1re-229/2013 — art. 152 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1re-229/2013

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

18 septembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Nicolae Gordilă și Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

declarat de către partea vătămată Ciutilev Iurie Alexei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012, în

cauza penală în privința condamnatului

Corețchi Igor Mihail, născut la 01 august

1987, originar și domiciliat în or. Orhei, str. Iachir

238 B, ap. 29.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Corețchi I.M. a fost

condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 150 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

S-a dispus încasarea de la Corețchi I.M. în beneficiul lui Ciutilev I.A.

a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în mărime de 550 lei.

12.00, aflîndu-se pe terasa barului „Favorit”, situat pe str. V. Lupu, or.

Orhei, urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, a

provocat un conflict cu cet. Ciutilev I.A., în procesul căruia i-a aplicat

ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, astfel, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală

57/D din 18.04.2012, vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de

lungă durată, mai mult de 21 zile.

Acțiunile inculpatului, Corețchi I.M. au fost încadrate, în baza art.

152 alin. (1) Cod penal – vătămarea intenționată medie a integrității, care nu

1

este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod

penal, dar care a fost urmată de dereglare îndelungată a sănătății.

I.A., a atacat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea

unei noi hotărîri, prin care condamnatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai

aspră, și să fie dispusă încasarea de la ultimul a prejudiciului moral în

mărime de 50.000 lei.

decembrie 2012, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat, cu

menținerea sentinței contestate.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a menționat că,

instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția

condamnatului, care a fost dovedită cu certitudine, dînd faptei săvîrșite de

acesta încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat, în baza art. 152 alin. (1) Cod penal.

În opinia instanței de recurs, cercetarea judecătorească s-a efectuat

cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea

probelor.

Astfel, sentința fiind practic contestată, doar în partea laturii civile

de către partea vătămată, care nu este parte în procesul dat, examinat în

procedura specială în acord de recunoaștere a vinovăției, care este o

tranzacție între inculpat și stat, poziția părții vătămate nu se regăsește în

acest proces, prin urmare acesta nu este în drept să atace hotărîrile în astfel

de cauze.

anulare decizia instanței de recurs, solicitînd casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de recurs, exprimîndu-și

dezacordul cu examinarea cauzei date în procedura specială a acordului de

recunoaștere a vinovăției, cu încadrarea eronată a acțiunilor

condamnatului și cu cuantumul prejudiciului stabilt.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Analizînd materialele cauzei, Colegiul constată, că cauza supusă

examinării a fost judecată în procedura reglementată de art.art. 504 - 509

Cod de procedură penală, și anume Acordul de recunoaștere a vinovăției.

Conform art. 504 alin. (1) Cod de procedură penală, acordul de

recunoaștere a vinovăției este o tranzacție încheiată între procuror și

2

învinuit sau, după caz, inculpat, care și-a dat consimțămîntul de a-și

recunoaște vina în schimbul unei pedepse reduse.

Conform art. 508 Cod de procedură penală, în cazul adoptării de

către instanță a încheierii prin care a fost acceptat acordul de recunoaștere a

vinovăției, instanța procedează la dezbaterile judiciare privitor la măsura

de pedeapsă. Dezbaterile judiciare se compun din discursurile

procurorului, apărătorului și inculpatului care pot lua încă o dată cuvîntul

în formă de replică.

Reieșind din cele menționate mai sus, Colegiul constată că

legiuitorul a statuat imperativ în norma procesual-penală, care persoane

participă în mod obligatoriu la încheierea și examinarea cauzei penale în

procedura acordului de recunoaștere a vinovăției.

Analizînd conținutul recursului ordinar și în anulare, Colegiul

constată că acestea sunt declarate de către partea vătămată în cauza penală.

În acest context, Colegiul evidențiază că legislația în vigoare nu

prevede expunerea acordului sau dezacordului părții vătămate asupra

examinării cauzei în procedura privind acordul de recunoaștere a

vinovăției, deoarece în normele procesual-penale naționale, nu se regăsește

locul acesteia cu anumite calități procesuale în această procedură specială.

Toate cele de mai sus se regăsesc și în Hotărîrea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 6 din 24.12.2010, privind judecarea cauzelor penale

în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, unde s-a atenționat că

consimțământul părții vătămate, a părții civile la încheierea acordului nu se

cere.

Ca urmare, Colegiul, luînd act de poziția procesuală a părții

vătămate, constată că instanța de recurs a realizat o justă interpretare și

aplicare a reglementărilor incidente, corect și temeinic concluzionînd că

„...sentința fiind practic contestată, doar în partea laturii civile de către partea

vătămată, care nu este parte în procesul dat, examinat în procedura specială în

acord de recunoaștere a vinovăției, care este o tranzacție între inculpat și stat,

poziția părții vătămate nu se regăsește în acest proces, prin urmare acesta nu este

în drept să atace hotărîrile în astfel de cauze”.

Astfel, recursul declarat de partea vătămată, se consideră

inadmisibil, deoarece este declarat de persoana căruia nu-i aparține un

asemenea drept.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) și 456 alin. (1) Cod de procedură,

Colegiul penal conchide inadmisibilitatea, recursului în anulare declarat,

fiind ca vădit neîntemeiat.

3

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de partea vătămată

Ciutilev Iurie Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 decembrie 2012, în cauza penală în privința condamnatului

Corețchi Igor Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 septembrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nicolae Gordilă

Elena Covalenco

4

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecători /semnătura/ Nicolae Gordilă

/semnătura/ Elena Covalenco

Copia corespunde originalului

Președinte Nicolae Gordilă

5