1ra-940/13 — Art. 264 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 26 decembrie 2012, Bobrov Valeri a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la Bobrov Valeri în beneficiul lui Ermurachi Mihail a prejudiciului material în mărime de 151560 lei și prejudiciul moral în mărime de 10000 lei.

În fapt, prima instanță a reținut, că Bobrov Valeri la 18 iulie 2010, aproximativ pe la orele 15:20, conducînd automobilul de modelul „VAZ 2108”, cu n/î CIV 894, deplasîndu-se pe str. Calea Moșilor, din direcția str. Tudor Vladimirescu spre str. Ismail, mun. Chișinău și ajungînd în regiunea construcției cu nr. 7 din str. Calea Moșilor, a manifestat imprudență la trafic, astfel încălcînd cerințele art. 39 alin. 1 și art. 40 alin. 1 pct. a) a Regulamentului circulației rutiere, ca urmare, efectuînd manevra de întoarcere în sens invers nu s-a asigurat că această manevră nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, a comis tamponarea cu motocicleta de modelul „Yamaha 650”, cu n/î C DS 777, 1 care era condusă de Ermurachi Timofei. În rezultatul accidentului de circulație, conducătorului motocicletei, Ermurachi Timofei, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 1523 din 19.07.2010, i-au fost cauzate vătămări corporale grave, în urma cărora ultimul a decedat în secția de reanimare a IMSP CNȘPMU. În drept, acțiunile lui Bobrov Valeri au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijlocului de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport și care a provocat din imprudență decesul unei persoane.

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către procuror, de către succesorul părții vătămate, dar și de către avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Bobrov Valeri. 3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea acesteia, din motivul blîndeții pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prim instanță, prin care Bobrov Valeri să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În motivarea apelului s-a invocat că instanța de judecată a apreciat corect probele administrate de organul de urmărire penală, însă a adoptat o hotărîre ilegală, aplicîndu-i o pedeapsă prea blîndă. Instanța de judecată a pronunțat o sentință prea blîndă, fără a da apreciere cumulativă circumstanțelor de drept și de fapt probate de organul de urmărire penală, iar în partea individualizării pedepsei conform prevederilor art.75 Cod penal, nu a luat în considerație faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția, necătînd la cumulul de probe administrat, nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, gravitatea infracțiunii incriminate care conform art. 16 Cod penal, este una mai puțin gravă, condițiile comiterii accidentului, iar în baza acestor circumstanțe de drept și de fapt să ia o decizie care ar duce la corectarea inculpatului. Totodată, nu s-a dat apreciere juridică acțiunilor ultimului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea căreia a fost adus instanței inculpatul. Astfel, infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de exploatare a mijloacelor de transport ce s-a soldat cu decesul victimei, săvîrșită de inculpatul Bobrov Valeriu, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru sănătatea și viața nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic. Respectiv, instanța urma să țină cont de prevederile art.61 Cod penal, conform cărui pedeapsa are drept scop corectarea condamnatului, precum și prevenirea de săvîrșire a noilor infracțiuni din partea acestuia, scop care în opinia acuzării ar putea fi realizat doar prin privarea de libertate. 3.2. Succesorul părții vătămate în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, pe motivul blîndeții pedepsei, precum și în partea civilă, invocînd că instanța neîntemeiat a micșorat suma prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, fără a ține cont de faptul că Ermurachi Timofei a decedat la vîrsta de 29 de ani, lăsînd în urmă familia și părinții îndurerați. 