1 ra-854/2013 — 189 al. 3

Dosarul nr.1ra-854/2013

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

02 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Elena Covalenco, Nicolae Gordilă,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Daniel Șontea în numele inculpatului și de inculpat împotriva sentinței

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 și deciziei Curții

de Apel Chișinău din 01 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui,

Mustea Ivan Alexandru,

născut la 15 octombrie 1984,

originar din r-nul Rîbnița,

domiciliat în mun. Chișinău, str.

Voluntarilor 12/2, ap.6.

Datele referitoare la

termenul de examinare a

cauzei:

decembrie 2012 (prima instanță)

aprilie 2013 (instanța de apel)

octombrie 2013 (instanța de

recurs).

CONSTATĂ:

2012 Mustea Ivan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de prevederile art. 189 alin.(3) lit. d) Cod penal, prin aplicarea art.82 Cod

penal, a fost condamnat la 7 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000

unități convenționale echivalent cu 20 (douăzeci mii) lei, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

În baza art. 87 alin.(1) Cod penal, pedeapsa aplicată prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 iulie 2012, muncă neremunerată

în folosul comunității 180 (o sută opt zeci) ore, a fost schimbată pe un termen

de 90 (nouă zeci) zile închisoare.

În baza art. 85 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată

integral pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 19 iulie 2012, ulterior schimbată cu 90 (nouă zeci) zile închisoare, fiindu-i

stabilită lui Mustea Ivan pedeapsa definitivă de 7 ani și 3 luni închisoare cu

amendă în mărime de 1000 unități convenționale echivalent cu 20 (două zeci

mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

11 august 2012, în jurul orelor 2200, aflîndu-se în apartamentul nr. 96 din str.

Voluntarilor 12, mun. Chișinău, avînd scopul intrării în posesie a actelor de

proprietate pe imobilul ce aparține cet. Iudin Evghenii, i-a cauzat acestuia

vătămări corporale, sub formă de arsuri prin aplicarea fierului de călcat încălzit

pe suprafața corpului.

În continuarea acțiunilor sale, Mustea Ivan, urmărind scopul obținerii de

la partea vătămată a unei sume de bani, la 12 august 2012, în jurul orelor 2100,

aflîndu-se în apartamentul nr, 96 din str. Voluntarilor 12, mun. Chișinău, i-a

cerut acestuia transmiterea tuturor mijloacelor bănești pe care le deține pe

conturile bancare, și în determinarea ultimului de a-i executa cerințele i-a

aplicat mai multe lovituri cu ciocanul peste piciorul stîng, cauzîndu-i în comun

acestuia vătămări corporale medii.

în numele inculpatului și de inculpat.

- Inculpatul în cererea de apel a invocat dezacordul său în privința

sentinței emise, menționînd totodată că acuzarea în cadrul ședinței de

judecată nu a prezentat nici o probă concludentă, prin care s-ar fi

dovedit vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de prevederile

art. 189 alin.(3) lit. d) Cod penal.

- Avocatul care a solicitat casarea sentinței, cu dispunerea achitării lui

Mustea Ivan, a menționat, că instanța de fond a pus la baza sentinței de

condamnare declarațiile părții vătămate, iar cele ale inculpatului au fost

critic apreciate, astfel ignorînd principiul prezumției nevinovăției. În

viziunea apărării acuzarea nu a dovedit existența infracțiunii. Instanța de

fond nu a luat în considerație că, conform ordonanței de fixare a

termenului de urmărire penală, urmărirea pe cazul dat a fost începută la

02.07.2012, adică cu o lună și nouă zile înainte de a fi comisă

infracțiunea din 11.08.2012 (f.d.2).

declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea în vigoare a sentinței

atacate.

2

fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvîrșite de

făptaș, fiindu-le date probelor cumulate o apreciere juridică cuvenită, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

La rîndul său, cu toate că vina Mustea Ivan nu a recunoscut-o, ea a fost

dovedită prin înscrisurile verificate de către Colegiul penal, și anume prin:

- raportul de expertiză medico-legală nr.4290 din 29.08.2012 (f.d. 42-43);

- procesul-verbal din 24.08.2012 (f.d. 5-6);

- procesul-verbal din 29.08.2012 (f.d. 46-48).

