2ra-1727/13 — înlăturarea obstacolelor

dosarul nr.2ra-1727/13

prima instanță: N.S. Lazareva

instanța de apel: A.I. Curdov, E.I. Dimina, D.V.Talai

Î N C H E I E R E

30 mai 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Clima

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vera

Costișanu (Bratan), în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Verei

Costișanu (Bratan) împotriva Taisiei Dușcova, Pantelei Dușcov și Primăria satului

Tomai raionul Ceadîr-Lunga, cu privire la înlăturarea obstacolelor

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 02 noiembrie 2012, prin care a

fost respins apelul declarat de către Vera Costișanu (Bratan) și menținută hotărîrea

Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 iulie 2012, prin care acțiunea a fost respinsă

c o n s t a t ă

La 19 octombrie 2011, Vera Costișanu (Bratan) a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Taisiei Dușcova, Pantelei Dușcov și Primăria satului Tomai

raionul Ceadîr-Lunga, cu privire la înlăturarea obstacolelor

În motivarea acțiunii reclamanta invocă faptul că prin decizia comisiei de

reabilitare a celor supuși represiunii din 08 decembrie 1992, tatălui reclamantei i s-a

restituit casa și terenul de pămînt în satul Tomai, raionul Ceadîr-Lunga pe str.

Sovetscaia, 29. Însă, pînă la restituirea terenului, o parte de teren în mărimea 130

m.p., a fost acaparat ilegal de vecina Taisia Dușcova și soțul ei Pantelei Dușcov, de

pe str. Sovetscaia, 25 și 27.

Indică reclamanta, că în 1997 tatăl ei s-a adresat la primăria satului Tomai cu

rugămintea de a obliga intimata să restituie terenul acaparat și la 14 octombrie 1997

comisia funciară a consiliului sătesc din satul Tomai a emis decizia despre acest fapt

și Pantelei Dușcov a fost obligat să restituie tatălui ei acest teren de pămînt. Însă

pînă în prezent terenul menționat nu a fost restituit, și tatăl ei a decedat, iar ea în

bază de testament a primit această casă și terenul de pămînt.

Precizează reclamanta, că deține acte la Oficiul Teritorial Cadastral, care

demonstrează că ea este deținătoarea terenului de pămînt în mărime de 0,08 ha. De

fapt ea trebuie să dețină încă și aceste 130 m.p., pe care pîrîții Dușcov le-a acaparat.

Mai indică reclamanta, că în primărie se schimbau inginerii cadastrali, care de

fapt, nu au adus decizia consiliului sătesc Tomai din 21 ianuarie 2003 și din 28

martie 2003, prin care tatălui ei i-a fost transmis terenul cu suprafața de 130 m.p.,

situat pe str. Sovetscaia, 29, satul Tomai, iar acești 130 m.p. pînă în prezent

rămînînd la intimații Dușcov.

Prin această decizie a consiliului sătesc, indică reclamanta în acțiune, este

indicat, că terenurile cu nr. 9636203276 și nr. 9636203277 să fie considerate ca nule

și cere Oficiului Teritorial Cadastral să modifice numărul cadastral a terenului ei de

pămînt. Potrivit numărului cadastral 963603276 ea este deținătoarea terenului cu

suprafața de 0,08 ha, cu 130 m.p. mai puțin, în legătură cu ce Consiliul sătesc a

recunoscut nulitatea acestor suprafețe.

La 24 aprilie 2012, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor

acțiunii (f. d. 91), în care cere:

- obligarea pîrîților să restituie reclamantei în proprietate privată terenul de

pămînt ilegal acaparat, în mărime de 130 m.p., situat la hotar str. Sovetscaia, 27 și

str. Sovetscaia, 29 în s. Tomai și obligarea de a nu pune obstacole în folosirea

terenului său de pămînt;

- obligarea primăriei s. Tomai să execute decizia consiliului sătesc s. Tomai

din 30 octombrie 1997 și din 28 martie 2003 și să marcheze hotarul dintre terenurile

de pămînt în litigiu și să recunoască nulitatea „titlului” cu nr. 966203277 a lui

Taisiei Dușcova;

- obligarea OTC Ceadîr-Lunga să elibereze pe numele reclamantei acte

privind terenul de pămînt de mărimea 0,093 ha. = (0,0800 ha + 0,013 ha.) pe str.