3.3. Avocatul Ciuchitu Vitalie în apelul declarat în numele inculpatului Bobrov Valeriu a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia procesul penal în privința lui Bobrov Valeri să fie încetat, iar acțiunea civilă să fie respinsă. În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond constatînd 2 circumstanțele accidentului nu a dat o apreciere justă și obiectivă probelor. Astfel, stabilind viteza cu care se deplasa motociclistul instanța a reținut mărimea vitezei indicate în raportul de expertiză de 47 km/oră, însă a ignorat probele anexate la materialele dosarului din care rezultă o viteză a motocicletei mai mare decît cea regulamentară. Însuși expertul Tverdohleb Mihail (f.d. 182), care a executat raportul de expertiză și care în ședința de judecată a declarat, că viteza putea fi mai mare decît cea indicată în raport, din motiv că în calcul nu a fost luată deplasarea automobilului realizată în urma impactului. Totodată, martorul Bobrov Angela a indicat că motociclistul se deplasa cu o viteză mare și a ieșit la depășirea automobilelor care o precedau. În situația prezentă, de incertitudine în privința vitezei motocicletei, care era aproape de limita admisibilă, această viteză urma să fie stabilită ca fiind una ce a depășit limita stabilită, dubiile în această privință fiind interpretate în favoarea inculpatului. Concluziile în acest sens le expune nu pentru a demonstra că acțiunile neregulamentare ale motociclistului defunct, exclud vinovăția inculpatului în săvîrșirea faptei imputate, dar pentru a demonstra că anume acțiunile motociclistului reprezintă cauza adevărată a accidentului. Demonstrarea legăturii cauzale între acțiunile motociclistului și accidentul survenit este cu atît mai importantă, deoarece argumentul acuzării, care a fost reținut de instanța de fond, precum că cauza accidentului reprezintă acțiunile inculpatului, mai bine zis inacțiunile acestuia în scopul asigurării de lipsa obstacolelor la începerea manevrei de întoarcere. Spre probarea acestei afirmații acuzarea a prezentat concluzia, că însuși faptul producerii accidentului confirmă lipsa acțiunilor inculpatului de verificare a libertății de a manevra, însă, adevărata cauză a accidentului reprezintă acțiunile motociclistului prin care au fost încălcate prevederile Regulamentului circulației rutiere și în primul rînd faptul deplasării acestuia pe banda de contrasens. Faptul dat se confirmă direct prin schema accidentului rutier. Totodată, spre probarea afirmației acuzării menționate mai sus, precum că însuși faptul producerii accidentului confirmă lipsa acțiunilor inculpatului de verificare a libertății de a manevra, nu au fost prezentate probe directe. Inculpatul a declarat, că înainte de a începe manevra de întoarcere el a privit în oglindă și a constatat lipsa oarecăror mijloace de transport care împiedicau manevra de întoarcere. Este de reținut, că declarațiile inculpatului reprezintă o probă deopotrivă cu altele, iar aceste declarații nu au fost combătute în nici un mod. Invers, martorul Bobrov Angela a arătat, că motociclistul se deplasa pe aceiași bandă cu automobilul inculpatului și a ieșit pe contrasens și a depășit două mașini înainte de a începe frînarea și derapajul. Aceste declarații confirmă declarațiile inculpatului, precum că pe benzile de contrasens din direcția din spate nu se aflau mijloace de transport. Astfel, comparînd ipotezele acuzării și apărării, instanța de fond nu a aplicat standardele de probațiune enunțate mai sus și în prezența dubiilor în privința faptului prezenței sau absenței motociclistului pe banda de contrasens anume nemijlocit înainte de a începe inculpatul manevra de întoarcere, anume în momentul cînd acesta a privit în ogdlindă, instanța de fond nu a interpretat dubiile în favoarea inculpatului și astfel a încălcat prevederile art.8 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și a succesorului părții vătămate. A fost admis apelul declarat de avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Bobrov Valeriu, casată parțial sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 26 decembrie 2012 în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bobrov Valeri a fost condamnat în baza art. 264 3 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. Instanța și-a argumentat soluția prin aceea, că instanța de fond nu a stabilit toate circumstanțele atenuante ce persistau în situația lui Bobrov Valeri și anume că, inculpatul pentru prima dată a comis o infracțiune, infracțiunea a fost comisă din imprudență, este căsătorit, are la întreținere un copil minor, lipsa circumstanțelor agravante, astfel, în ansamblu aceasta influențează la aplicarea pedepsei. Colegiul a constatat circumstanțe ce influențează esențial la stabilirea pedepsei inculpatului și anume, în primul rînd Bobrov Valeri