1ra-859/2013 — escrocheria

1ra-859/2013 — escrocheria (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-859/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

23 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Andrei Harghel, Iurie Bejenaru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Vasile Albu, în numele inculpatei Sprinceană Veronica, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2013, în cauza penală privind-o pe

Sprinceană Veronica Gheorghe, născută la

14.05.1961, originară din satul Hîjdieni, r-nul

Glodeni, domiciliată în mun. Chișinău, bd.

Moscova nr.11, ap. 371.

Termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 1) 15.02.2012 – 27.03.2012;

2) 11.12.2012 – 27.03.2013

1) 28.10.2011 – 24.01.2012, dispusă rejudecarea;

2) 13.07.2012 – 30.10.2012, dispusă rejudecarea;

3) 24.07.2013 – 23.10.2013

C O N S T A T Ă :

Sprinceană V. a fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(2) lit.c) CP, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a executa o

anumită activitate pe un termen de 1 an.

În temeiul art. 90 CP, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat

pe un termen de probă de 1 (unu) an, obligînd-o pe Sprinceană V. să-i restituie părții

vătămate Taran V. prejudiciul cauzat pînă la data de 28 martie 2010.

Măsura preventivă – starea de arest în privința lui Sprinceană V. s-a anulat și

pînă la devenirea irevocabilă a sentinței s-a ales măsura preventivă – obligațiunea de a

nu părăsi țara.

dobîndi ilicit bunurile altei persoane sub pretextul de acordarea serviciilor pentru

perfectarea documentelor necesare în scopul redobîndirii cetățeniei Române, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor

prejudiciabile, a admis în mod conștient survenirea acestora, la data de 26 octombrie

2006, prin înșelăciune a dobîndit de la soții Taran Ș. și Taran V. bani în sumă de 750

Euro, echivalentul a 13183,15 lei RM.

În aceiași zi, soții Taran i-au perfectat cîte o procură, prin care au împuternicit-o

pe cet. Sprinceană V. să-i reprezinte interesele la organele competente din România.

Ulterior, Sprinceană V. a întors actele în original împreună cu o copie la un bon

de plată în valoare de 75 roni, cu impresiunea ștampilei „România serviciul cetățenie

Ministerul Justiției", declarînd, că actele soțului - Taran Ș. au fost depuse și necesită de

așteptat.

În realitate Sprinceană V. nu intenționa să-și îndeplinească obligațiunile asumate

și folosindu-se de relațiile de încredere cu victima își însușește averea ei, iar în tot

acest timp a prezentat părții vătămate date false prin ascunderea informației de

depunere a documentelor pentru redobîndirea cetățeniei Române.

Conform răspunsului nr.10247/DC/1 07.09.2009 al Ministerului Administrației și

Internelor Inspectoratul General al Poliției Române, Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională, s-a stabilit, că în evidența Direcției cetățeniei numitul

Taran Ș. nu figurează cu cerere de redobîndire sau acordare a cetățeniei Române în

perioada de 26 octombrie 2006 – 31 decembrie 2006.

Prin acțiunile sale inculpata Sprinceană V. a cauzat părții vătămate o pagubă

materială în mărime de 13183,15 lei.

sect.Rîșcani, mun. Chișinău, A. Crainic, și de avocatul V. Albu în numele inculpatei

Sprinceană V..

În motivarea apelului procurorul a solicitat, casarea sentinței cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță,

prin care Sprinceană V. să fie recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.(2) lit.c) CP și condamnată la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 2 ani, invocînd că, instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul

că, inculpata vina nu a recunoscut, prejudiciul material nu a fost restituit, se ascunde

de la judecarea cauzei, aflîndu-se peste hotarele țării, fiindu-i aplicat incorect

prevederile art.90 CP și anulată măsura preventivă - starea de arest în privința ultimei,

contrar prevederilor art. 321 alin.(2) pct.1) CPP, cu toate că, motivele care a

determinat instanța de a o anunța în căutare nu au dispărut.

