1 ra-1099/2013 — 187 al.2,lit e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 martie 2013, Volontir Mihail, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. e) f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare, fără aplicarea amenzii. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă, s-a încasat de la Mihail Volontir în beneficiul părții vătămate Ala Ivanenco prejudiciul material în sumă de 10.000 (zece mii) lei.

Potrivit sentinței s-a constatat că, inculpatul Volontir Mihail, la 21 mai 2012, în jurul orelor 12.00, aflîndu-se pe str. Paris 11, mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, observînd-o pe cet. Ivanenco Ala, cu care se 1 deplasa pe aceeași stradă, s-a apropiat pe neașteptate de ultima și aplicînd violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin sugrumarea victimei cu mîina, intenționat și în mod deschis a smuls de la gîtul ei, un lanț din aur, cu două culoane în valoare de 10. 000 lei, părăsind locul comiterii infracțiunii. Astfel, i-a cauzat părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 10.000 lei.

Sentința a fost atacată în ordine de apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. În motivarea apelului s-a invocat ilegalitatea sentinței, pasibilă casării din următoarele considerente: La 21 mai 2012, în perioada cuprinsă între orele 08.00 și 17.00 s-a aflat la serviciu, faptul confirmat prin depozițiile martorului Toroncov D, care atît în cadrul urmăririi penale cît și în instanța de judecată a declarat că au fost toată ziua împreună. În ședința de judecată, s-a solicitat interogarea încă a doi martori, însă din motive necunoscute demersul a fost ignorat de către instanță.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2013, apelul a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința.

În motivarea soluției date, s-a invocat faptul că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 CPP, a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dîndu-i astfel, faptei săvîrșite o încadrare juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Colegiul penal a conchis faptul că, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, întemeiat aplicînd în privința inculpatului prevederile art.90 Cod penal.

Hotărîrile adoptate se contestă în ordine de recurs ordinar de către avocatul Mîrzincu Aurelia în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin.(1), pct.8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei cu dispunerea achitării inculpatului, din motivul că în acțiunile acestuia nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Recurenta invocă ilegalitatea și netemeinicia hotărîrilor adoptate, la baza cărora au fost puse declarațiile părții vătămate și a martorului Dubcovețchii Serghei , care a menționat că jaful comis a fost săvîrșit de o persoană îmbrăcată într-un maiou de culoare galbenă, neluîndu-se în considerație că martorul Toroncov D., care s-a aflat toată ziua cu inculpatul a confirmat faptul că, în acea zi Volontir M, purta maiou de culoare albastră. Consideră că vina inculpatului nu a fost dovedită.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat din următoarele motive. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 2 hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Autorul își întemeiază recursul în baza prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 8) al Codului de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal consideră că, la examinarea cauzei, acest temei nu și-a găsit confirmare. Inculpatul, cu toate că vina în comiterea infracțiunii imputate nu a recunoscut- o, ea a fost dovedită pe deplin, în baza probelor administrate la dosar și verificate amănunțit de către instanțele inferioare, și anume prin: Declarațiile părții vătămate Ivanenco Ala, care a susținut că, în ziua de 21.05.2012 a plecat la policlinică, la parcarea din preajmă a observat un bărbat, care era îmbrăcat într-un maiou de culoare galbenă, blugi de culoare albastră și cu ochelari. Ulterior după ce a ieșit din spital, în timp ce traversa strada s-a întors și l-a văzut pe Volontir M., și mai mergînd aproximativ 100 m, a simțit că cineva îi smulge lănțișorul de la gît, după ce i l-a smuls, s-a oprit la 2 m, s-a întors și s-a uitat spre ea, aranjîndu-și lanțul pe mînă. A declarat că persoana care se afla în preajma policlinicii și cel care i-a smuls lănțișorul este una și aceeași persoană, adică inculpatul Volontir M. (f.d. 142); Martorului Dubcovschii Serghei, care a afirmat că, la data de 21.05.2012 mergînd spre casă împreună cu soția lui, aceasta i-a tras atenția spre o persoană, care a smuls un lănțișor de la gîtul unei domnișoare, după ce l-a smuls s-a întors cu fața spre partea vătămată care a avut posibilitatea să-l vadă. A declarat că ultimul era îmbrăcat într-un maiou de culoare galbenă și blugi. Persoana observată adică, Volontir M., a fost recunoscut în ședința de judecată, avea statut de inculpat (f.d. 146; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 mai 2012 (f.d. 5-6); - procesul-verbal de recunoaștere de către partea vătămată, a inculpatului după fotografie (f.d. 20-21); - procesul-verbal de recunoaștere de către martorii Dubcovețchii Elena și Dubcovețchii Serghei a inculpatului după fotografie (f.d.22-23, 77-78); - raportul de constatare medico-legală nr. 2333 din 22 mai 2012, prin care s-a confirmat prezența leziunilor corporale pe gîtul părții vătămate (f.d. 44). Prin urmare, argumentul apărării, privind declarațiile martorului Toroncov D., Colegiul consideră că, corect nu au putut fi puse la baza unei sentinței de achitare a lui Volontir M., deoarece Toroncov D., fiind în relații apropiate cu inculpatul a avut scopul îngrădirii de careva suspiciuni privitor la implicarea acestuia, în comiterea unor acțiuni infracționale. După cum rezultă din materialele cauzei, ambele instanțe, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv, circumstanțele cauzei, probelor administrate la dosar fiind dată o apreciere legală și întemeiată. Instanța de fond just a ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpatului s-au stabilit elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. e) f) Cod penal – 3 Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, sau cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, aplicîndu-i corect pedeapsa potrivit art. 90 Cod penal, iar sentința fiind legal menținută de către instanța de apel. Colegiul conchide că sentința și decizia instanței de apel nu este afectată de erori de drept prevăzute de pct. 8), alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursul declarat de avocat în numele inculpatului se va declara inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 martie 2013 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2013, în cauza penală în privința lui Volontir Mihail Serghei, ca vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 decembrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă Copia corespunde originalului Judecător: Petru Ursache 4