după accident a fost amenințat de către motocicliștii (amicii victimei) care venise la fața locului, fapt ce a avut loc în fața polițiștilor aflați la fața locului, într-al doilea rînd, victima pînă la comiterea tamponării a consumat băuturi alcoolice și se afla în stare de ebrietate (contrar prevederilor RCR), fapt ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr.1523 din 10.07.2010 (f.d.59-62) și anume că în sîngele cadavrului cet. Ermurachi T. a.n.1979 s-au deepistat 1,4% alcool etilic, așa o concentrație se califică ca stare de ebrietate ușoară. În rîndul trei, instanța de apel a acceptat parțial observațiile invocate de către apărătorul inculpatului și anume că ordonanța de numire a expertizei a fost întocmită mai înainte de notificarea obligatorie a bănuitului privind dispunerea expertizei. În rîndul patru, faptul că au fost încălcate prevederile art. 63 Cod de procedură penală, și anume că au fost încălcate drepturile lui Bobrov Valeri în calitatea de bănuit. Astfel, avînd în vedere totalitatea de circumstanțe atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, în concurs cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, Colegiul a considerat oportun aplicarea în privința lui Bobrov Valeri a pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare să-i fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, pedeapsă ce își va atinge scopul de corectare și reeducare și pe care instanța a considerat-o echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. Referitor la argumentele invocate în apeluri de către procuror și succesorul părții vătămate, privind blîndețea pedepsei și prejudiciul moral cauzat, instanța le-a considerat ca fiind lipsite de temei și care urmează a fi respinse deoarece, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond, în principiu, a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei săvîrșite, de personalitatea inculpatului, care pentru prima dată a comis o infracțiune, iar circumstanțele cauzei în ansamblu indică la aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată, pedeapsă ce va contribui pozitiv asupra corectării și reeducării acestea. Referitor la acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Ermurachi Mihail și anume de încasare de la inculpat a prejudiciului moral în sumă de 500000 lei, instanța a considerat-o neîntemeiată, considerînd suma despăgubirilor morale cuvenite stabilite de către prima instanță, ca fiind una rezonabilă, or instanța de apel face trimitere și la faptul că victima, contrar prevederilor legale, conducea motocicleta pe drumuri publice în stare de ebrietate, aspect ce influențează stabilirea cuantumului despăgubirilor morale, iar suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, plus condamnarea inculpatului, va aduce satisfacție echitabilă succesorului părții vătămate.

Nefiind de acord cu decizia respectivă, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de 4 procedură penală avocatul Ciuchitu Vitalie în numele lui Bobrov Valeri a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acesteia, cu achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal, invocînd că: - instanța de apel a omis să se expună asupra tuturor argumentelor apelului; - instanța a ignorat probele anexate la materialele dosarului din care rezultă o viteză a motocicletei mai mare decît cea regulamentară și anume potrivit explicațiilor expertului Tverdohleb Mihail, cel care a executat raportul de expertiză, rezultă că viteza putea fi mai mare decît cea indicată în raport, din motiv că în calcul nu a fost luată deplasarea automobilului realizată în urma impactului; - potrivit martorului Bobrov Angela, motociclistul se deplasa cu o viteză mare și a ieșit la depășirea automobilelor care o precedau. Consideră că acțiunile neregulamentare ale motociclistului, deplasarea acestuia pe banda de contrasens, au dus la cauza adevărată a accidentului, fapte ce exclud vinovăția inculpatului în săvîrșirea celor imputate; - martorul Bobrov Angela a arătat, că motociclistul se deplasa pe aceiași bandă cu automobilul inculpatului și a ieșit pe contrasens și a depășit două mașini înainte de a începe frînarea și derapajul. Aceste declarații confirmă declarațiile inculpatului, precum că pe benzile de contrasens din direcția din spate nu se aflau mijloace de transport; - instanțele nu au evidențiat legătura cauzală între probele reținute și faptele