1ra-879/13 — trafic de ființe umane

1ra-879/13 — trafic de ființe umane (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-879/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

09 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Iurie Bejenaru,

Judecători – Galina Stratulat și Tatiana Vieru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Scripnic Roman în numele inculpatei Teișanu Ina, împotriva sentinței Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Teișanu Ina Nicolae, născută la 06 februarie

1979, originară și domiciliată în sat. Pîrlița, r-nul

Fălești.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

decembrie 2008 (prima instanță)

2009, de la 03 august 2010 pînă la 21 septembrie

2010, de la 18 martie 2011 pînă la 05 martie 2012 și

de la 17 ianuarie 2013 pînă la 08 aprilie 2013

(instanța de apel)

februarie 2010, de la 08 februarie 2011 pînă la 22

martie 2011, de la 31 mai 2012 pînă la 30 octombrie

2012 și de la 29 iulie 2013 pînă la 09 octombrie 2013

(instanța de recurs)

C O N S T A T Ă :

Teișanu Ina a fost condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 72 alin. (4), 82 Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1) și (3) Cod penal, la pedeapsa numită, s-a adăugat

parțial pedeapsa stabilită prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17

mai 2007 și i s-a stabilit pedeapsă definitivă lui Teișanu Ina de 2 ani și 8 luni

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis.

Teișanu Ina, în perioada de timp de la 01 septembrie 2008 pînă la 12 septembrie

2008, acționînd împreună și de comun acord cu o persoană de origine turcă, pe nume

Tutak Coșcun, în scopul traficării cet. Paramonova Irina și Aras Svetlana peste

hotarele Republici Moldova, pentru exploatare sexuală comercială contra unei

recompense de la Tutak Coșcun, abuzînd de poziția de vulnerabilitate financiară a

acestora, prin înșelăciune, sub pretextul angajării ultimilor ca garsoniere într-un hotel

din Antalia, Teișanu Ina le-a recrutat pe acestea în vederea prestării serviciilor sexuale

contra plată în Turcia, obligîndu-se ca din mijloacele financiare proprii să le achite

cheltuielile legate de deplasare prin procurarea de bilete.

Astfel, la 11 septembrie 2008, Teișanu Ina le-a procurat 2 bilete la avion de la

SRL „Intergangal” cu destinația Chișinău - Istambul. La 12 septembrie 2008, aflîndu-

se în Aeroportul Internațional Chișinău, Paramonova Irina și Aras Svetlana, fiind

anunțate de o persoană neidentificată despre serviciile, care vor fi prestate în Turcia,

au refuzat plecarea.

Teișanu Ina.

3.1 Procurorul, în apelul declarat, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Teișanu Ina să fie condamnată în

baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 15 ani închisoare, iar

conform art. 85 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă de 15 ani și 1 lună

închisoare, în penitenciar pentru femei, invocînd că vinovăția inculpatei a fost

confirmată prin cumulul de probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate

în ședința de judecată, iar instanța eronat a recalificat acțiunile lui Teișanu Ina din art.

165 alin. (2) în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, neținînd cont de faptul, că

practicarea prostituției nu poate fi identificată cu traficul de ființe umane.

A considerat, că părțile vătămate au fost supuse plecării în mod forțat pentru

efectuarea serviciilor, cu încălcarea normelor legale privind condițiile de muncă,

salarizare, sănătate și securitate.

3.2. Inculpata Teișanu Ina, în apelul declarat, a solicitat casarea sentinței

instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din

motiv că nu este vinovată de comiterea celor incriminate, se simte vinovată doar de

faptul că le-a împrumutat părților vătămate bani și le-a ajutat să cumpere bilete avia,

știind că ultimele pleacă pentru a practica prostituția, în rest nu se consideră vinovată.

fost respins, ca nefondat apelul procurorului și admis parțial apelul inculpatei, casată

2

din oficiu sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2008,

rejudecată cauza și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Teișanu Ina a fost condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal

la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip

semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită, s-a adăugat parțial pedeapsa

numită prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 mai 2007 și lui

Teișanu Ina i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 2 ani și 8 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

4.1 În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate a constatat că

Teișanu Ina, în perioada de timp de la 01 septembrie 2008 pînă la 12 septembrie

2008, acționînd împreună și de comun acord cu o persoană de origine turcă, pe nume

Tutak Coșcun, în scopul determinării cet. Paramonova Irina și Aras Svetlana pentru

plecarea peste hotarele Republicii Moldova pentru practicarea prostituției, contra unei

recompense de la Tutak Coșcun, le-a recrutat și îndemnat pe acestea în vederea

prestării serviciilor sexuale contra plată în Turcia.

