ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.10.2013

1ra-871-2013 — 287 alin.2 lit.b CP

HOTĂRÂRE
30.10.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
287 alin.2 lit.b CP
Temei legal
287 alin.2 lit.b CP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-871-2013 — 287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr.1ra-871/13

Curtea Supremă de Justiție

09 octombrie 2013 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Elena Covalenco, Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 03 august 2012 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2012 de inculpatul

Cimpoeș Dmitri Ivan, născut la 27 octombrie 1970,

originar și domiciliat în s.Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga.

Termenul examinării cauzei în:

prima instanță de la 04.07.2011 pînă la 03.08.2012,

instanța de apel de la 07.09.2012 pînă la 24.12.2012,

instanța de recurs de la 24.07.2013 pînă la 09.10.2013.

fost condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal,

la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie 3000 lei.

aproximativ la ora 17.20, aflîndu-se pe str.S.Lazo, s.Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga, avînd

scopul săvîrșirii unui act de huliganism, intenționat, încălcînd grosolan ordinea publică

și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, prin înțelegere prealabilă,

împreună cu o altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă într-o

procedură separată, fără careva motive, i-au aplicat cet.Ianac Nicolae cîteva lovituri cu

palma în regiunea feței, iar la rugămintea ultimului de a înceta acțiunile huliganice,

persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată i-a

aplicat acestuia cîteva lovituri cu bățul în diferite părți ale corpului, cauzîndu-i dureri

fizice.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, pe motiv că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate,

și anume latura obiectivă și cea subiectivă, iar sentința este bazată pe probe

contradictorii în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția acestuia;

instanța neîntemeiat și-a bazat concluziile pe depozițiile părții vătămate date la

urmărirea penală, care a relatat că a fost bătut, fără nici un motiv, fiindcă anume partea

vătămată a fost inițiatorul conflictului, avînd ca motiv de a se răzbuna pentru faptul că

cu cîteva zile mai înainte D.Cimpoeș cu alți bărbați l-a luat în rîs că nu a putut ridica în

mașină un teasc, iar în seara cînd a avut loc fapta, partea vătămată primul l-a chemat pe

inculpat afară, fapt confirmat de martorii I.Cimpoeș, D.Cimpoeș, P.Cimpoeș, N.Zadîr;

incorect instanța a luat ca bază depozițiile martorului A.Constandoglo, care a declarat

că anume inculpatul cu o persoană l-au bătut pe N.Ianac, deoarece acestea vin în

contradicție cu raportul de expertiză medico-legală, prin care s-a constatat lipsa

leziunilor corporale la partea vătămătă, precum și a martorului A.Carabadjac, deoarece

1

acesta nu a văzut cine a fost inițiatorul conflictului și nu a văzut ca cineva să-l fi bătut

pe N.Ianac, iar declarațiile martorului N.Gargalîc urmau a fi apreciate critic, deoarece

acesta este rudă cu partea vătămată și declarațiile lui vin în contradicție cu cele ale

părții vătămate; nu a luat în considerație instanța că o parte din acțiunile procesuale au

fost efectuate înainte de a fi înregistrată plîngerea părții vătămate, ceea ce duce la

nulitatea probelor, ce au stat la baza sentinței de condamnare.

2012, a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului A.Aladova în numele inculpatului

D.Cimpoeș, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că probele cercetate de

prima instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

confirmă vinovăția inculpatului D.Cimpoeș în comiterea infracțiunii imputate și

acțiunile lui au fost corect încadrate în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, care se

confirmă prin probele administrate pe dosar și cercetate în ședințele de judecată, fiind

bazate pe:

- declarațiile părții vătămate N.Ianac, date la urmărirea penală la 10.03.2011 și

suplimentar la 16.03.2011, conform cărora, la 16 februarie 2011, pe la ora 16.30,

împreună cu N.Gargalîc s-a dus la magazinul-bar „Zotca” din str.Lenin, unde l-a

întîlnit pe D.Cimpoeș, care era cu tatăl său I.Cimpoeș în stare de ebrietate, și care l-a

chemat afară să vorbească cu el, după ce s-au îndreptat spre str.S.Lazo, unde l-a lovit

cu palma peste față, numindu-l cu cuvinte necenzurate. În acel timp de ei s-a apropiat

A.Carabadjac, care a încercat să-l liniștească pe D.Cimpoeș, însă nu a putut și a plecat.

