1re-263/2013 — plîngere împotriva actelor ilegale ale organului de urmărire penală

Dosarul nr. 1re-263/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

13 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegul penal în componență :

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Andrei Harghel și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de Draguțan

Pavel Vasile, împotriva încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Strășeni din

29 aprilie 2013,

C O N S T A T Ă :

solicitat anularea ordonanței procurorului din 12 aprilie 2012, prin care s-a dispus

încetarea urmăririi penale pe cauza nr. 2011330426 pornită în privința lui Untilă Valeriu,

deoarece în cazul dat nu există faptul infracțiunii.

2013, plîngerea înaintată de petiționarul Draguțan P. a fost respinsă ca tardivă, fiind

depusă cu încălcarea termenului prevăzut de art. 313 alin. (3) CPP.

plîngerea poate fi înaintată în termen de 10 zile către judecătorul de instrucție la locul

aflării organului care a admis încălcarea. Din materialele dosarului s-a constatat că, la 12

aprilie 2012, de către procurorul în procuratura raionului Strășeni a fost adoptată

ordonanța de încetare a urmăririi penale în cauza penală nr. 2011330426, pornită în

privința lui Untilă Valeriu, deoarece în cazul dat nu există faptul infracțiunii.

Despre ordonanța adoptată, petiționarul, la data de 08 mai 2012, a fost informat,

ceea ce se confirmă prin scrisoarea nr. 2326. Ulterior, ordonanța respectivă a fost

contestată de către petiționar la procurorul ierarhic superior, iar prin ordonanța din data

de 21 iunie 2012 a fost respinsă plîngerea cet. Draguțan P., prin care se solicita anularea

ordonanței privind neînceperea urmăririi penale din data de 12 aprilie 2012, despre care

fapt ultimul a fost informat, alăturat fiindu-i explicat și dreptul de contestare în ordinea

art. 313 CPP, la judecătorul de instrucție.

Or, instanța a constatat că petiționarul a fost informat procesual corect despre

hotărîrile adoptate pe marginea plîngerii sale, iar ultimul nu a invocat repunerea în

termenul legal de contestare, și respectiv, nu a indicat nici un motiv relevant care ar fi

argumentat omisiunea termenului de atac a ordonanței procurorului din 21 iunie 2012,

din care considerente se impune soluția de respingere a plîngerii, ca fiind depusă tardiv.

1

Draguțan P., în care solicită casarea încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Strășeni din 29 aprilie 2013, cu adoptarea unei noi hotărîri, potrivit căreia plîngerea

petiționarului să fie admisă, iar urmărirea penală în privința lui Untilă Valeriu să fie

reluată.

În motivarea recursului, petiționarul invocă că la materialele cauzei nu este anexată

plîngerea din 09 aprilie 2013, care ar fi fost depusă de dînsul la Judecătoria Strășeni, însă,

este cusută plîngerea sa din 19 martie 2013, potrivit căreia acesta solicită reluarea

urmăririi penale pe cauza nr. 2011330426, pornită în privința lui Untilă Valeriu în baza

art. 186 alin. (2) lit. d) CP.

De asemenea, Draguțan P. menționează că nu a primit ordonanța procurorului din

12 aprilie 2013 și, respectiv, nu a putut să o conteste în termenii stabiliți de lege.

În drept, recursul în anulare declarat se întemeiază pe prevederile art. 453 alin. (2)

CPP.

materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că

acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente.

În temeiul art. 453 CPP, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) CPP, art.

4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise

la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea

pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Potrivit dispoziției art. 452 CPP, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele

menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare

împotriva hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.

În continuare, Colegiul penal specifică că, la 27.10.2012 a întrat în vigoare Legea

nr. 66 din 05.04.2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

Potrivit pct. 144 al art.(1) din legea menționată, prevederile expuse în alin.(2) și (3) din

art.452 CPP au fost abrogate.

Alin. (3) al art. 452 CPP, pînă la abrogare, prevedea că persoanele menționate la art.

313 alin. (1) CPP, precum și Procurorul General și adjuncții acestuia, pot declara recurs

în anulare împotriva încheierilor irevocabile a judecătorului de instrucție cu privire la

pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi

penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.453

CPP.

2

În speța în cauză, recursul în anulare a fost depus la 19 iunie 2013, deci după

intrarea în vigoare a legii menționate.

În consecință, pornind de la dispoziția art. 3 CPP, se menționează că în desfășurarea

procesului penal se aplică legea procesuală care este în vigoare în timpul urmăririi penale

sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Legea procesual penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile acesteia, în

perioada de tranziție la o nouă lege procesual penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor

procesuale reglementate de legea nouă, cu condiția că caracterul ultraactiv al normei

trebuie să fie reglementat expres de legea nouă.

Dat fiind faptul, că în dispozițiile art. II din Legea nr. 66 din 05.04. 2012 pentru

modificarea și completarea Codului de procedură penală, nu este prevăzut caracterul

ultraactiv al prevederilor art. 452 alin. (3) CPP, în redacția de pînă la intrarea în vigoare a

Legii nr. 66, care prevedea posibilitatea contestării cu recurs în anulare și a încheierilor

irevocabile adoptate în ordinea prevăzută de art. 313 CPP, recursul în anulare depus de

recurenți urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind utilizată o cale de atac neprevăzută de

lege pentru asemenea hotărîri judecătorești.

Un alt argument în sprijinul soluției adoptate îl constituie faptul că, potrivit art. 313

alin. (6) CPP, încheierile judecătorului de instrucție, adoptate pe marginea examinării

plîngerilor declarate împotriva ordonanțelor procurorului privind încetarea urmăririi

penale, clasarea cauzei penale cu reluarea urmăririi penale sînt hotărîri irevocabile, iar

căile de atac împotriva acestora pot fi exercitate în strictă conformitate cu legea, de la

care nu se permite nici o derogare.

Principiul irevocabilității hotărîrii judecătorești rezultă din principiul stabilității și

siguranței raporturilor juridice, element esențial al preeminenței dreptului într-o societate

democratică, așa cum este consacrat și în preambulul Convenției Europene pentru

Drepturile Omului.

Or, la caz, se menționează că dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi

exercitat numai în privința acelor hotărîri judecătorești irevocabile, care au epuizat căile

ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea a II-a a Codului

de procedură penală – calea apelului și a recursului ordinar.

Prin urmare, din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate raportate la cauza

dată rezultă că, în ceea ce privește încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în

ordinea prevăzută de art. 313 CPP, aceasta nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri

irevocabile prevăzute de alin.(1) art.452 CPP, care pot fi contestate cu recurs în anulare la

Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de

instrucție, care este irevocabilă, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este

susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

Eliminarea căilor extraordinare de atac în această materie este justificată și de

caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 313 CPP, legiuitorul urmărind

astfel să asigure celeritatea acesteia și obținerea în mod rapid a unei hotărîri irevocabile și

definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar asupra acțiunilor și actelor ilegale

3

ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitatea specială de

investigații, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

În final, concluzionînd asupra celor expuse, statuăm că noile modificări survenite în

procedura penală, permit de a conchide că hotărîrile adoptate de judecătorul de instrucție

în ordinea art.313 CPP, privind pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub

urmărire penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi

penale, începînd cu 27 octombrie 2012, nu mai pot fi examinate în ordinea recursului în

anulare.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Draguțan Pavel Vasile, împotriva

încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie 2013.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 noiembrie 2013.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Andrei Harghel

/semnătura/ Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului

Președinte Constantin Gurschi

4