La 12 septembrie 2008, aflîndu-se în Aeroportul Internațional Chișinău,

Paramonova Irina și Aras Svetlana, au refuzat plecarea.

casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță

de apel, din motiv că vina lui Teișanu Ina în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

165 alin. (2) lit. d) Cod penal este confirmată pe deplin prin cumulul de probe

administrate, cărora instanța de apel nu le-a dat o apreciere juridică corectă și, astfel,

neîntemeiat a admis apelul inculpatei, reîncadrînd greșit acțiunile acesteia în

prevederile art. 220 alin. (1) Cod penal.

Totodată, invocînd că instanța de apel a stabilit de fapt traficul de ființe umane,

a condamnat-o pe inculpată pentru proxenetism. Recurentul și-a întemeiat recursul pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

2010, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2009 și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Instanța de recurs și-a argumentat soluția prin faptul că instanța de apel nu

a verificat legalitatea probelor examinate de prima instanță și nici nu le-a apreciat la

modul cuvenit, fiindcă un aspect esențial al traficului de persoane este transportarea

victimei peste hotarele Republicii Moldova în scopul exploatării sexuale comerciale,

ceia ce nu este caracteristic pentru proxenetism, iar în cauza dată, cu certitudine este

stabilit că persistă elemente de străinătate: victimele au fost recrutate pentru

transportarea lor ulterioară în scop de exploatare sexuală comercială în orașul

Antalia, Turcia.

3

2010, a fost respins ca nefondat apelul procurorului și admise parțial apelurile

inculpatei Teișanu Ina și al avocatului I. Gîlcă, casată sentința Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 24 decembrie 2008, rejudecată cauza și pronunță o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Teișanu Ina a fost

condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal la 2 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită, i s-a adăugat parțial

pedeapsa numită prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 mai

2007 și lui Teișanu Ina i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 2 ani și 8 luni închisoare,

cu executarea ei în penitenciar pentru femei de tip închis.

7.1 În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate a constatat că

Teișanu Ina, în perioada de timp de la 01 septembrie 2008 pînă la 12 septembrie

2008, acționînd împreună și de comun acord cu o persoană de origine turcă, în scopul

înlesnirii cet. Paramonova Irina și Aras Svetlana pentru plecarea peste hotarele

Republicii Moldova pentru practicarea prostituției, le-a ajutat pe acestea la procurarea

biletelor la avion pentru plecare în Turcia în vederea prestării serviciilor sexuale

contra plată.

La 12 septembrie 2008, avînd biletele procurate, împreună cu Teișanu Ina s-au

deplasat la Aeroportul Internațional Chișinău, însă aflîndu-se în aerogară au refuzat

plecarea.

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, prin care s-a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 septembrie 2010 în privința lui Teișanu Ina, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, invocînd faptul că a fost dovedită vina lui Teișanu Ina în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal; infracțiunea de

trafic de persoane prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal este o infracțiune

complexă, absorbind în conținutul ei elementele constitutive a mai multor infracțiuni,

inclusiv proxenetismul; instanța de apel incorect a încadrat acțiunile lui Teișanu Ina

în baza art. 220 alin. (1) Cod penal, deoarece la încadrarea acțiunilor făptuitorului în

baza art. 165 Cod penal nu se ia în considerație consimțămîntul victimei de a fi

recrutată, transportată, transferată, adăpostită sau primită, chiar dacă aceasta era

informată în privința scopurilor în care va fi folosită, precum și despre mijloacele

utilizate în trafic; nu s-a luat în considerație nici faptul că prin transportare se înțelege

deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul în perimetru unui stat sau peste o

frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos, astfel inculpata a organizat

transportarea victimelor în Turcia, suportînd împreună cu complicele toate

cheltuielile pentru documente și bilet.