Apoi, lîngă ei s-a oprit un autobuz de model „Ford” de culoare albă, din care a coborît

o persoană și s-a apropiat de D.Cimpoeș, care în acel moment i-a mai aplicat o lovitură

cu palma, comunicîndu-i acestuia din urmă că el (N.Ianac) trebuie maltratat. Ca

răspuns la cuvintele lui D.Cimpoeș, persoana a luat din autobuz o bîtă cu lungimea de

un metru și, fără careva motiv, i-a aplicat două lovituri pe spate - pe omoplatul drept și

paralel cu omoplatul, iar dorind să-i mai aplice o lovitură, dînsul în scop de apărare a

ridicat mîna, astfel că lovitura a nimerit în regiunea cotului, înțelegînd că acesta nu se

va opri, a fugit în vale pe str.S.Lazo, după care D.Cimpoeș și persoana în privința

căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, au urcat în autobuz și au

plecat. La fel, a precizat că faptul dat a fost văzut de A.Constandoglo, care în acel

moment se îndrepta spre ei, împreună cu care a plecat acasă;

- declarațiile martorului A.Constandoglo, care a declarat că cotind pe str.Lenin

a văzut cum D.Cimpoeș l-a lovit cu palma pe N.Ianac la față, moment în care lîngă ei

s-a oprit un microbuz de culoare albă din care a coborît persoana în privința căruia

cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, care a luat un băț și apropiindu-se de ei

l-a lovit pe N.Ianac de două ori în regiunea spatelui și odată la mînă, după care N.Ianac

a început să fugă venindu-i în întîmpinare. Întîlnidu-se, acesta i-a povestit că

D.Cimpoeș s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa lui, însă nu cunoaște motivul

conflictului;

- declarațiile martorului N.Gargalîc, care a explicat că în februarie 2011, pe la

ora 17.00, dînsul s-a întîlnit cu N.Ianac, care l-a rugat să-l ducă pînă la magazinul-bar

din str.Lenin, unde a rămas să-l aștepte în căruță. După ce N.Ianac a intrat în local,

peste cîteva minute a ieșit cu D.Cimpoeș, care era în stare de ebrietate și era furios pe

acesta, iar cînd N.Ianac a încercat să se apropie de căruță, D.Cimpoeș l-a apucat de

mînă, spunîndu-i că dorește să vorbească cu el, după care s-au îndreptat spre str.S.Lazo

2

și au cotit la vale. Ulterior, N.Ianac i-a comunicat că a fost lovit cu palma de

D.Cimpoeș și cu bățul de o altă persoană;

- și actele cauzei: raportul (autosesizarea) colaboratorului de poliție a CPr

Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga, A.Sadovschi din 23.02.2011, pe faptul că în februarie 2011

s-a adresat cet.N.Ianac comunicîndu-i că la 16.02.2011, aproximativ la ora 17.20, la

intersecția străzilor Lenin-S.Lazo din s.Tomai, fără nici un motiv a fost bătut de către

D.Cimpoeș și o altă persoană;

- plîngerea părții vătămate N.Ianac, înregistrată în baza raportului

colaboratorului poliției din 23.02.2011, prin care dînsul a solicitat tragerea la

răspundere penală a cet.D.Cimpoeș și a persoanei în privința căruia procesul penal a

fost disjuns într-o procedură separată, care fără motiv i-au aplicat lovituri cu pumnii și

cu un băț în diferite părți ale corpului;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.02.2011, cu tabelul

fotografic, probe care, luate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii de huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvîrșită de două persoane.

La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat critic

declarațiile martorilor P.Cimpoeș, D.Cimpoeș, I.Cimpoeș și N.Zadîr date în ședința de

judecată, deoarece acestea vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate și probele

cauzei, aceștia nu au fost martori oculari a celor întîmplate, iar cele relatate de ei

rezultă din spusele inculpatului, care și sînt rude cu ultimul.