constatate; - instanțele au încălcat prevederile normelor procedurale cu privire la încetarea procesului care urmau a fi aplicate în speță și anume au fost ignorate: - cererile cu privire la constatarea nulității ordonanței emise de procurorul adjunct al procurorului mun. Chișinău Vladimir Lupu din 12.05.2011 cu privire la punerea sub învinuire a lui Bobrov Valeri și încetarea procesului, precum și cea cu privire la anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Bobrov Valeriu din 29.11.2010 și cu privire la încetarea procesului, înaintată în alte temeiuri de cît precedenta; - cererea cu privire la excluderea din dosar a probelor și anume a raportului de expertiză auto traseologică din 05.10.2010 și a procesului - verbal al experimentului în procedura de urmărire penală din 28.03.2011; - consideră că nu a fost stabilită legătura cauzală între acțiunile lui Bobrov Valeri și urmările survenite. Este necesar să existe un raport cauzal între aceste fapte: încălcarea Regulamentului și producerea tamponării; - inculpatului nu poate fi imputată neexecutarea obligației de a prevedea mișcarea viitoare a motocicletei, deoarece inculpatul nu a văzut motocicleta atunci cînd a privit în oglindă. Nu există nici o probă că motocicleta era în vizorul inculpatului înaintea începerii manevrei de întoarcere și că inculpatul avea posibilitatea tehnică de a vedea motocicleta; - altă încălcare care a condiționat producerea accidentului constă în faptul conducerii motocicletei în stare de ebrietate. Este notoriu, că viteza cu care conducătorul vehiculului reacționează la schimbarea situației în trafic se mărește în cazul consumului de alcool; - altă încălcare a Regulamentului, și anume lipsa căștei de protecție la motociclist a determinat urmările atît de grave a accidentului, adică decesul motociclistului; - la fel și deplasarea motocicletei cu o viteză sporită, fapt ce este confirmat prin depozițiile martorului Bobrov Angela, a avut efect direct pentru producerea accidentului, cît și pentru urmările lui soldate cu decesul motociclistului; - comiterea încălcărilor de către Ermurache Timofei se constată în mod incontestabil, iar concluzia despre încălcarea de către inculpat a normelor invocate este întemeiată pe 5 presupuneri; - neîntemeiat a fost admisă acțiunea civilă, care este într-o mărime excesivă, deoarece cheltuielile de la masa de pomenire în mărime de aproape 150000 lei sunt exagerate, iar reclamantul urma să dovedească realitatea cheltuielilor suportate prin probe prevăzute de lege pentru asemenea tranzacții.

Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub acest aspect, Colegiul lărgit reține că acest temei nu și-a găsit confirmarea în cauza dată. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. În acest sens, Colegiul lărgit menționează, că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrînd acțiunile lui Bobrov Valeri în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijlocului de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport și care a provocat din imprudență decesul unei persoane. Argumentele recurentului, precum că nu Bobrov Valeri este vinovat de producerea accidentului rutier, ci partea vătămată Ermurache Timofei, care conducea motocicleta fiind în stare de ebrietate, fără casca de protecție și cu viteza nepermisă sunt niște argumente neîntemeiate și declarative, din motiv că și inculpatul Bobrov Valeri efectuînd manevra de întoarcere în sens invers nu s-a asigurat că această manevră nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, din care considerent a și comis tamponarea cu motocicleta condusă de către Ermurachi Timofei. În acest sens, Colegiul lărgit ține să menționeze că art. 39 pct. 1) al RCR, expres stipulează, că înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, iar art. 40 pct. 1) lit. a) al RCR prevede, că înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației cu dublu sens. Faptul că inculpatul dorea să întoarcă, denotă și din declarațiile acestuia care nu neagă acest fapt, precum și din declarațiile martorului Bobrov Angela, care a confirmat că aștepta ca soțul ei (Bobrov Valeri) să întoarcă automobilul în sens invers a carosabilului ca să urce în el. Mai mult, potrivit raportului de expertiză autotehnice-traseologice nr. 2390 din 05.10.2010, rezultă că reieșind din urmele depistate la fața locului lăsate de motocicleta „YAMAHA 650”, viteza de deplasare a acesteia