4

martie 2011, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

instanței de apel în privința lui Teișanu Ina, cu dispunerea rejudecării cauzei în

Curtea de Apel Chișinău.

9.1 În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat faptul că în

decizia atacată, au rămas fără examinare declarațiile inculpatei expuse de ea în

ședința instanței de apel (vol. II, f.d. 20) și în cea din prima instanță (vol. I, f.d. 201-

203), unde inculpata a declarată, că „din banii ei părțile vătămate au procurat bilete

avia în Turcia; ea le-a împrumutat bani părților vătămate care urmau a fi întorși

unei persoane în Turcia, iar 700 dolari SUA și 600 lei urmau să-i fie întorși ei; ea a

vrut să le ajute ca fetele să plece să lucreze ca prostituate; banii au fost împrumutați

fără recipisă crezîndu-le pe părțile vătămate la cuvînt; ea de 11 ani este în Turcia și

soțul ei are două hoteluri; ea a sunat în Turcia la o persoană, care a întrebat-o cum

arată fetele și dacă au documente”.

Colegiul lărgit a invocat, că anume asupra acestor declarații ale inculpatei urma

să se expună minuțios instanța de apel, căci ele descriu amănunțit acțiunile comise de

inculpată, care este învinuită în baza art. 165 alin. (2) Cod penal, pentru trafic de

ființe umane, dîndu-le și o apreciere cuvenită, ceea ce nu s-a realizat.

În acest context, este inexplicabilă calificarea acțiunilor inculpatei în baza art.

220 alin. (1) Cod penal, adică proxenitism, care are ca obiect al infracțiunii sănătatea

și modul de conviețuire în societate și nici cum nu se înscrie aici recrutarea părților

vătămate pentru practicarea prostituției în Turcia, adică pe teritoriul altui stat.

Instanța de apel nu s-a clarificat în speța dată, cum după plecarea peste hotare a

părților vătămate urma să le fie apărate și asigurate drepturile și libertățile, statutul lor

și voința de a efectua lucrul care îl doresc, libertatea de deplasare, renunțarea în orice

moment de a presta servicii sexuale.

2012, a fost respins ca nefondat apelul procurorului.

Au fost admise apelurile inculpatei Ina Teișanu și al avocatului Ilie Gîlcă

declarate împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie

2010, cu casarea acesteia, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care:

În temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost încetat

procesul penal în privința lui Teișanu Ina pe art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal din

motiv că există circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere

penală.

10.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că organul

de urmărire penală a recunoscut-o în calitate de bănuită pe Teișanu Ina prin ordonanța

din 15 septembrie 2008 privind începerea urmăririi penale pe art. 165 alin. (2) lit. b)

Cod penal, de recunoaștere în calitate de bănuită, de reținere.

Contrar prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 1) și alin. (5) Cod de procedură

5

penală, organul de urmărire penală nu a soluționat în termen de 72 de ore chestiunea

cu privire la înaintarea învinuirii persoanei reținute și nu a efectuat alte acțiuni

procedurale ca : eliberarea reținutei, anularea ordonanței de recunoaștere în calitate de

bănuită și scoaterea de sub urmărirea penală.

Ordonanța de punere sub învinuire a Inei Teișanu a fost emisă și adusă la

cunoștință învinuitei la data de 23 septembrie 2008.

Conform art. 63 alin. (6) Cod de procedură penală, calitatea de bănuit a Inei

Teișanu a încetat de drept la data de 18 septembrie 2008, adică după expirarea a 72 de

ore de la reținerea acesteia în calitate de bănuită.

ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

Recurentul invocă ca temei de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apelul procurorului și decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția de încetare a procesului penal în privința lui Teișanu Ina, în

baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Procurorul menționează că decizia atacată este neîntemeiată și pasibilă casării

din motiv că nu corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală,

greșit fiind interpretate și aplicate prevederile legislației penale în vigoare căci

potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, organul de

urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana reținută mai

mult de 72 de ore, însă potrivit materialelor cauzei penale, la expirarea termenului de

72 de ore, Teișanu Ina nu era persoană reținută ci arestată preventiv ca bănuită.

octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

instanței de apel în privința lui Teișanu Ina, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel.

12.1 În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat că, concluzia

instanței de apel, potrivit căreia, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, încetarea procesului penal în privința lui Teișanu Ina pe art.165 alin. (2) lit. b)

Cod penal este condiționată de încălcarea prevederilor legale referitoare la ordonanța

de punere sub învinuire, este neîntemeiată, deoarece ordonanța de punere sub

învinuire este un act procedural și în cazul în care sunt încălcate prevederile legale

referitoare la punerea sub învinuire a persoanei, prin prisma prevederilor art. 251 alin.

(2) Cod de procedură penală, nu atrage nulitatea absolută a actului procedural

respectiv.

Conform alin. (4) al art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei

prevederi legale decît cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii, cînd partea este prezentă sau la terminarea

6

urmăririi penale, cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului sau în instanța de

judecată, cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în

cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit a conchis, că instanța de apel nu a

verificat legalitatea hotărîrii atacate și nu a dat o apreciere juridică acesteia.

Conform materialelor cauzei, ordonanța de punere sub învinuire în baza art.

165 alin. (2) lit. b) Cod penal din 23 septembrie 2008, a fost emisă și adusă la

cunoștință învinuitei în prezența ultimei și a apărătorului său, fiind semnată de către

aceștia (f.d.112-113, vol.1).

În cursul efectuării acțiunii respective, precum și la terminarea urmăririi

penale, cînd învinuita a luat cunoștință cu materialele cauzei, ordonanța de punere

sub învinuire nu a fost contestată (f.d.124-126, vol.1).

2013, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatei Teișanu Ina și apelul

suplimentar declarat de avocatul I. Gîlcă în numele inculpatei.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 24 decembrie 2008 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Teișanu Ina a fost condamnată în baza art. 165

alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 385 alin. (4) Cod de procedură penal, la 5

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

13.1 În fapt, instanța de apel a reținut că Teișanu Ina, în perioada de timp de la

01 septembrie 2008 pînă la 12 septembrie 2008, acționînd împreună și de comun

acord cu o persoană de origine turcă pe nume Tutak Coșcun, în scopul traficării cet.

Paramonova Irina și Aras Svetlana peste hotarele Republicii Moldova pentru

exploatare sexuală comercială contra unei recompense de la Tutak Coșcun, abuzînd

de poziția de vulnerabilitate financiară a acestora, prin înșelăciune, sub pretextul

angajării ultimilor ca garsoniere într-un hotel din Antalia, Teișanu Ina le-a recrutat pe

acestea în vederea prestării serviciilor sexuale contra plată în Turcia, obligîndu-se ca

din mijloacele financiare proprii să le achite cheltuielile legate de deplasare prin

procurarea de bilete.

Astfel, la 11 septembrie 2008, Teișanu Ina le-a procurat 2 bilete la avion de la

SRL „Intergangal” cu destinația Chișinău - Istambul. La 12 septembrie 2008, aflîndu-

se în Aeroportul Internațional Chișinău, Paramonova Irina și Aras Svetlana, fiind

anunțate de o persoană neidentificată despre serviciile, care vor fi prestate în Turcia,

au refuzat plecarea.

13.2 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, instanța de

fond incorect a recalificat acțiunile inculpatei Teișanu Ina de la art. 165 alin. (2) lit. b)

Cod penal, la art. 220 alin. (1) Cod penal, odată ce probele cercetate demonstrează

contrariul.

7

Astfel, în conformitate cu prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel verificînd probele administrate sub toate aspectele,

complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, a considerat că acțiunile

inculpatei Teișanu Ina urmează a fi încadrate juridic în baza art. 165 alin. (2) lit. b)

Cod penal - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea

persoanelor în scop de exploatare sexual comercială, acțiuni săvârșite prin înșelăciune

și abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra mai multor persoane.