De asemenea, instanța a conchis că este neîntemeiat și urmează a fi respins

argumentul avocatului, precum că raportul colaboratorului de poliție și procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 20.02.2011 nu pot fi considerate ca probe, deoarece au

fost datate înainte de a fi înregistrată plîngerea părții vătămate, fiindcă potrivit

prevederilor art.279 alin.(1) Cod de procedură penală, efectuarea cercetării poate avea

loc și pînă la începerea urmăririi penale, iar reieșind din prevederile art.276 alin.(1)

Cod de procedură penală, infracțiunea incriminată inculpatului nu intră în categoria

infracțiunilor pentru care urmărirea penală se pornește doar în baza plîngerii părții

vătămate.

Instanța a considerat neîntemeiat și argumentul apelantului, precum că în

acțiunile inculpatului lipsesc componentele infracțiunii de huliganism, pe motiv că

declarațiile martorilor sînt contradictorii referitor la culoarea hainei în care era

îmbrăcată partea vătămată și că la aceasta nu au fost depistate careva vătămări

corporale, și că raportul de expertiză medico-legală nu poate fi reținut ca probă,

deoarece, conform rechizitoriului, inculpatul a fost învinuit pentru faptul că i-a cauzat

părții vătămate prin acțiunile sale dureri fizice, dar nu careva leziuni corporale.

Reieșind din legislația în vigoare infracțiunea de huliganism cu aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe există și în

cazul în care părții vătămate i-au fost cauzate doar vătămări corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății, pentru ce inculpatul a fost pus sub învinuire și recunoscut

vinovat.

Argumentul apărării, că depozițiile părții vătămate date la urmărirea penală, cît

și a martorilor N.Gargalîc și A.Constandoglo urmau a fi apreciate critic, la fel a fost

respins ca neîntemeiat, deoarece declarațiile acestora date atît pe parcursul urmăririi

penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată sînt consecvente și corespund celor care

au fost date în timpul confruntărilor cu inculpatul, în prezența avocatului acestuia, și

vin în coraborare cu restul probelor.

3

Respinsă a fost de instanță și afirmația avocatului, precum că actele procesuale

conțin corectări, care nu au fost autentificate, deoarece neajunsurile în perfectarea

proceselor-verbale sînt neînsemnate și nu pot influența asupra admisibilității lor ca

probe în cauza dată, mai mult că luînd cunoștință cu aceste acte, atît avocatul, cît și

inculpatul, nu au făcut careva obiecții asupra lor, din care considerente prima instanță

corect le-a pus la baza sentinței de condamnare.

Neîntemeiat a fost considerat și argumentul apelantului, precum că nu a fost

dovedit motivul neînsemnat a lui D.Cimpoeș la comiterea acțiunilor de huliganism în

privința părții vătămate, deoarece acesta a fost învinuit în comiterea infracțiunii

imputate în comun cu o altă persoană, care fără motiv i-a aplicat părții vătămate cîteva

lovituri cu bățul, fapta fiind comisă în public, în prezența altor persoane - martori în

cauză, fiind încălcată ordinea publică, astfel, motivul lui D.Cimpoeș a fost însăși

dorința comiterii acțiunilor de huliganism.

Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului, instanța de apel a

concluzionat că prima instanță, ținînd seama de prevederile art.75 Cod penal, just a

ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin stabilirea

pedepsei sub formă de amendă.

invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 15) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, invocînd repetat aceleași motive, care au fost invocate în apel de către

apărătorul său, descrise la pct.3 al prezentei decizii.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, ca temeiuri de casare a hotărîrilor judecătorești sînt

invocate prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8), 15) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii și

instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la

nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză.