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului, instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 6,7, 61, 75, luînd în considerație

gravitatea infracțiunii comise, motivul comiterii, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, pedeapsa avînd

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de fond corect i-a aplicat prevederile

art.82 Cod penal, deoarece făptașul a fost anterior condamnat prin sentința

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 iulie 2012, la 180 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, pedeapsa nefiind executată pînă la

moment.

Daniel Șontea în numele inculpatului și de inculpatul Mustea Ivan, care solicită

în baza art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, casarea hotărîrilor

emise, cu dispunerea încetării procesului penal în privința lui Mustea Ivan.

Recurenții invocă netemeinicia și ilegalitatea hotărîrilor emise, atît instanța

de fond cît și instanța de apel nu au luat în considerație motivele menționate în

cereri, respingîndu-le ca nefondate, totodată fiind critic apreciate, de către

instanțele judecătorești, nu au fost înlăturate încălcările procesuale comise de

organul de urmărire penală, și anume: data începerii urmării penale (f.d.2);

procesul-verbal de reținere (f.d.25); data cînd a fost adus la cunoștință

bănuitului, procesul-verbal de reținere.

Mai invocă că din declarațiile date de participanții la proces rezultă mai

multe contradicții, și anume: inculpatul a declarat că acasă la partea vătămată a

fost o singură dată, în seara zilei de 9 spre 10 august 2012 (f.d 105-108), aceste

declarații fiind confirmate de martorul Croitor Maxim, care la fel a declarat, că

împreună cu Mustea Ivan, au fost acasă la Iudin E., dar apoi au plecat, partea

vătămată la rîndul său a declarat, că șantajul asupra sa avut loc la data de

11.08.2013 (f.d. 89-93), iar fratelui său i-a comunicat că a fost șantajat prin

tortură de o persoană la data de 13 spre 14 august 2012 (94-95).

Ulterior, consideră că sentința emisă de prima instanță și menținută de a

doua, este bazată doar pe declarațiile părții vătămate, iar prin aprecierea critică

a depozițiilor inculpatului, s-a ignorat principiul prezumției nevinovăției.

3

Astfel, acuzarea nu a dovedit existența vinovăției lui Mustea Ivan în

comiterea infracțiunii de șantaj, și dacă a avut loc în realitate un asemenea

fenomen ca șantajul însoțit de tortură, corespunderea circumstanțelor faptei cu

elementele componenței de infracțiune, realizarea intenției și alte aspecte.

Exprimîndu-și dezacordul cu probele administrate pe cauza dată, recurenții

consideră că acțiunile lui Mustea Ivan nu întrunesc semnele constitutive ale

componenței de infracțiune incriminate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în

care se constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Drept temei pentru recurs recurenții au invocat prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Acest temei însă, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarate.

7.1 Colegiul penal consideră, că instanța de fond și cea de apel au

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind la justa lor

valoare probele administrate în dosar, în mod argumentat ajungînd la concluzia

privind vinovăția inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate.

La baza concluziei privind vinovăția inculpatului în șantajul săvîrșit cu

deosebită cruzime, instanțele de judecată corect au pus declarațiile părții

vătămate Iudin Evghenii depuse în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești, martorilor Iudin Alexandr, Chelembeț Alexandr, Croitor Maxim

și a inculpatului Mustea Ivan.

La fel după cum s-a stabilit de către instanțele judecătorești, vinovăția

acestuia este pe deplin confirmată și prin mijloacele de probe administrate în

procesul efectuării urmării penale și cercetate în instanță și anume prin:

- plîngerea cet. Iudin Evghenii, prin care anunță organele competente,

despre acțiunile violente asupra lui, exprimate prin cauzarea arsurilor pe

corp cu fierul de călcat, care, ulterior, prin amenințări a cerut

documentele de pe apartament, cu scopul punerii lui în gaj. La Fel

continuîndu-și acțiunile infracționale la 12 .08.2013 în jurul orelor 21:00

aflîndu-se la el acasă, la lovit de mai multe ori cu ciocanul peste

genunchi storcînd bani de la partea vătămată (f.d. 4),

- procesul-verbal la fața locului (f.d. 5-6);

- raportul de expertiză medico-legală nr.4290 din 29.08.2012 (f.d 42-43),

prin care s-a constatat, că leziunile corporale depistate pe suprafața

corpului părții vătămate, au fost examinate și calificate ca vătămări

corporale medii.

