1ra-534/2013 — escrocherie

Dosarul nr. 1ra-534/2013

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Andrei Harghel, Constantin Alerguș, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15.01.2013 și sentinței Judecătoriei Criuleni din 30

octombrie 2012 de către inculpatul

Doni Veaceslav Zaharia, născut la23.01.1977,

originar și domiciliat s.Slobozia-Dușca, r-nul

Criuleni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2012 - 30.10.2012

Instanța de apel: 27.11.2012 - 15.01.2013

Instanța de recurs: 16.04.2013 - 11.06.2013

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Inculpatul Doni V. și avocatul acestuia, Crețu Ion, care au susținut recursul în

sensul declarat.

Procurorul Dumitru Graur, care a solicitat respingerea recursului declarat de

inculpat și s-a pronunțat pentru menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15.01.2013.

C O N S T A T Ă :

1.Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 30 octombrie 2012 Doni V. a fost

recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) CP, fiindu-i

numită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale în

cuantum de 8000 (opt mii) lei.

2.Potrivit sentinței s-a stabilit că, în perioada lunii noiembrie 2010 Doni V.,

lucrînd în calitate de jurist la Asociația Obștească „Centrul național de asistență și

executare documentară” din or. Criuleni, în scopul însușirii bunurilor altei persoane prin

abuz de încredere și înșelăciune, manifestînd vizibilitatea unei persoane de încredere,s-a

prezentat pătimitului Scripcari Gh. ca avocat, care deține licența, ce-i oferă posibilitatea

de a apăra drepturile cetățenilor în instanța de judecată, și sub pretextul că-i va presta

servicii de asistență juridică la întocmirea și înaintarea acțiunii civile despre înlăturarea

obstacolelor în folosirea locuinței în Judecătoria Dubăsari, a însușit de la ultimul suma de

3000 (trei mii) lei, însă nu i-a prestat asemenea servicii, cauzîndu-i în așa mod un

prejudiciu material.

3.Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Crețu I. în numele inculpatului Doni

V., solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi horărîri, prin

care Doni V. să fie achitat, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.(1) CP, întrucît instanța greșit a interpretat articolele 2 și 6 al contractului

de asistență juridică încheiat între Doni V. și Scripcari Gh., care prevăd un raport juridic,

ce urmează a fi examinat într-un litigiu civil.

nefondat apelul avocatului Crețu I. în numele inculpatului Doni V., cu menținerea

sentinței fără modificări.

inculpatului Doni V. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) CP este

dovedită pe deplin prin declarațiile părții vătămate Scripcari Gh., date în ședința de

judecată sub jurămînt și avertizat de răspunderea penală în baza art.art.312-313 CP, și

verificate în ședința instanței de apel, precum și prin materialele dosarului:

 plîngerea părții vătămate Scripcari Gh.(f.d. 13);

 contractul cu privire la serviciile juridice încheiat pe data de 03 noiembrie 2010

între Doni V. cu Scripcari Gh. (f-d 17);

 procura din 09 decembrie 2010 autentificată de către notarul Vladimir Bîstrițchi

din care rezultă că la aceasta dată partea vătămată Scripcari Gh. 1-a împuternicit

pe inculpatul Doni V. ca să-i reprezinte interesele lui în organele judiciare ale

Republicii Moldova (f.d. 34);

 copia recipisei întocmite de către Scripcari Gh. la data de 23 august 2012 din care

rezultă că la această dată dânsul a primit de la inculpatul Doni V. 2 800 lei,

onorariul achitat inculpatului pentru prestarea serviciilor de asistență juridică (f.d.

80).

Instanța de apel a constatat că, la aplicarea pedepsei instanța de fond a ținut cont

de prevederile art.61 alin.(2), art.75 CP, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă faptelor

comise, pedeapsă care corespunde împrejurărilor cauzei și normelor legale.

casarea acesteia și a sentinței Judecătoriei Criuleni din 30 octombrie 2012, rejudecarea

cauzei penale cu pronunțarea unei noi horărîri, prin care să fie achitat, deoarece fapta nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) CP, fiind invocate același

temeiuri ca și în cererea de apel.

