
Instanța de fond, în sentință, eronat a dat apreciere declarațiilor inculpatului
precum că nu a știut despre faptul că procura din numele soției este falsă, deoarece
din materialele cauzei penale, inclusiv plîngerile părții vătămate Solda Valentina
rezulta că ultima se afla în relații ostile cu soțul Solda Petru și exista un conflict în
ceea ce privește partajarea bunurilor dobîndite în timpul căsătoriei, și anume acest
document inculpatul urma să-1 folosească la înstrăinarea apartamentului, în cadrul
urmăririi penale fiind audiat inițial în calitate de învinuit Solda Petru a recunoscut
vina în săvîrșirea infracțiunii și că a înstrăinat apartamentul fără acordul soției.
De asemenea, instanța neîntemeiat a motivat în sentință că Solda Petru nu a
confecționat procura din numele lui Solda Valentina, deoarece conform raportului
de expertiză nr.2345-2346 din 28 octombrie 2011, s-a constatat că „semnătura
mandatului" de pe procură probabil ar putea fi executată de către cet. Tărăburcă
Dumitru, fără a lua în considerație concluziile din raportul de expertiză nr.793 din
22 decembrie 2011, potrivit cărora, nu a fost posibil de stabilit dacă a fost
executată semnătura de către Solda Petru, Tărăburcă Dumitru sau Tărăburcă Larisa
din rubrica „semnătura mandantului" din procură din cauza transcrierii stilizate
literale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie
2013, a fost respins apelul procurorului ca nefondat, cu menținerea sentinței
contestate.
4.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că la
pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de
drept, just a concluzionat că Șolda Petru trebuie să fie achitat de sub învinuirea de
comitere a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, împrejurările fiind
elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza dată, fiind corect
apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității, iar toate probele în ansamblu-
din punct de vedere al coroborării lor.
Împotriva deciziei instanței de apel, procurorul a declarat recurs ordinar
prin care, invocînd ca temei de declarare a recursului art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la
rejudecare.
În motivarea recursului este menționat faptul că decizia instanței de apel
pronunțată în privința inculpatului este ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării din
3
motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Recurentul menționează faptul că instanțele de judecată, odată cu adoptarea
hotărîrilor de achitare a inculpatului de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii
pevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, au apreciat critic declarațiile martorilor
acuzării, Bușuleac Olga și Tărăburcă Dumitru și greșit au dat veridicitate
declarațiilor inculpatului și ale martorului Tărăburcă Larisa.
Instanțele de judecată au apreciat greșit declarațiile inculpatului precum că el
nu a fost prezent la notarul Rudco Valeriu în momentul încheierii contractului de
vînzare-cumpărare a apartamentului, cu toate că partea vătămată și martorii
Tărăburcă Larisa și Rudco Valeriu au indicat contrariul.
Astfel, vina inculpatului, în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost
dovedită prin probele prezentate de partea acuzării instanțelor de judecată.
Verificînd argumentele din recursul ordinar declarat în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că
acesta urmează să fie admis, din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, temeiuri care și-au găsit reflectare în decizia atacată.
Conform prevederilor art.414, 415 Cod de procedură penală, judecînd
apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii
atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar
probele administrate de instanța de fond și în decizia sa să expună temeiurile de
fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului, precum și
motivele adoptării soluției date.
Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sînt obligatorii,
nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.
Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul
procurorului și a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea
procedurii de recurs ordinar.
În această privință, se constată că la examinarea cauzei, instanța de apel
menținînd soluția primei instanțe, prin care Șolda Petru a fost achitat de sub
învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal din
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, nu a argumentat
din care motive a respins probele acuzării, și anume: declarațiile părții vătămate
Candeba Corneliu, conform cărora “la momentul cînd Tărăburcă Larisa i-a
arătat cartea de imobil a apartamentului, a observat că în aceasta mai are viza de
reședință și Șolda Valentina, care din spusele lui Tărăburcă Larisa, la acel
moment era peste hotarele Republicii Moldova; la 23 aprilie 2002 s-a întîlnit cu
Tărăburcă Larisa, care era împreună cu Șolda Petru, care acționa din numele
doamnei Șolda Valentina, în baza procurii nr. 1655 din 03 aprilie 2002,
autentificată de notarul Olga Bușuleac”; ale martorului Rudco Valeriu, conform
cărora, „activînd în calitate de notar, la 23 aprilie 2002 s-a prezentat în biroul său
4
Șolda Petru, în calitate de vînzător și Candeba Corneliu în calitate de cumpărător
pentru autentificarea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului; Șolda
Petru a prezentat procura din numele soției sale cu împuternicirile de a înstrăina
apartamentul dat, afirmînd că soția nu este în țară dar l-a împuternicit cu procura
dată să vîndă apartamentul”; și nu a apreciat aceste declarații în cumul cu cele ale
martorilor Tărăburcă Larisa, Tărăburcă Dumitru și Bușuleac Olga.
La fel, la examinarea cauzei, instanța de apel urma să dea apreciere și
faptului că ordonanțele privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală din 30
ianuarie 2012, emise în privința lui Tărăburcă Larisa (vol.II, f.d. 195-197),
Tărăburcă Dumitru (vol.II, f.d. 198-200) și a lui Bușuleac Olga (vol.II, f.d. 202-
204), nu au fost contestate de către inculpat, astfel Șolda Petru fiind de acord cu
ele.
Prin urmare, instanța de apel, în decizia sa nu a analizat aceste probe prin
prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și nu a argumentat din
care motive le-a respins, prin ce a comis eroarea de drept prevăzută de art.427
alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece
soluționarea acesteia ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța
de apel, care conform art.414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelul din
punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței
atacate.
Astfel, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să
concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecători.
În conformitate cu prevederile art.436 alin.(1) Cod de procedură penală,
procedura de rejudecare a cauzei, după casarea hotărîrii în recurs, se desfășoară
conform regulilor generale pentru examinarea ei.
Conform alin.(2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare, indicațiile
instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care
a existat la soluționarea recursului.
În procesul rejudecării cauzei, instanța urmează să țină cont de argumentele
formulate în apel și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture eroarea admisă și să
pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art.
417 Cod de procedură penală.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție, în temeiul art. 434- 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul, în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Tudor Cojocaru.
Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15
aprilie 2013 în cauza penală în privința lui Șolda Petru Victor, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecători.
5
Decizia nu este supusă căilor de atac, pronunțată în ședință publică la data de
24 decembrie 2013.
Președinte semnătura Petru Ursache
Judecători semnătura Ghenadie Nicolaev
semnătura Vladimir Timofti
semnătura Elena Covalenco
semnătura Nicolae Gordilă
Copia corespunde originalului
Judecător Ghenadie Nicolaev
6