1ra-819/13 — art.217 alin.3, 322 alin.1 Cod penal

1ra-819/13 — art.217 alin.3, 322 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-819/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc,

Ion Corolevschi,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

inculpatei Gomberg Olga,

avocatului Alexandr Ghițu,

interpretului Larisa Rusnac,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013, declarate de procuror și de

inculpata

Gomberg Olga Iacov, născută la

29 ianuarie 1977 în mun. Chișinău, domiciliată în s. Nova

Ivanovca, r-nul Cimișlia, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 12 august – 11 iunie 2012,

în instanța de apel: 23 octombrie 2012 – 31 ianuarie 2013,

în instanța de recurs: 02 iulie – 22 octombrie 2013.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul, inculpata și avocatul au solicitat admiterea recursurilor declarate.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

Gomberg Olga a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de

art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele

infracțiunii.

1

învinuită că, la 13 ianuarie 2010, urmărind scopul transmiterii substanțelor

narcotice pe teritoriul penitenciarului le-a pregătit din timp și le-a luat cu sine,

păstrîndu-le în spațiul interior a două brichete, după ce s-a apropiat de punctul de

control al penitenciarului și le-a prezentat pe lîngă alte produse și obiecte.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică din 20.01.2010,

substanța lichidă aflată în cele două brichete ridicate de la inculpată reprezintă

soluție de „metamfetamin" (pervitin) în volum de 10,4 ml. și constituie substanțe

narcotice în proporții mari.

Astfel, inculpata a păstrat și transportat substanțe narcotice, în proporții mari

pe teritoriul penitenciarului, adică a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.

(3) lit. e) Cod penal.

Totodată, prin încercarea de a transmite persoanelor deținute în penitenciar a

drogurilor în proporții mari, inculpata a săvîrșit și infracțiunea prevăzută de art.

322 alin. (1) Cod penal.

În cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată inculpata a recunoscut

faptul că doar a luat de la o persoană necunoscută țigările și brichetele, dar nu le-a

verificat și nu a știut ce se află în interiorul brichetelor.

Instanța a conchis că intenția inculpatei de a transporta substanțe narcotice și

de a le transmite persoanelor deținute în penitenciar nu poate avea loc fără ca ea să

știe despre existența substanțelor narcotice în interiorul brichetelor. Cu atît mai

mult că știa cu certitudine că venind la întrevedere de lungă durată cu soțul, toate

lucrurile și obiectele aduse vor fi supuse controlului.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art.

217 alin. (3) lit. e), art. 322 alin. (1), 84, 90 Cod penal la 1 an închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Apelantul a invocat că instanța de judecată nu a luat în considerare că la

urmărirea penală inculpata și-a recunoscut pe deplin vinovăția, solicitînd încetarea

urmăririi penale în conformitate cu art. 55 Cod penal - cerere care a fost acceptată

stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 50 unități

convenționale, pe care ultima a achitat-o.

Instanța de fond a pronunțat o sentință care contravine prevederilor art. 100

alin. (4), 101 alin. (1), (3), 389 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, apreciind

incorect probele administrate pe caz.

fost admis, casată sentința și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Gomberg Olga a fost condamnată în baza art. 322 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 200 unități convenționale.

Instanța de apel a constatat că la 13 ianuarie 2010, Gomberg Olga, urmărind

scopul transmiterii substanțelor narcotice pe teritoriul Penitenciarului nr. 15 din or.

Cricova, le-a pregătit din timp și le-a luat cu sine, păstrîndu-le în spațiul interior a

două brichete, după care, apropiindu-se de punctul de control al penitenciarului, le-

a prezentat pe lîngă alte produse și obiecte. Conform raportului de constatare

2

tehnico-științifică din 20.01.2010, substanța lichidă aflată în brichetele ridicate de

la inculpată constituie soluție de metamfetamin în volum de 10,4 ml., adică

substanțe narcotice în proporții mari.

Aceste acțiuni ale inculpatei se încadrează în dispoziția art. 322 alin. (1) Cod

penal - încercarea de a transmite persoanelor deținute în penitenciar droguri in

proporții mari.

Inculpata a declarat că lîngă penitenciar s-ar fi întîlnit cu o doamnă

necunoscută, care i-a dat brichetele pentru a le transmite în penitenciar unui prieten

de-al soțului ei, care execută pedeapsa în același penitenciar.

Totodată, instanța a reținut că la urmărirea penală inculpata a recunoscut pe

deplin învinuirea pe art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, solicitînd încetarea urmăririi

penale în conformitate cu art. 55 Cod penal - cerere care a fost acceptată de

procuror, fiind încetat procesul penal, ei stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 50 u.c, pe care inculpata în scurt timp a achitat-o. Ulterior,

această ordonanță a fost anulată și dispusă continuarea urmăririi penale.