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile

stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) CPP, instanța de recurs judecînd

recursul admite recursul, casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recurentul Doni V. invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct.8) alin.(1) art.427

CPP - „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, motivînd cu faptul că, între el și

Scripcari Gh., a fost încheiat un contract pentru prestarea serviciilor juridice și urmează a

fi examinat întru-un litigiu civil, și nicidecum nu este un caz penal, deoarece nu a avut

intenția de a dobîndi ilicit bunul părții vătămate.

Colegiul penal lărgit, menționează faptul că, obiectul juridic special este constituit

din relațiile sociale cu caracter patrimonial, nașterea și dezvoltarea cărora trebuie să se

bazeze pe buna-credință și încrederea între subiecții afacerilor, fie persoane fizice, fie

juridice; buna-credință și încrederea subiecților raporturilor juridice patrimoniale se

prezumă, iar în anumite cazuri este și protejată prin legea penală.

Latura obiectivă a escrocheriei se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Astfel, prin dobîndirea ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus celui licit,

efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține transmiterea voită în proprietate,

posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptul asupra

acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de operare ale

făptuitorului – denaturarea informațiilor despre sine sau prin ascunderea unor informații a

căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot referi atât la personalitatea infractorului

sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene. Actele de înșelăciune pot fi

înfăptuite pe cale verbală, în scris ori folosind ambele căi simultan.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între făptuitor și

victimă, care la rîndul lor au în suport relații de prietenie, de serviciu, de afaceri etc., care

cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta încrederii, sunt exploatate cu rea-voință

de potențialul escroc la realizarea rezoluției infracționale.

În speța dată, între Doni V. și Scripcari Gh. a fost încheiat un contract cu privire la

servicii juridice, potrivit căruia Doni V. în calitate de „agent juridic” s-a obligat să-i

acorde „clientului” asistență juridică pe dosarul civil de partajare a averii între soții

Scripcari, contra unui onorariu în sumă de 3000 lei, însă nu în calitate de avocat (f.d.17).

Aceasta se confirmă și prin explicațiile părții vătămate în care a indicat că, Doni V.

este jurist, și nicidecum avocat (f.d.15).

Potrivit prevederilor art. 666 alin.(1) și art.679 alin.(1) Codul Civil, contractul este

acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se

modifică sau se sting raporturi juridice și se consideră încheiat dacă părțile au ajuns la un

acord privind toate clauzele lui esențiale.

Deci, Scripcari Gh. a dat consimțămîntul de a încheia astfel de contract, fără a fi

constrîns prin violență fizică sau psihică, sau dus în eroare de către Doni V., care la rîndul

său, înainte de încheierea contractului, i-a furnizat beneficiarului, în măsura în care

circumstanțele o permit, toate informațiile referitoare la prestație și termenul executării.

Conform art.942 Cod Civil, beneficiarul poate rezilia contractul oricînd pînă la

realizarea completă a lucrării sau a prestației, fiind obligat să plătească antreprenorului

sau prestatorului retribuția pentru lucrările sau prestațiile efectuate și să repare prejudiciul

cauzat prin reziliere.

În contractul de prestare a serviciilor juridice, pct.9 prevede, că neîndeplinirea sau

îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către una din părți dau

celeilalte părți dreptul de a rezilia contractul, cu o notificare prealabilă în termen de 15

zile. Toate litigiile privitoare la nașterea, modificarea, stingerea și interpretarea

prezentului contract vor fi soluționate pe cale amiabilă, Dacă acest lucru nu este posibil,

litigiile se vor diferi instanțelor judecătorești.

Din materialele dosarului rezultă că, Scripcari Gh. nu s-a adresat la Doni V. pentru a

soluționa conflictul apărut pe cale amiabilă, precum prevede contractul semnat de el, sau

să se adreseze în instanța de judecată cu o cerere pentru a rezilia contractul, însă a depus

o plîngere la poliție, prin care a solicitat să fie tras la răspundere conform legii (f.d.13).