Aceste probe nu au fost combătute, și în ansamblul lor, acestea conduc

incontestabil la concluzia privind vinovăția inculpatului.

4

7.2 Astfel, argumentul recurenților, referitor la faptul că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, este vădit neîntemeiat, deoarece instanța de

fond corect a încadrat acțiunile lui Mustea Ivan, în baza art. 189. Alin.(3) lit.d)

Cod penal – șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului,

săvîrșit cu deosebită cruzime, condamnîndu-l la o pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare de 7 ani și 3 luni cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale echivalent cu 20 (două zeci mii) lei, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Totodată argumentul, referitor la faptul, că inculpatul a fost o singură dată

acasă la Iudin E. și nu a rămas niciodată peste noapte la el, nu poate fi admis de

către Colegiul penal, deoarece instanța de apel corect a reținut, că argumentul

dat este contrazis prin declarațiile lui Croitor Maxim, care a declarat în cadrul

urmăririi penale și în instanță, că inculpatul, fiind certat cu concubina a

înnoptat două nopți la partea vătămată.

La fel, referitor la argumentul, că acuzarea nu a dovedit existența

vinovăției lui Mustea Ivan în comiterea infracțiunii de șantaj, și dacă a avut loc

în realitate un asemenea fenomen ca șantajul însoțit de tortură, Colegiul penal

nu-l susține, deoarece în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine, faptul

că, Mustea Ivan a folosit forța fizică, prin aplicarea fierului de călcat și

loviturilor cu ciocanul, în privința lui Iudin E., faptul care a fost confirmat de

însăși partea vătămată și materialele cauzei.

Colegiul penal mai constată și netemeinicia argumentului privind

încălcările procesuale comise la faza urmăririi penale.

Astfel, potrivit materialelor dosarului, ordonanța privind pornirea urmării

penale este datată cu 24 august 2012, pe cînd în conținutul ordonanței de fixare

a termenului de urmărire penală, la data urmăririi penale este indicat 02 iulie

2012, ce reprezintă o greșeală tehnică.

La fel procesul-verbal de reținere, este datat cu 24 august 2012, iar în

conținut s-a indicat că reținerea de facto a avut loc la 06 iulie 2012, fapt care la

fel reprezintă o greșeală tehnică, odată ce s-a constatat că părțile au făcut

cunoștință cu acest act la 24 august 2012.

Astfel este de menționat, că încălcările, care atrag nulitatea actelor

procedurale, sunt prevăzute de art. 251 alin. (1), (3) Cod de procedură penală.

Încălcările invocate ce se pretindeau de apărare, că au fost admise pe

parcursul urmăririi penale, potrivit prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală, se refereau la nulități relative, invocarea cărora era restrînsă

în timp și anume : în acest caz putea fi invocată nulitatea lor la terminarea

urmăririi penale, cînd partea a făcut cunoștință cu materialele dosarului, fapt

care nu s-a realizat, astfel, neinvocarea nulității relative în termenul, prevăzut

de lege, atrage tardivitatea excepției de nulitate și acoperirea nulității, care nu

mai poate fi cerută de partea interesată în altă etapă a procesului penal, ori

printr-un alt mijloc procesual.

5

În consecință, Colegiul conchide că decizia instanței de apel nu este

afectată de erori de drept prevăzute de pct. 8), alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, motiv pentru care recursurile declarate de avocat și inculpat

se vor declara inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarat de avocatul Daniel Șontea

în numele inculpatului și de inculpat împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 24 decembrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din

01 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui, Mustea Ivan Alexandru, ca

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

Copia corespunde originalului

Judecător: Petru Ursache.

6