Sovetscaia, 29, în s. Tomai, și punerea cheltuielilor de acordare a serviciilor OTC

Ceadîr-Lunga pe seama persoanelor vinovate;

- încasarea de la pîrîții Dușcov în beneficiul reclamantei a 350 lei pentru

acordarea ajutorului juridic și taxa de stat.

Complementar celor expuse, reclamanta a indicat, că la 28 martie 2003, prin

decizia consiliului sătesc Tomai, cu nr. 2/10.21, a fost transmis terenul de pămînt cu

suprafața de 0,08 ha de pe str. Sovetscaia, 29, în proprietate privată lui Ivan Bratan,

iar OTC trebuie să modifice numărul cadastral al terenului de pămînt pe str.

Sovetscaia, 29 s. Tomai, iar suprafața terenurilor de pămînt după titlurile nr.

9636203276 Ivan Bratan și nr. 9636203277 Dușcova Taisia de considerat ca nule,

așa cum nu au restituit terenul de pămînt acaparat.

Menționează reclamanta că la 20 august 2003, OTC Ceadîr-Lunga a

înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului de pămînt cu suprafața de 0,08 ha

nr. 9636203276 după Ivan Bratan.

La 26 martie 2004, inginerul cadastral Grigoriev P., referindu-se la Registrul

deținătorilor de pămînt, menționează că terenul aferent a fost fixat 0,0701 ha, pe

care nu se întocmeau titluri, de fapt, titlurile au fost scrise la 21 ianuarie 2003, însă

în pofida existenței documentelor pentru suprafața de 0,08 ha, repetat transmite în

folosire terenul de pămînt, cu suprafața de 0,08 ha, care deja era înregistrat la OTC

după Ivan Bratan.

La 30 iulie 2004, OTC Ceadîr - Lunga confirmă dreptul de proprietate pe

terenul de pămînt 0,08 ha. după Costișanu V.I., după testamentul nr. 4362 din

30.06.2004.

De asemenea, reclamanta în ședința de judecată a explicat, că probă a

faptului, că terenul transmis tatălui ei, situat pe str. Sovetscaia, 29, a avut mărimea

de 0,093 ha, nu există, ea pur și simplu a adunat 0,013 și 0,080 ha. și a primit 0,093.

Suplimentar, indică reclamantul că primăria însăși confirmă prin scrisoarea sa

din 05.07.2011, prin care cere modificarea hotarelor terenului de pămînt cu n/c

9636203276, așa cum în timpul înregistrării în masă în 2004, nu au fost luate în

considerație deciziile comisiei funciare a consiliului sătesc Tomai din 14.10.1997 și

decizia consiliului local nr. 2/10.21 din 28.03.2003. Documentele date au fost

anexate și expediate la registratura OTC Ceadîr-Lunga pentru a fi semnate de primar

s. Tomai, Topciu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 iulie 2012, acțiunea înaintată

de către Vera Costișanu a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2012, a fost respins

apelul declarat de Vera Costișanu și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 22 februarie 2013, Vera Costișanu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, cu pronunțarea unui noi hotărîri, indicînd că instanța de

apel la examinarea pricinii a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a

interpretat în mod eronat legea; precum și a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

A menționat recurentul că intimații Dușcov au încălcat prevederile Codului

funciar și art. 393, 394 din Codul civil, care statuează că proprietarul de teren poate

cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de

demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat, iar cheltuielile pentru demarcare

se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese

altfel.

Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat,

atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Dacă

posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi este anexată o jumătate

din porțiunea disputată.

Dacă determinarea hotarului în conformitate cu cele indicate anterior duce la

un rezultat ce contravine faptelor stabilite, în particular aduce atingere mărimii

stabilite a terenului, hotarul se stabilește, la cererea unei părți, de către instanța de

judecată.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) și (4) CPC, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) și

(4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.

432 alin.(2), (3) și (4) CPC și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece

recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate și avînd în vedere faptul că, argumentele

recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4) din

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vera

Costișanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

Dispune

Recursul declarat de către Vera Costișanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

Judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Clima