Avocatul Albu V. în numele inculpatei, în motivarea apelului, a solicitat, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare a lui

Sprinceană V., pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, urmărirea

penală s-a efectuat superficial, unilateral, neobiectiv cu încălcarea legislației în vigoare

și n-au fost dobîndite probe întru confirmarea vinovăției lui Sprinceană V..

fost respins apelul acuzatorului de stat, ca nefondat, iar apelul avocatului Albu V., în

numele inculpatei Sprinceană V., a fost respins, ca tardiv, adică ca depus peste termen,

cu menținerea sentinței atacate fătă modificări.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionînd că inculpata

Sprinceană V. a săvîrșit infracțiunea incriminată ei, împrejurări care au fost constatate

prin totalitatea de probe acumulate la dosar, fiind corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele, în ansamblu, din punct de

vedere a coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, instanța de fond i-a stabilit

inculpatei Sprinceană V. o pedeapsă echitabilă și legală în limitele fixate de sancțiunea

art. 190 alin. (2) lit. c) CP, la stabilirea căreia s-a ținut cont de prevederile art. art.

7,61,75,90 CP.

În privința apelul declarat de avocatul Albu V. în numele inculpatei Sprinceană

V., instanța de apel, a considerat că, a fost depus peste termen cu 19 zile din ziua

pronunțării integrale a sentinței din 28.10.2010, și anume, la data de 16.11.2010, nu s-a

solicitat repunerea în termen, și s-a respins ca tardiv.

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, V. Vdovîi, și avocatul V. Albu, în

numele inculpatei Sprinceană V..

În motivarea recursului, procurorul a invocat temeiul prevăzut în art.427 alin.(1)

pct.6) CPP – „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel”, solicitînd casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Avocatul V. Albu în numele inculpatei Sprinceană V., în recursul său, a solicitat

casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracționale, iar relațiile apărute

între inculpată și partea vătămată sunt relații civile, și nu de ordin penal. Potrivit

Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului art. 1, Protocolul nr.4,

stipulează că „nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru sigurul motiv că nu este

în măsură să execute o obligațiune contractuală civilă”.

Consideră că, instanța de apel nefondat a respins apelul declarat în numele

inculpatei, ca depus tardiv, motivînd că, la data de 28.10.2010 instanța de fond nu a

pronunțat sentința integral și nu a înmînat părților sub semnătură o copie de pe ea, ci

mai tîrziu a fost primită sub semnătură de către el, ce se confirmă prin materialele

dosarului.

2012 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, V. Vdovîi și avocatul V. Albu, în interesele inculpatei

Sprinceană V., casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai

2011 și dispusă rejudecarea cauzei în ordine de apel în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

apel nu a verificat dacă apelul depus de către avocat în numele inculpatei se încadrează

în termenul prevăzut de art.402 CPP, iar materialele cauzei nu confirmă soluția

adoptată.

fost respins apelul procurorului, ca nefondat, iar apelul declarat de avocatul Albu V.,

în numele inculpatei Sprinceană V., a fost admis din alte motive, casată sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre , prin care s-a încetat procesul penal în

privința lui Sprinceană V. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c)

CP, din motivul că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără soluționare.

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, D. Devder, solicitînd casarea totală a

acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocînd temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) CPP, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

apelului declarat de procuror și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de încetare a procesului penal în privința lui Sprinceană V., în baza

art.391 alin.(1) pct.6) CPP.

2012, a fost admis recursul declarat de procuror, casată total decizia Curții de Apel

Chișinău din 27 martie 2012 și dispusă rejudecarea cauzei de aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

instanța de apel a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția și nu s-a expus asupra motivelor indicate în apelurile aflate pe rol.

fost respins apelul procurorului, ca nefondat, iar apelul declarat de avocatul Albu V.,

în numele inculpatei Sprinceană V., a fost admis, casată sentința Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 28 octombrie 2010 și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit ordinei

stabilite de prima instanță, prin care s-a recunoscut vinovată Sprinceană V. de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit.c) CP și stabilită pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ce constituie

12000 (doisprezece mii) lei, în beneficiul statului, cu privarea de dreptul de a gestiona

mijloace financiare și bunuri materiale pe un termen de un an.

Acțiunea civilă a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul inculpatei

Sprinceană V. în beneficiul părții vătămate Taran V. cu titlu de prejudiciu material

sumă de 750 euro în lei, conform cursului BNM la momentul executării hotărîrii

judecătorești.

În rest sentința s-a menținut.

recunoaște vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii imputate, care nu are relevanță cu

stabilirea adevărului, deoarece versiunile ultimei au fost combătute prin declarațiile

depuse de partea vătămată, martori, precum și, prin documentele administrate cu

respectarea normelor de procedură penală, iar la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de

prevederile art.6,7,61,75 CP.