Ulterior, la data de 21 martie 2012 a fost emis un raport cu propunerea de a nu

începe urmărirea penală, pe motiv că nu există elementele infracțiunii prevăzute de legea

penală, deoarece încheierea contractelor cu privire la servicii juridice, acordarea sau

prestarea acestor servicii, sunt niște relații civile, și de aceea în cazul în care Scripcari

Gh. nu este de acord cu acțiunile lui Doni V., urmează să se adreseze în ordine civilă în

instanța de judecată (f.d.18).

Colegiul lărgit menționează și faptul că, după încheierea contractului și transmiterea

documentelor, Scripcari Gh. a eliberat și o procură pe numele lui Doni V, autentificată

notarial, prin care Scripcari Gh. a dat acordul să-i reprezinte interesele și să încheie acte

juridice în organele de stat, administrative, publice și juridice în toate instanțele, pe un

termen de trei ani, însă nu este indicat expres împuternicirile de a înregistra dreptul de

proprietate a lui Scripcari Gh. asupra imobilului conform hotărîrii instanței judecătorești

irevocabile, potrivit prevederilor capitolului V Codul Civil, și din materialele cauzei

rezultă că această procură nu a fost anulată (f.d.34).

Conform art.255 alin.(2) și art.256 Cod Civil, persoana care a eliberat procura o

poate anula în orice moment și este obligată să informeze despre anularea și încetarea

valabilității procurii pe cel căruia i-a eliberat procura și pe terții cunoscuți de el cu care

reprezentantul urma să contracteze, iar persoana căreia îi este eliberată procura poate

renunța la ea în orice moment. Orice clauză contrară este nulă.

Neexecutarea obligațiunilor contractuale de către Doni V. este un factor strîns legat

de neexecutarea de către Scripcari Gh. a obligațiunilor sale de a înregistra la Organul

Cadastral Teritorial dreptul său de proprietate asupra bunurilor sale, ceia ce nu se neagă

de ultimul, fiind consemnat în procesul-verbal de confruntare din 17 aprilie 2012, în

procesul - verbal de audiere a părții vătămate suplimentar din 25 mai 2012 (f.d.35).

Pentru constatarea prezenței infracțiuni de escrocherie în acțiunile făptuitorului este

necesar a reține explicațiile pct.15 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție

din 28.06.2004 „ Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre

sustragerea bunurilor” conform cărora este necesar ca instanțele judecătorești să i-a în

considerație că în cazul escrocheriei (art.190 C.P.) victima transmite benevol bunurile

către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere.

Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca

escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpînire asupra

acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute

angajamentul asumat.

Potrivit motivelor invocate în apel, inculpatul a menționat că, nu a avut intenția să-l

înșele sau să-l ducă în eroare pe Scripcari Gh. și nu a depus o acțiune în instanță în

interesele ultimului, după cum prevedea contractul, fiindcă nu dispunea de toate

documentele necesare. La acest motiv decizia nu conține răspunsul respectiv, care are

importanță pentru concluzia prezenței ori lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii de escrocherie, inclusiv a apariției intenției la inculpat de a-l înșela ori a-l

duce în eroare pe partea vătămată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de

apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, din punctul de

vedere a prezenței erorii de drept prevăzute de pct.6) alin.(1) art.427 CPP, neoferirea

răspunsului la toate motivele apelului, eroare care nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

La noua judecare instanța de apel va ține seama de motivele expuse în prezenta

decizie privind casarea soluției, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței în baza

materialelor dosarului și probelor administrate , respectînd prevederile art.414 CPP se va

expune asupra tuturor motivelor invocate în apel și va adopta o hotărîre de vinovăție ori

nevinovăție a inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de escrocherie care să fie legală și

întemeiată.

8.În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct.2) lit.c)CPP, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Doni Veaceslav, casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15.01.2012, în cauza penală privindu-l pe

Doni Veaceslav Zaharia și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică la data de 02 iulie 2013.

Președinte semnătura Constantin Gurschi

Judecători semnătura Andrei Harghel

semnătura Constantin Alerguș

semnătura Ion Arhiliuc

semnătura Elena Covalenco

Copia corespunde originalului

Președinte Constantin Gurschi