constituia 47 km/oră, iar la efectuarea de către conducătorul automobilului „VAZ 2108” a manevrei de întoarcere cu radiusul minim 6 posibil, el nu a respectat cerințele art. 40 pct. 1) lit. a) RCR , adică nu s-a apropiat de axa drumului, dar fiind mai în dreapta de ea, a început întoarcerea ce este în legătură cauzală cu crearea situației de accident rutier (f.d. 45-50). În acest sens, Colegiul lărgit consideră că instanțele de fond și de apel corect au pus la baza sentinței de condamnare raportul de expertiză susnumit și nu au pus la îndoială concluzia expertului autotehnic cu stagiul de 25 ani - Tverdohleb Mihail, care la întocmirea acestuia s-a bazat pe schema accidentului rutier. Mai mult, competența expertului nu a fost contestată de către inculpat în modul și termenul stabilit, iar schema accidentului rutier a fost semnată și de către inculpat, fapt ce califică aceste probe ca fiind legale și veridice. Faptul că la numirea expertizei s-au admis careva încălcări minore de procedură penală nu duce la nulitatea probei decisive în speța dată. Colegiul lărgit consideră că instanța de apel just a ajuns la concluzia că vinovat de producerea accidentului rutier este anume Bobrov Valeri, care ignorînd cerințele art. 39 pct. 1) al RCR și art. 40 pct. 1) lit. a) al RCR, înaintea începerii schimbării direcției de mers urma să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, iar înaintea virării la stînga sau întoarcerii Bobrov Valeri urma să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației cu dublu sens. Reieșind din aceste împrejurări, rezultă că anume ignorarea de către Bobrov Valeri a cerințelor RCR a dus la producerea accidentului rutier (tamponarea cu motocicleta condusă de către Ermurachi Timofei) și decesul unei persoane, ceea ce înseamnă că în speță a fost stabilită legătura cauzală între acțiunile lui Bobrov Valeri și urmările survenite – decesul lui Ermurachi Timofei. Cu referire la argumentul recurentului, privind încălcările de procedură în cadrul urmăririi penale, Colegiul consideră întemeiată concluzia instanței de apel, care în decizia sa a enunțat, că într-adevăr i-au fost încălcate drepturile acestuia în calitate de bănuit și a considerat oportun aplicarea art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, cu reducerea din pedeapsa aplicată de către prima instanță, deoarece erorile admise de către urmărirea penală influențează la aplicarea pedepsei, situația fiind tratată în favoarea inculpatului aplicîndu-i o pedeapsă minimă prevăzută de sancțiune. Ceea ce ține de excluderea din dosar a unor probe și anume a raportului de expertiză auto traseologică din 05.10.2010 și a procesului - verbal al experimentului în procedura de urmărire penală din 28.03.2011 just instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, odată ce totalitatea de probe obținute în mod legal, indică direct la persoana inculpatului că ar fi comis o infracțiune din imprudență, prin încălcarea regulilor de circulație rutieră. De asemenea, Colegiul lărgit consideră întemeiată acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul legal al părții vătămate, Ermurachi Mihail, care a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 151650 lei, cheltuieli suportate pentru masa de pomenire și pentru bunurile procurate, deoarece acestea sunt confirmate prin informația eliberată de SRL „Simcomtex”, cu nr. 70 din 09.12.2011 și prin certificatul eliberat de restaurantul „Casa Nunții Noroc”, cu nr. 60 din 09.12.2010. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești. În această ordine de idei, Colegiul lărgit apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de apel, deoarece corespund circumstanțelor de drept ale cauzei, temeiurile 7 invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea judecătorească atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția respingerii, ca inadmisibil a recursului ordinar, cu menținerea hotărîrii atacate.

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 434, art. 435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Ciuchitu Vitalie în numele inculpatului Bobrov Valeri împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2013 în cauza penală privindu-l pe Bobrov Valeri Vladimir, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 10 decembrie 2013, ora 0950. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Covalenco Elena Nicolaev Ghenadie Gordilă Nicolae 8