Albu, în numele inculpatei Sprinceană V., solicitînd casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Sprinceană V. să fie achitată, pe

motiv, că nu s-a constatat existența infracțiunii, precum și, nu se întrunesc elementele

infracțiunii, invocînd că, relațiile ce s-au stabilit între Sprinceană V. și partea vătămată

sunt de ordin civil, cu adresarea în instanța de judecată cu acțiune de încasare a sumei

prejudiciate.

De asemenea, a menționat că, potrivit Convenției Europene pentru apărarea

Drepturilor Omului art. 1, Protocolul nr.4, „nimeni nu poate fi privat de libertatea sa

pentru sigurul motiv că nu este în măsură să execute o obligațiune contractuală

civilă”.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile

stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) CPP, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că, recursul este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 CPP, termenul de recurs este de 30 de zile

de la data pronunțării deciziei.

de apel a fost pronunțat la data de 27 martie 2013 participanților la proces prezenți la

judecarea cauzei, procurorului Tăut D. și avocatului inculpatei Sprinceană V. - Albu

V., fiindu-le explicat termenul și modalitatea de atac a deciziei în instanța ierarhic

superioară, precum și, comunicată data și ora pronunțării deciziei integrale - 26 aprilie

2013, ora 14:00 (f.d.122;123).

La judecarea cauzei nu a fost prezentă inculpata Sprinceană V., care a depus

cerere de examinare în lipsa sa, prin intermediul avocatului său, și în conformitate cu

art.321 CPP, instanța de apel a dispus examinarea în lipsa acesteia cu participarea

avocatului ales – V. Albu.

Potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 26 aprilie 2013, la

pronunțarea publică a deciziei motivate a fost prezent doar procurorul, căruia i s-a

înmînat copia acesteia cu anexarea recipisei (f.d.136), iar la data de 30 aprilie 2013 în

adresa avocatului V. Albu, inculpatei Sprinceană V. și părții vătămate Taran V. a fost

expediată copia deciziei pentru cunoștință (f.d.137).

La data de 07 iunie 2013 avocatul V. Albu, în numele inculpatei Sprinceană V. a

depus recurs ordinar (f.d.144-148), indicînd că, copia de pe decizia motivată a primit-o

la data de 07 mai 2013 prin intermediul poștei recomandate.

Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la

practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările

și completările ulterioare, în care se specifică că la calcularea termenului de apel se

aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului pînă

la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfîrșească într-o zi nelucrătoare. La

calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Colegiul penal menționează că, potrivit recomandării nr.37 din 22 aprilie 2013

Cu privire la pronunțarea hotărîrilor judecătorești în procesul penal, pentru părțile

care nu s-au prezentat la pronunțare, se consideră că au luat cunoștință de conținutul

hotărîrii motivate la data pronunțării. Nu este necesar, dar și rațional, să se dea citirii în

glas a hotărîrii motivate într-o cauză concretă, atunci cînd părțile nu sunt prezente în

sala de ședință.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sutter vs Elveția, a considerat

că exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie neapărat să ia forma unei lecturi în

voce a hotărîrii în cazul cînd hotărîrea este publicată, înmînată sau expediată părților.

Deci, termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data pronunțării

hotărîrii.

2013 și se epuizează la 28 mai 2013.

Colegiul penal consideră că, recursul ordinar declarat de avocatul Albu V., în

numele inculpatei Sprinceană V., este depus peste termenul legal, prevăzut de art.422

CPP, deoarece cele invocate de avocat, precum că, a făcut cunoștință cu decizia Curții

de Apel Chișinău la data de 07 mai 2013, nu sunt confirmate prin probe materiale, ci

sunt niște afirmații declarative.

Termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea

termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Potrivit dispozițiilor art.230 alin.(2) CPP „în cazul în care pentru exercitarea unui

drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune

pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”

Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, avînd caracter de garanție

egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art.20 din Constituția

Republicii Moldova, ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității

procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menționat a fost

impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiune decăderii

din exercițiul dreptului. Ca atare, neexecutarea în termen a unui drept procesual,

conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat de avocatul

Albu V., în numele inculpatei Sprinceană V., este inadmisibil, ca fiind declarat peste

termen.

CPP, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Albu, în numele

inculpatei Sprinceană Veronica, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 martie 2013, în cauza penală privind-o pe Sprinceană Veronica

Gheorghe, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 30 octombrie 2013.

Președinte: semnătura Constantin Gurschi

Judecători: semnătura Andrei Harghel

semnătura Iurie Bejenaru

Copia corespunde originalului

Președinte Constantin Gurschi