Colegiul penal constată că instanța de fond și de apel, în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele

administrate la dosar atît ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul

pertinenței și concludenței, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui D.Cimpoeș în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal să fie justă și

întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul hotărîrilor instanțelor de fond, și anume declarațiile părții vătămate

N.Ianac, a martorilor N.Gargalîc și A.Constandoglo și actele cauzei - raportul

4

colaboratorului de poliție a CPr Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga, A.Sadovschi din

23.02.2011, plîngerea părții vătămate N.Ianac, procesele-verbale de cercetare la fața

locului și tabelul fotografic la el, de ridicare a obiectelor și examinare a acestora, de

verificare a declarațiilor la fața locului, de confruntare între D.Cimpoeș și N.Ianac,

N.Gargalîc, A.Constandoglo și D.Cimpoeș, raportul de expertiză medico-legală nr.62

din18.03.2011.

Argumentul invocat de recurent, precum că instanțele de fond eronat au apreciat

probele cauzei și nu au luat în considerație declarațiile martorilor apărării - P.Cimpoeș,

D.Cimpoeș, I.Cimpoeș și N.Zadîr, nu poate fi reținut, deoarece acestea au fost

apreciate de instanțe critic, pe motiv că dînșii nu au fost martori oculari a celor

întîmplate, dînd declarații din spusele inculpatului, mai mult că aceștia sînt rude cu

acesta din urmă.

Totodată, la acest capitol, Colegiul penal menționează că temeiurile invocate

referitor la modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în cele prevăzute de alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea

cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul

unei părți în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărîri de condamnare sau de achitare. Concomitent, Colegiul constată că recurentul

invocă în recurs aceleași argumente ca și apărătorul său în apelul declarat în numele

lui, asupra cărora instanța de apel, examinîndu-le în ansamblu, conform art.414 alin.(3)

Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat și motivat (f.d.353-364).

Concluzia instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului D.Cimpoeș în

săvîrșirea infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată,

deoarece legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de

prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și

prezența unei acțiunii adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței

asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice.

În speța dată, s-a constatat că D.Cimpoeș în afară de a încălca ordinea publică a

aplicat violență asupra părții vătămate N.Ianac, cauzîndu-i durere fizică. Astfel, în

cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii incriminate inculpatului

și ca urmare, temeiul stipulat în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept

invocată de către recurent.

Prin urmare, motivele recurentului ce țin de starea de fapt, de afirmațiile precum

că incorect au fost apreciate declarațiile lui și a martorilor, Colegiul penal le consideră

inadmisibile, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea

lui, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care

confirmă cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate, fiind apreciată

de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce

se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Recurentul mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești și pct.15)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, însă textul acestuia nu cuprinde vreo

motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiului stipulat, dînsul nu a făcut

trimitere la vreo hotărîre CEDO, care are legătură de cauzalitate cu speța dată.

5

Pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de amendă a fost stabilită cu

respectarea prevederilor art.61, 75-76 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de inculpat, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cimpoeș Dmitri,

împotriva sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 03 august 2012 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2012, în propria lui cauză

penală, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-05-22
0,93
1ra-516/13 — Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, huliganismul
, fără antecedente penale; Pasat Ivan Alexei, născut la 24 februarie 1988, originar și locuitor al or. Sîngerei, str. Independenței 131, ap. 11, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale; Atamaniuc Constantin Gheorghe, născut
CSJ 2013-04-30
0,93
1ra-399/2013 — huliganismul
Dosarul nr. 1ra-399/2013 RR EE PP UU BB LL II CC AA MM OO LL DD OO VV AA CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 03 aprilie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în compon
CSJ 2013-11-06
0,93
1ra-889-2013 — art.152 alin.1 CP
Dosarul nr.1 ra-889/13 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 octombrie 2013 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Petru Ursache, Judecătorii - Elena Covalenco, Nicolae Gordilă, examinînd
CSJ 2013-09-11
0,93
1ra-804-2013 — 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-804/13 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 septembrie 2013 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Petru Ursache, Judecătorii - Elena Covalenco, Nicolae Gordilă, examinînd
CSJ 2014-03-18
0,93
1ra-210/2014 — huliganism
esc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) CP, huliganismul adică adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvîrșite cu
Sursă