Instanța a reținut că declarațiile inculpatei reprezintă o poziție de apărare,

însă aceasta nu o absolvă de răspundere în baza art. 322 alin. (1) Cod penal. Astfel,

la materialele cauzei este anexată cererea inculpatei, adresată conducerii

Penitenciarului nr. 15 Cricova de a transmite nu altcuiva, dar condamnatului Lari

Gomberg toate obiectele, numerotîndu-le pe fiecare în parte, inclusiv brichetele cu

conținutul narcotic. Din aceste considerente, ea poartă răspundere pentru

transmiterea obiectelor dacă acestea fac parte din categoria celor interzise și acest

fapt este bine cunoscut de către inculpată.

Inculpata a comis o infracțiune ușoară, este caracterizată pozitiv, fără

antecedente penale, are la întreținere doi copii minori.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a indicat că în apel a solicitat condamnarea inculpatei

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) și 322

alin. (1) Cod penal.

Însă, instanța de apel, deși a admis apelul, a recunoscut-o vinovată pe

inculpată doar pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 322 alin. (1)

Cod penal, fără a se expune asupra capătului de acuzare incriminat

inculpatei referitor la săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3)

lit. e) Cod penal.

În drept, recursul este fondat prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii și acesta este expus

neclar.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpata, în care cere casarea deciziei

nominalizate și menținerea sentinței instanței de fond.

3

Inculpata a specificat că nu recunoaște vina deoarece nu a știut de existența

substanțelor narcotice în interiorul brichetelor, pe care le-a preluat de la o persoană

necunoscută pentru a le transmite în penitenciar.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (8) Cod de

procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv și în temeiul cînd ea nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

În primul rînd, potrivit art. 325, 385 alin. (1) pct. 1), 2), 414 alin. (5), 417

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, cît și a jurisprudenței naționale,

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului, iar decizia urmează a fi casată cu rejudecarea

cauzei în apel cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucît asemenea eroare

judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. Rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Rejudecarea cauzei

se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. La adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea

consecutivitate dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul și

dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat. Decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Aceste prevederi au fost sfidate de instanța de apel.

Or, conform deciziei contestate, instanța de apel, rejudecînd cauza potrivit

regulilor generale, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

reproduse în pct. 3 din prezenta decizie, care se regăsesc și în recursul ordinar

declarat de procuror, și nu a soluționat în genere capătul de acuzare privind

comiterea de către inculpată a infracțiunii prevăzută la art. 217 alin. (3) lit. e)

Cod penal (pct. 3 - 5 din decizie).

Mai mult, instanța de apel a condamnat inculpata în baza art. 322 alin. (1)

Cod penal fără a constata în fapt împrejurările incriminate ei pe acest capăt de

acuzare prin actul de învinuire. În același timp, circumstanțele de fapt constatate în

partea descriptivă a deciziei atacate sunt calificate de către instanța de apel, absolut

neîntemeiat și neargumentat, în baza art. 322 alin. (1) Cod penal, pe cînd prin

4

rechizitoriu aceste fapte sunt încadrate în baza altei norme penale, adică pe art. 217

alin. (3) lit. e) Cod penal. Totodată, învinuirea la acest capitol nu a fost soluționată

în continuare în nici un fel de către instanța da apel (f.d. 176, pct. 2, 4 din decizie).

În al doilea rînd, conform art. 24 alin. (3), 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (4),

414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel verifică declarațiile și

probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de

judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța își întemeiază sentința numai

pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Părțile participante la judecarea cauzei au drepturi

egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru

susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza hotărîrii numai acele

probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură.

Se reține însă, că instanța de apel a ignorat stipulările normelor menționate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate, a pus la baza deciziei pronunțate

probe care nu au fost verificate în ședința de judecată și nu au fost consemnate în

procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 201, 66-70, 59, cererea inculpatei adresată

conducerii penitenciarului, informații cu privire la sora inculpatei (f.d. 231, 235).

Deci, instanța de apel nu a asigurat accesul părților, inclusiv a inculpatei, în

egală măsură la verificarea tuturor probelor în conformitate cu principiul

contradictorialității în procesul penal și și-a întemeiat concluziile pe probele

cercetate de către prima instanță fără a le verifica public și nemijlocit în ședința de

judecată, acestea nefiind reflectate în procesul verbal al ședinței de judecată, adică

nu a motivat în mod legal soluția adoptată.

Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat

apelul declarat în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate, nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu circumstanțele

imputate inculpatei prin rechizitoriu și a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

5

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpata

Gomberg Olga Iacov, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie

2013 și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2013, ora

09.50.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Andrei Harghel

Ion Arhiliuc

Ion Corolevschi

6

Dosarul nr. 1ra-819/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

D I S P O Z I T I V

22 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc, Ion Corolevschi,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

inculpatei Gomberg Olga,

avocatului Alexandr Ghițu,

interpretului Larisa Rusnac,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013 declarate de procuror și de

inculpata

Gomberg Olga Iacov, născută la

29 ianuarie 1977 în mun. Chișinău, domiciliată în s. Nova

Ivanovca, r-nul Cimișlia, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale.

Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpata

Gomberg Olga Iacov, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie

2013 și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunțată la 12 noiembrie 2013.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Andrei Harghel

Ion Arhiliuc

Ion Corolevschi

7