Colegiul penal a menționat că, infracțiunea a fost comisă prin abuz de poziția

vulnerabilă a victimelor, iar prin declarațiile părților vătămate se confirmă faptul că

inculpata le-a dus în eroare și anume prin faptul că li s-a promis că vor activa legal în

calitate de menajere în hotel.

La stabilirea pedepsei inculpatei Teișanu Ina, instanța de apel a ținut cont de

art. art. 75, 76, 77 Cod penal, însă nu au fost aplicate prevederile art. 85 Cod penal și

nu a adăugat parțial la pedeapsa stabilită, pedeapsa numită prin încheierea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 mai 2007, dat fiind faptul că conform

acesteia, pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie

2005 sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale în sumă de 6000

lei, a fost înlocuită cu arest de 6 luni, iar conform modificărilor din Codul penal, art.

68, arestul, a fost exclus și deoarece această pedeapsă cu arestul nu a fost executată

pînă la intervenirea acestor modificări, nu mai poate fi executată.

Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, ținînd cont de prevederile art.

385 alin. (4) Cod de procedură penală, a considerat că corectarea și reeducarea

inculpatei este posibilă numai cu atragerea ei la răspundere penală și cu izolarea

acesteia de societate, stabilindu-i-se o pedeapsă sub limita minimă prevăzută la art.

165 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume 5 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, deoarece potrivit datelor

de anchetă ale inculpatei, la momentul comiterii infracțiunii, aceasta nu era angajată

în cîmpul muncii și nu beneficia de anumite drepturi de care s-ar fi folosit, motiv

pentru care instanța de apel a considerat inoportun de a aplica pedeapsa

complimentară obligatorie.

427 alin. (1) pct. 3) și 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

sentința primei instanțe și decizia Colegiului penal al Curții de Apel din 08 aprilie

2013, prin care a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri de achitare, motivînd prin faptul că ședința de judecată în ordine de apel a

fost închisă, însă nu există o încheiere motivată pe acest fapt, considerînd că au fost

încălcate prevederile art. 18 Cod de procedură penală, că instanțele ierarhic inferioare

au dat o apreciere greșită probelor administrate pe dosar și verificate în ședința de

judecată, ce nu dovedesc vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate,

8

criticînd aprecierea probelor și în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunii

de trafic de ființe umane.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală.

Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 3) și 8) alin.

(1) a art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul cu

aprecierea probelor și a nevinovăției lui Teișanu Ina în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal constată că, textul recursului înaintat de recurent nu cuprinde o

careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 3)

și 8) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală.

Autorul critică aprecierea probelor administrate de prima instanță și de instanța

de apel, însă Colegiul penal reține că, instanța de apel, verificînd probele administrate

legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, totodată judecînd cauza, a ținut cont de

recomandările deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2012, a cercetat

toate probele prezentate de părți și care în ansamblu lor au dovedit vinovăția lui

Teișanu Ina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal,

iar decizia în cauză corespunde cerințelor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Deci, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 14 al prezentei decizii, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța de

apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă și a cărei

reluare nu se mai impune.

Colegiul penal relevă, că motivele invocate de recurent ține de starea de fapt și

nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art. 427 Cod de procedură

penală.

Referitor la motivul recurentului precum că, ședința de judecată în ordine de

apel a fost închisă și nu există o încheiere motivată pe acest fapt, instanța de recurs îl

consideră ca fiind neîntemeiat, deoarece conform art. 316 alin. (4) Cod de procedură

penală, instanța de judecată a limitat accesul publicului la ședință, ținînd seama de

condițiile în care s-a judecat cauza.

Astfel, colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de apel,

deoarece corespund circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, temeiul invocat de

9

recurent în baza art. 427 alin. (1), pct. 3) și 8) Cod de procedură penală nu persistă în

cauză, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Scripnic Roman în

numele inculpatei Teișanu Ina, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 24 decembrie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui Teișanu Ina, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Pronunțată integral la 09 octombrie 2013.

Președinte Iurie Bejenaru

Judecători Galina Stratulat

Tatiana Vieru

10